Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului – prezentare generală

În M. Of. nr. 75 din data de 3 februarie 2020 a fost publicat Ordinul ONPCSB nr. 102/2020 privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative pentru entitățile raportoare supravegheate și controlate de ONPCSB.

Astfel, ne vom axa, în continuare, pe analiza dispozițiilor de interes din conținutul acestui act normativ.

Cu privire la entitățile raportoare supravegheate și controlate de ONPCSB. cărora le sunt aplicabile aceste Norme, menționăm următoarele aspecte:

Entitățile reglementate includ cel puțin următoarele:

a) instituțiile financiare nebancare înscrise exclusiv în Registrul general al Băncii Naționale Române și care nu au și statut de instituție de plată sau instituție emitentă de monedă electronică; instituțiile financiare nebancare înscrise în Registrul de evidență al Băncii Naționale Române, respectiv casele de amanet, casele de ajutor reciproc și entități fără scop patrimonial; furnizori specializați în servicii de informare cu privire la conturi; casele de schimb valutar autorizate de Ministerul Finanțelor Publice; furnizorii de servicii poștale autorizați de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, care prestează servicii de plată, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. b) din Lege;

b) furnizorii de servicii de jocuri de noroc autorizați de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. d) din Lege;

c) auditorii financiari, experții contabili și contabilii autorizați, cenzorii, consultanții fiscali, precum și alte entități ce desfășoară efectiv activități conform codurilor CAEN 7022, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. e) din Lege;

d) notarii publici, avocații, executorii judecătorești, practicienii în insolvență, precum și alte persoane care exercită profesii juridice liberale, conform codului CAEN 6910, în cazul în care acordă asistență pentru întocmirea sau perfectarea de operațiuni pentru clienții lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acțiuni sau părți sociale ori elemente ale fondului de comerț, administrarea instrumentelor financiare, valorilor mobiliare sau a altor bunuri ale clienților, operațiuni sau tranzacții care implică o sumă de bani sau un transfer de proprietate, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcționării sau administrării unei societăți; constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societăți, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum și în cazul în care participă în numele sau pentru clienții lor în orice operațiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. f) din Lege;

e) furnizorii de servicii pentru societăți sau fiducii așa cum sunt definiți la art. 2 lit. l) din Lege, precum și entități ce desfășoară activități conform codurilor CAEN 6420, 6820, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. g) din Lege;

f) agenții imobiliari, inclusiv persoanele juridice în cadrul cărora își desfășoară activitatea agenții imobiliari, conform codurilor CAEN 6831, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. h) din Lege;

g) entități care comercializează, în calitate de profesioniști, bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacții în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se execută printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care au o legătură între ele, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. i) din Lege.

 

Totodată, în urma analizei Secțiunii a 2-a, unde sunt precizate procedurile interne, vom enunța următoarele dispoziții de interes:

În aplicarea art. 24 alin. (1) din Lege, entitățile reglementate emit următoarele documente pentru a atenua și a gestiona cu eficacitate riscurile de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, aprobate la nivelul conducerii de rang superior, astfel:

a) norme interne ce conțin cel puțin: măsuri aplicabile în materie de cunoaștere a clientelei; măsuri aplicabile în materie de raportare și furnizare promptă a datelor la solicitarea autorităților competente; măsuri de păstrare a evidențelor și a tuturor documentelor, conform cerințelor din Lege;

b) proceduri de administrare a riscurilor care conțin cel puțin măsuri de identificare, evaluare și gestionare a riscurilor, precum și criteriile, aspectele, scenariile și intervalele de timp în funcție de care se identifică tranzacțiile legate între ele;

c) proceduri care stabilesc mecanismele de control intern, de comunicare și management de conformitate;

d) proceduri care stabilesc mecanisme ce cuprind măsuri aplicabile în materie de protecție a personalului propriu implicat în procesul de aplicare a acestor politici împotriva oricăror amenințări ori acțiuni ostile sau discriminatorii;

e) politici de instruire și evaluare periodică a angajaților.

 

Mai mult decât atât, art. 9 menționează faptul că: „În aplicarea art. 24 alin. (2) din Lege, entitățile reglementate au obligația de a asigura o funcție de audit independent în scopul testării normelor, procedurilor, mecanismelor și politicilor prevăzute la art. 8 alin. (1), atunci când, în ultimul exercițiu financiar încheiat, depășesc cel puțin două dintre următoarele criterii:

a)total active: 5.000.000 lei;

b)total cifră de afaceri netă: 10.000.000 lei;

c)numărul mediu de salariați: 30.

 

Sub lumina argumentelor menționate anterior, art. 14 se axează asupra următoarelor dispoziții:

Art. 14

Implementarea sistemului de evaluare a riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului se realizează prin procedurile de administrare a acestora, ce conțin, cel puțin, următoarele:

a) alocarea de responsabilități personalului în cadrul procesului de evaluare pe bază de risc;

b) precizarea surselor de informații utilizate în realizarea evaluării;

c) identificarea și evaluarea factorilor de risc relevanți asociați clienților, produselor și serviciilor oferite, precum și canalelor de distribuție, țărilor și zonelor geografice, la nivelul tranzacțiilor, precum și la nivelul întregii activități desfășurate;

d) modul de determinare a ponderilor asociate factorilor de risc identificați în funcție de importanța acestora, dacă entitatea reglementată decide să pondereze diferit factorii de risc identificați;

e) modul de luare în considerare a factorilor de risc identificați la determinarea gradului de risc asociat clienților, produselor și serviciilor, canalelor de distribuție a produselor și serviciilor și, după caz, activităților externalizate și activităților derulate prin sucursalele și filialele situate în alte state;

f) revizuirea riscurilor prin stabilirea și reevaluarea, periodică, în situațiile când intervin elemente de natură să modifice gradul de risc, a claselor de risc aferente clienților, produselor și serviciilor oferite, precum și a canalelor de distribuție, a țărilor și zonelor geografice, la nivelul tranzacțiilor, în funcție de gradul de risc asociat, precum și la nivelul întregii activități desfășurate;

g) monitorizarea evoluțiilor factorilor de risc de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului și pentru a identifica necesitatea actualizării evaluării de risc;

h) gestionarea și atenuarea riscurilor prin identificarea și aplicarea de măsuri pentru diminuarea și îndepărtarea efectivă și eficientă a acestora.

 

În aceeași ordine de idei, precizăm faptul că „activitatea de supraveghere se realizează la sediul Oficiului prin analizarea, procesarea și evaluarea informațiilor furnizate de bazele de date gestionate în cadrul Oficiului sau la care instituția are acces, precum și a altor informații solicitate de Oficiu conform legii, având ca scop identificarea gradului de risc la care este expusă fiecare entitate supravegheată de a fi folosită/implicată în activități ilicite de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, precum și cu privire la modul de punere în aplicare a sancțiunilor internaționale”, potrivit art. 29.

 

Așadar, activitatea de supraveghere se organizează și se desfășoară în baza unor programe anuale sau trimestriale de activitate, pe domenii de activitate, aprobate de președintele Oficiului, iar în cadrul activității de control, agenții constatatori ai Oficiului, în exercitarea atribuțiilor specifice, realizează cel puțin următoarele:

a) prezintă reprezentanților entităților controlate legitimația și delegația de control în care sunt menționate temeiul legal al efectuării controlului, perioada în care se desfășoară controlul, datele de identificare ale entității controlate și ale agentului/ agenților constatator/constatatori;

b) solicită documente, date și informații pentru realizarea atribuțiilor specifice și pot reține copii ale documentelor verificate;

c) solicită, atunci când este cazul, reprezentanților legali și/sau angajaților entității controlate note explicative pentru certificarea anumitor situații sau împrejurări întâlnite în cursul activității de control;

d) încheie note de constatare, constată contravenții și aplică sancțiuni conform Legii, întocmind, după caz, procese-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor.

 

Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului – prezentare generală was last modified: martie 10th, 2020 by Redacția ProLege

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.