Noul plan european de acțiune privind economia circulară în materia textilelor. Consumatorul conștient
Carmen Adriana Gheorghe - septembrie 6, 2021I. Introducere
Prezentul studiu impune ca definirea unui stil de viață sustenabil să se facă și prin evaluarea comportamentului consumatorului generic, al celui care consumă, firesc, nu numai bunuri de folosință îndelungată, produse de creditare sau alimente, ci și haine și modă. Așa cum avem clar definit conceptul de fast food, tot așa putem să ne raportăm la un alt fel de consum de tip fast, și anume cel de-al doilea mare poluator – fast – fashion-ul. Uriașul impact negativ asupra mediului natural nu mai poate fi ignorat, căci hainele nu mai sunt doar un element estetic ce apare din neant, ci ele sunt produse din fibre mai mult sau mai puțin sustenabile, sunt confecționate de lucrători cu drepturi mai mult sau mai puțin respectate și sunt vândute ca fiind mai mult sau mai puțin sustenabile printr-o publicitate care ascunde în numeroase cazuri o politică dură de greenwashing. Textilele și hainele sunt în jurul nostru, cantitatea uriașă care se produce și se aruncă sau se arde, aspecte trecute cu vederea ale unei producții devastatoare, față de natură au atras atenția autorităților europene, astfel încât, prin identificarea verigilor slabe ale lanțului vertical al producției de modă, să se impună reglementări și să se ajungă de la o producție sustenabilă la un consum slow, conștient și educat.
II. Rezoluția Parlamentului European din 10 februarie 2021 referitoare la noul plan de acțiune privind economia circulară pe anii 2020-2027
Strategia U.E. privind textilele si hainele își găsește reglementarea și în Noul plan de acțiune privind economia circulară (cu motto-ul „Pentru o Europă mai curată și mai competitivă”)[1], care stă la baza Rezoluției Parlamentului European din 10 februarie 2021 referitoare la noul plan de acțiune privind economia circulară pe anii 2020-2027[2].
„Nu există decât o singură planetă Pământ, însă până în 2050 lumea va consuma ca și cum ar exista trei astfel de planete” – este fraza introductivă a Noului plan de acțiune privind economia circulară, enunțat mai sus, și care exprimă o realitate ce nu mai poate fi ignorată și care impune adoptarea cu celeritate a unor măsuri responsabile de natură să reducă acest consum excesiv, ale cărui consecințe sunt tot mai dăunătoare.
Cât privește produsele textile, documentul menționează faptul că acestea „ocupă al patrulea loc în lista categoriilor de produse cu cea mai mare presiune în privința utilizării materiilor prime principale și a apei, după alimente, locuințe și transporturi, și al cincilea loc în privința emisiilor de gaze cu efect de seră”, estimându-se că un infim procent de sub „1 % din toate textilele din întreaga lume sunt reciclate în produse textile noi”.
În acest context, Comisia Europeană propune o „o strategie cuprinzătoare a UE pentru textile”, printre măsurile propuse fiind incluse:
„- aplicarea la cazul textilelor a noului cadru privind produsele sustenabile, inclusiv prin instituirea unor măsuri de proiectare ecologică menite să asigure că produsele textile sunt adaptate pentru circularitate, prin asigurarea utilizării de materii prime secundare, prin controlul prezenței substanțelor chimice periculoase și prin capacitarea întreprinderilor și a consumatorilor privați să aleagă textile sustenabile și să aibă acces facil la reutilizare și servicii de reparare;
– îmbunătățirea mediului de afaceri și de reglementare pentru textilele sustenabile și produse prin economia circulară în UE, în special prin oferirea de stimulente și sprijin pentru modelele de afaceri de tip «produs ca serviciu», pentru adoptarea principiilor circularității în ceea ce privește materialele și procesele de producție, precum și prin sporirea transparenței prin intermediul cooperării internaționale;
– furnizarea de orientări în scopul atingerii unor niveluri ridicate de colectare separată a deșeurilor textile, pe care statele membre trebuie să le asigure până în 2025;
– stimularea sortării, reutilizării și reciclării textilelor, inclusiv prin inovare și prin încurajarea aplicațiilor industriale și a măsurilor de reglementare, cum ar fi răspunderea extinsă a producătorilor.”
Cât privește Rezoluția din 10 februarie 2021 referitoare la noul plan de acțiune privind economia circulară pe anii 2020-2027, Parlamentul European „subliniază importanța unei noi strategii cuprinzătoare a UE pentru textile, pentru a promova durabilitatea și circularitatea, precum și trasabilitatea și transparența în sectorul textilelor și al confecțiilor din UE, ținând seama de caracterul global al lanțurilor valorice și de dimensiunea «modei de consum»”.
Potrivit aceleiași rezoluții, se impune ca „strategia să prezinte un set coerent de instrumente de politică și să sprijine noi modele de afaceri, pentru a aborda întreaga gamă de impacturi sociale și de mediu de-a lungul întregului lanț valoric și pentru a îmbunătăți proiectarea textilelor, cu scopul de a crește durabilitatea, potențialul de reutilizare și reciclare mecanică și utilizarea fibrelor de înaltă calitate, în special printr-o combinație de cerințe de proiectare ecologică, sisteme de responsabilitate a producătorilor și sisteme de etichetare”.
III. Atitudinea cetățenilor europeni cu privire la problemele de mediu prin raportare la industria textilă
Societatea globalizată în care trăim începe să devină tot mai conștientă de potențialele riscuri ale propriilor sale acțiuni în ceea ce privește mediul, unul dintre riscurile majore fiind schimbările climatice, un fenomen ale cărui efecte sunt din ce în ce mai evidente.
Industria textilă este legată și ea de fenomenul încălzirii globale, în condițiile în care este considerată printre cele mai poluante industrii, producând 1.2 bilioane de tone de CO2 pe an, ceea ce echivalează cu mai multe emisii decât zborurile internaționale și transporturile maritime[3].
În acest context, considerăm includerea în acest studiu a concluziilor a unui sondaj de opinie Eurobarometru realizat cu privire la atitudinea cetățenilor europeni legat de problemele de mediu, sondaj publicat în martie 2020, pe site-ul UE.
Potrivit acestui studiu, 88% dintre respondenți consideră că îmbrăcămintea ar trebui să dureze mai mult decât durează în prezent, în timp ce numai 9% dintre respondenți nu sunt de acord cu această afirmație.
QA13.1 Precizați vă rog în ce măsură sunteți sau nu de acord cu fiecare dintre afirmațiile următoare referitoare la problemele de mediu și condițiile de muncă legate de îmbrăcăminte
Hainele trebuie confecționate astfel încât să dureze mai mult (% – EU)
Număr de respondenți – 27 498.
Fig. 1. Sondaj de opinie Eurobarometru cu referitor la atitudinea cetățenilor europeni în privința mediului (Sursa https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/2257)
Cea mai mare proporție a respondenților care au fost de acord cu afirmația potrivit căreia hainele ar trebui făcute astfel încât să dureze mai mult s-a înregistrat în Finlanda – 96%, Suedia – 95%, Portugalia – 94%, Slovenia – 94%, în timp ce proporția cea mai mică o regăsim în România – 80%, Malta – 81% și Danemarca – 83%.
Întrebați dacă hainele ar trebui să fie făcute numai din materiale reciclabile, 77% dintre respondenți au răspuns afirmativ (90% in Cipru, comparativ cu 43% în Estonia), în timp de 19% au oferit un răspuns negativ.
Întrebați cu privire la hainele second-hand, 34% dintre respondenți au exprimat un acord total cu privire la faptul că acestea ar trebui promovate mai mult, 40 % dintre participanții la studiu tind să fie de acord cu necesitatea unei mai mari promovări a acestui tip de haine, în timp ce procentajul celor care nu sunt de acord cu afirmația că hainele second-hand trebuie promovate mai mult este de este de 20%.
Un procent de 60% dintre respondenți a fost total de acord cu afirmația potrivit căreia firmelor ar trebui să li se ceara să asigure condiții bune de muncă atât în interiorul Uniunii Europene, cât și în afara ei, 32% tind să fie de acord cu această afirmație, în timp ce doar 5% nu sunt de acord.
O altă întrebare a studiului s-a referit la etichetarea hainelor, respectiv în ce măsură eticheta trebuie să furnizeze informații cu privire la impactul hainelor asupra mediului și cu privire la condițiile de muncă în care acestea au fost produse. 48% dintre cei chestionați au fost total de acord, 38% tind sa fie de acord și doar 11% nu au fost de acord.
La întrebarea dacă Hainele ar trebui să fi disponibile la cel mai mic preț posibil, indiferent de mediu sau de condițiile de muncă în care au fost făcute, răspunsurile au fost cele de mai jos:
Fig. 2. Sondaj de opinie Eurobarometru cu referitor la atitudinea cetățenilor europeni în privința mediului (Sursa https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/2257)
Diferențele dintre diferitele state europene au fost semnificative.
În timp ce 82% dintre bulgari și 81% dintre maghiari sunt de acord cu această afirmație, în Suedia, de exemplu, 82% dintre respondenți nu sunt de acord.
82% dintre cetățenii UE consideră că nu există informații suficiente disponibile cu privire la problemele de mediu și condițiile de muncă legate de textile, în timp ce 14% consider că informația este suficientă.
35% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația că multe produse pretind a fi prietenoase cu mediul, însă nu pot avea încredere că acest lucru este real, 47% dintre ei tind să fie de acord cu această afirmație, iar 13% nu sunt de acord.
Potrivit figurii de mai jos, 87% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația potrivit căreia trebuie să existe reguli mai stricte atunci când se determină impactul asupra mediului și doar 8% dintre respondenți nu au fost de acord.
QA14.3 Precizați vă rog în ce măsură sunteți de acord sau nu cu fiecare dintre afirmațiile de mai jos referitoare la problemele de mediu și condițiile de muncă legate de îmbrăcăminte.
Este necesar să existe reguli mai stricte când se determină impactul asupra mediului sau a altor aspecte legate de mediu (% – EU)
Fig. 3. Sondaj de opinie Eurobarometru cu referitor la atitudinea cetățenilor europeni în privința mediului (Sursa https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/2257)
Întrebați cu privire la cât de mult îi preocupă dacă hainele lor sunt sau nu prietenoase cu mediul, 10% dintre respondenți menționează că nu sunt deloc interesați de acest aspect, 23% tind sa nu fie de interesați, în timp ce 65% se declară interesați.
IV. Concluzii
În condiții în care societatea în care trăim este din ce în ce mai conștientă de riscurile majore ale propriilor sale acțiuni în ceea ce privește efectele asupra mediului, iar industria textilă se dovedește a fi printre cele mai poluante, adoptarea unor măsuri sustenabile la nivel european și internațional este o necesitate stringentă.
Prin rezoluția sa, Parlamentul European este așteptat să întărească importanța unor cuvinte-cheie pentru un viitor sustenabil: durabilitate, circularitate/reciclare, trasabilitate și transparență. S-a obținut, deocamdată, recunoașterea textilelor ca produse-cheie în lanțurile valorice, în sensul că acestea nu servesc la fabricarea unei supraproducții de haine și de obiecte de multe ori inutile. Celelalte produse-cheie pe lanțurile valorice sunt ambalajele, materialele plastice, construcțiile și clădirile, alimentele, apa, nutrienții, bateriile și vehiculele, produsele electronice și TIC.
DOWNLOAD FULL ARTICLEBibliografie
– A New Textiles Economy: Redesigning Fashion’s Future (Ellen MacArthur Foundation, 2017) apud https://www.nature.com/articles/s41558-017-0058-9;
– https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/DOC/?uri=CELEX:52020DC0098&qid=1630823687422&from=EN;
– https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2021-02-10_RO.html;
– https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/2257.
[1] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/DOC/?uri=CELEX:52020DC0098&qid=1630823687422&from=EN.
[2] https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2021-02-10_RO.html.
[3] A New Textiles Economy: Redesigning Fashion’s Future (Ellen MacArthur Foundation, 2017) apud https://www.nature.com/articles/s41558-017-0058-9.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.