Noi reglementări internaționale în domeniul protejării patrimoniului cultural – perspective

Abstract

Abstract
The paper summarizes four of the latest international actions (2016 – 2017) aiming to
strengthen the protection of the cultural heritage affected by armed conflicts, especially in the Middle
East region: the European Union’s consultation on rules on the import of cultural goods, the Abu
Dhabi Declaration on heritage at risk in the context of armed conflicts – 2016, the U.N. Security
Council Resolution no. 2347/2017 and the Florence Declaration of G7 ministers of culture – 2017,
highlighting the potential issuing of import regulations for cultural goods and other reinforced
recommendations, like educational and information programmes at national level.
The article also briefly presents the implications of these international measures for the
Romanian legal framework in force, in the field of cultural heritage, considering the current
difficulties in transposing Directive 2014/60/UE and in effectively managing the national treasury
classification procedure.
Key words: cultural heritage, heritage, import of cultural goods, International Public Law

 

 

O serie nouă de măsuri privind protejarea patrimoniului cultural a fost adoptată la nivel internațional în ultimele luni, ca răspuns la situația extrem de dificilă a zonelor afectate de conflicte armate, unele cu atacuri teroriste fără precedent asupra obiectivelor culturale, soldate cu pierderi ireparabile pentru patrimoniul umanității.

Combaterea traficului ilicit de bunuri culturale mobile face, implicit, obiectul unora dintre aceste măsuri și se prefigurează tot mai clar apariția unor noi măsuri normative în domeniul patrimoniului, care să reglementeze importul bunurilor culturale și care să introducă proceduri și documente standard pentru stabilirea provenienței bunurilor. Nu mai puțin important, introducerea de programe de educație, având ca temă patrimoniul cultural, este și ea menționată constant.

Ne vom referi în continuare la Consultarea Publică asupra reglementării importului de bunuri culturale, inițiată în anul 2016 de Comisia Europeană[1], la Declarația de la Abu Dhabi privind patrimoniul în pericol din zonele de conflict armat[2], din decembrie 2016, la Rezoluția Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite nr. 2347/2017 privind menținerea păcii și securității internaționale[3] și la Declarația de la Florența a miniștrilor culturii din statele G7[4], din martie 2017.

Comisia Europeană a lansat în luna octombrie a anului trecut o consultare publică privind reglementarea importurilor, iar rezultatele acesteia[5] au arătat că opțiunea autorităților europene, a societății civile și a organizațiilor non-profit este în favoarea adoptării unor astfel de măsuri, în timp ce sectorul lucrativ al domeniului s-a declarat, previzibil, împotrivă; cetățenii s-au exprimat mai degrabă în sprijinul inițiativei[6]. Printre dificultățile cadrului actual, repondenții au identificat în primul rând dificultatea probării caracterului ilicit al circulației bunurilor, diferențele legislative dintre statele membre U.E., insuficiența resurselor umane. Interesant este faptul că, la polul opus, organizațiile comerciale consideră că nu există o problemă europeană legată de traficul ilicit de bunuri culturale.

În privința categoriilor de bunuri care să fie supuse controlului operațiunilor de import, criteriile de stabilire a acestora au fost raritatea și valoarea de piață a bunurilor, pe de-o parte, pentru cetățeni și societățile comerciale, și vechimea, țara de origine și valoarea științifică și educațională, pentru autoritățile publice și societatea civilă.

În ceea ce privește tipul de măsuri ce ar putea fi formulate, au fost preferate cooperarea cu țările terțe (spre exemplu, instituirea „în oglindă” a unor limitări de import similare celor pentru export din statele terțe sau o cooperare fără caracter normativ) și instituirea de competențe specifice pentru autoritățile vamale.

Consultarea a propus trei variante de documente în baza cărora s-ar putea realiza importul: certificatul de export din țara de proveniență, certificatul de import în U.E. și declarația pe proprie răspundere a importatorului european privind legalitatea exportului efectuat din statul terț însoțită de documente de proveniență a bunului. Agenții economici au respins toate opțiunile ca inoportune, ceilalți repondenți au ales certificatele de export și import.

Răspunsurile asupra impactului potențial al reglementării importului au evidențiat următoarele ipoteze: creșterea necesarului de personal pentru autoritățile vamale, în special în eventualitatea introducerii certificatelor de import și creșterea costurilor administrative aferente pregătirii personalului. În cazul agenților economici care comercializează bunuri culturale, se prevede un și mai mare necesar de personal și de resurse administrative, respectiv o creștere a cheltuielilor aferente derulării noilor proceduri de import.

Scăderea cantității de bunuri importate din țări terțe ar fi consecința comună a introducerii oricărei forme de document, fie el certificat de export, de import sau declarație pe proprie răspundere („self-certification”).

Consultarea s-a încheiat la sfârșitul lunii ianuarie a acestui an, a înregistrat 305 repondenți și o participare semnificativă din partea Germaniei.

Va fi cu certitudine interesant de urmărit evoluția demersurilor europene și soluțiile care vor fi identificate pentru a răspunde intereselor tuturor categoriilor de beneficiari și a concilia interesul superior al protejării patrimoniului universal cu cel al susținerii agenților economici din țările membre U.E. Nu este de ignorat faptul că, în prezentarea inițiativei, Comisia Europeană recunoaște deschis că țările europene sunt principalele destinatare ale traficului ilicit de bunuri culturale, inclusiv al celor provenite din zone de război; introducerea controlului riguros al importurilor de obiecte de patrimoniu este, sub acest aspect, și o asumare de ordin moral a responsabilității pentru protejarea acestora.

Declarația de la Abu Dhabi asupra patrimoniului aflat în pericol, în zonele de conflict armat este un demers politic care se înscrie în linia reacțiilor la schimbările negative geo-politice din ultimii ani, ce au afectat grav patrimoniul cultural al țărilor din zonele de război și din teritoriile marcate de terorism.

Fără să se refere explicit la adoptarea de măsuri pentru controlarea importului de bunuri culturale, reuniunea internațională de la Abu Dhabi propune un instrument nou de cooperare – Fondul internațional pentru finanțarea intervențiilor de protejare a patrimoniului în pericol –, și un concept nou – zonele securizate în care patrimoniul să nu fie expus unor factori de risc grav.

Declarația a fost adoptată în cadrul Conferinței Internaționale asupra Salvgardării Patrimoniului Cultural din Zone de Conflict, desfășurate în perioada 2-3 decembrie 2016 în Emiratele Arabe Unite, cu participarea ICOMOS, ICOM, ICCROM și a peste 40 de state și organizații internaționale, a președintelui francez Franҫois Hollande și a șeicului Mohammed bin Zayed, membru al monarhiei E.A.U., reuniunea desfășurându-se sub patronajul UNESCO, la inițiativa Franței și a E.A.U[7].

Așa cum am menționat, sunt stabilite două obiective majore: înființarea unui fond special pentru sprijinirea operațiunilor de salvare, conservare și restaurare a patrimoniului afectat de conflicte armate și pentru combaterea traficului ilicit de bunuri culturale și crearea unei rețele internaționale de zone securizate („safe havens”) pentru protejarea temporară a patrimoniului cultural aflat în pericol.

Fondul special ar urma să primească donații în valoare de 100 de milioane de dolari – E.A.U. au contribuit deja cu suma de 15 milioane de dolari, Franța anunțând o contribuție proprie de 30 de milioane de dolari[8].

Zonele și spațiile securizate vor putea fi organizate și în statele vecine celor afectate de terorism și conflicte armate, în cazul în care acestea din urmă nu pot asigura protecția patrimoniului lor cultural pe teritoriul propriu. Au fost amintite situații similare anterioare – evacuarea patrimoniului Muzeului Prado în Elveția, în 1936, restituit în 1939, a unor colecții din Afganistan evacuate în 1999 și restituite în 2007. Elveția s-a declarat disponibilă pentru adăpostirea patrimoniului sirian aflat în pericol, fiind urmată de Rusia[9].

De asemenea, Declarația subliniază încă o dată rolul fundamental pe care patrimoniul cultural îl are în întregirea identității naționale, în realizarea și susținerea dialogului intercultural și, ca scop ultim, a păcii mondiale.

În cursul anului 2017, așa cum au anunțat inițiatorii, vor avea loc noi reuniunii internaționale pentru evaluarea impactului măsurilor adoptate prin Declarația de la Abu Dhabi și pentru stabilirea de noi direcții de acțiune.

Rezoluția Consiliului de Securitate al O.N.U., nr. 2347 din 24 martie 2017 depășește tonul declarativ și nivelul de participare individuală, benevolă a statelor la efortul de stopare a distrugerii patrimoniului cultural mondial și de combatere a traficului ilicit de bunuri culturale, în contextul agravării conflictelor armate și consolidării terorismului în Orientul Apropiat.

Putem spune că Rezoluția reprezintă următorul nivel în ansamblul luărilor de poziție în crescendo, față de situația existentă în această regiune, aspect demonstrat și de faptul că soluțiile de la Abu Dhabi – constituirea fondului pentru protejarea patrimoniului și stabilirea de zone securizate pentru bunurile culturale –, sunt preluate în Rezoluție și investite cu putere de implementare suplimentară, statele membre O.N.U. fiind încurajate să participe financiar la dezvoltarea fondului special și să creeze zone de siguranță proprii[10].

Totodată, membrii O.N.U. sunt îndemnați să adopte măsuri legislative, judiciare și operaționale la nivel național, pentru prevenirea și combaterea traficului ilicit de bunuri culturale, care să includă și incriminarea distinctă, în formă agravată, a unor fapte din această arie infracțională, dacă aduc beneficii grupărilor criminale organizate și organizațiilor teroriste[11].

Aceste măsuri sunt detaliate astfel:

– instituirea sau, după caz, îmbunătățirea registrelor patrimoniilor naționale, inclusiv în format digital și asigurarea accesului autorităților de resort la aceste informații;
– reglementarea imediată și adecvată a exportului și importului de bunuri culturale, incluzând și introducerea de certificate de proveniență a bunurilor, în conformitate cu standardele internaționale;
– actualizarea Sistemului armonizat de denumire și codificare a mărfurilor gestionat de Organizația Mondială a Vămilor;
– înființarea, în zonele în care acest lucru este oportun, de unități specializate ale administrației publice centrale și locale și de unități specializate în cadrul autorităților vamale și de poliție, precum și asigurarea instrumentelor de lucru eficiente și a pregătirii necesare pentru aceste categorii de personal, inclusiv pentru autoritățile publice de urmărire penală;
– implicarea muzeelor, agenților economici și a comercianților de bunuri culturale în elaborarea de standarde aplicabile documentelor de proveniență a bunurilor, diferențierii diligențelor depuse pentru stabilirea provenienței și oricăror alte măsuri de prevenire a comercializării bunurilor furate sau ilegal puse în vânzare;
– identificarea și inventarierea siturilor, muzeelor și depozitelor de bunuri provenite din săpături arheologice, aflate în zone controlate de grupări teroriste;
– crearea de programe educative în domeniul protejării patrimoniului, la toate nivelurile de pregătire și de programe de conștientizare publică a riscului și măsurilor de prevenție asociate traficului ilicit de bunuri culturale;
– efectuarea demersurilor necesare pentru inventarierea și restituirea bunurilor culturale sau a altor bunuri cu semnificație arheologică, istorică, științifică sau religioasă care au fost înstrăinate, dislocate sau transferate din zonele aflate în conflict armat[12].

De interes special pentru România, reținem prevederile referitoare la introducerea de proceduri de control al importului de bunuri culturale, de stabilire a provenienței bunurilor, de control sporit al circulației bunurilor supuse comercializării; elaborarea de programe educative și de formare (adresate inclusiv reprezentanților autorităților publice de urmărire penală) au rămas în ultimii 10 ani un obiectiv încă neatins integral, în special în privința programelor de informare adresate publicului larg și programelor de pregătire derulabile în învățământul public preuniversitar, în ciuda unor inițiative succesive ale Ministerului Culturii.

O altă problemă, semnalată recent, în mod oarecum surprinzător, de Ministerul Culturii erijat în mesager al Ministerului Finanțelor, este stabilirea bunurilor care fac parte din categoria ”tezaur național”[13], în accepțiunea internațională a conceptului. După cum se știe, legislația în vigoare prevede obligativitatea declanșării și parcurgerii procedurii de clasare pentru fiecare bun în parte, ceea ce presupune întocmirea mai multor documente, printre care și un raport de expertiză și urmarea unui circuit instituțional și interinstituțional complex, de durată. Rezultatul este că sunt înscrise în registrul patrimoniului național aproximativ 50 000 de bunuri, în condițiile în care doar în instituțiile publice muzeale numărul total al bunurilor culturale este de ordinul milioanelor, iar legea care stabilește obligativitatea declanșării procedurii de clasare a intrat în vigoare în urmă cu aproape 17 ani.

În aceste condiții, Ministerul Culturii trebuie să ia cu celeritate măsuri pentru modificarea procedurii de stabilire a bunurilor ce pot face parte din categoria „tezaur național”, actuala metodologie fiind evident ineficientă.

DOWNLOAD FULL ARTICLE


[1] Consultation on rules on the import of cultural goods https://ec.europa.eu/taxation_customs/consultations-get-involved/customs-consultations/consultation-rules-import-cultural-goods_en?utm_content=buffer238db&utm_medium=social&utm_source=twitter.com&utm_campaign=buffer (Accesat 3 aprilie 2017).

[2] Abu Dhabi Declaration on heritage at risk in the context of armed conflicts, 3 December 2016 https://www.icomos.org/en/what-we-do/image-what-we-do/401-heritage-at-risk/8262-icomos-adopts-the-abu-dhabi-declaration-on-heritage-at-risk-in-the-context-of-armed-conflicts (Accesat 3 aprilie 2017).

[3] Resolution 2347/2017 Maintenance of international peace and security adopted by the U.N. Security Council at its 7907th meeting, on 24 March 2017 http://unscr.com/en/resolutions/doc/2347 (Accesat 3 aprilie 2017).

[4] Joint Declaration of the Ministers of Culture of G7 on the Occasion of the Meeting “Culture as an Instrument for Dialogue Among Peoples”, Florența, martie 2017 http://www.beniculturali.it/mibac/multimedia/MiBAC/documents/1490881204940_DECLARATION-Dichiarazione.pdf (Accesat 3 aprilie 2017).

[5] https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/synopsis-report-open-public-consultation.pdf (Accesat 3 aprilie 2017).

[6] (31.97% agree very much; 29.51% disagree very much; 22.95% agree), enterprises and interest representatives were more clearly against the adoption of customs rules (Enterprises: 44% disagree very much. Interests representatives: 37.5% disagree very much). On the other hand, NGOs & civil society (87.5% agree very much; 12.5% agree) and respondent public authorities(60.98% agree very much; 29.27% agree), p. 4 4, https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/synopsis-report-open-public-consultation.pdf (Accesat 3 aprilie 2017).

[7] https://www.integratedheritage.org/the-abu-dhabi-declaration/ (Accesat: 19 aprilie 2017).

[8] https://www.artforum.com/news/id=65149 (Accesat: 19 aprilie 2017).

[9] http://www.diplomatie.gouv.fr/IMG/pdf/16-3362-2_12_dossier_de_presse_abou_dabi_v5_2__ang_cle0954aa.pdf (Accesat: 19 aprilie 2017).

[10] U.N. Security Council Resolution nr. 2347/2017, pct. 15, 16.

[11] Ibidem, pct. 9, 12.

[12] Ibidem, pct. 17.

[13] http://www.cultura.ro/masuri-necesare-vederea-demararii-de-catre-toate-entitatile-publice-procedurii-de-clasare-bunurilor (Accesat: 20 aprilie 2017).

Noi reglementări internaționale în domeniul protejării patrimoniului cultural – perspective was last modified: iunie 20th, 2017 by Alis Vasile

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii