Noi reglementări internaționale în domeniul protejării patrimoniului cultural – perspective
Alis Vasile - aprilie 1, 2017Abstract
The paper summarizes four of the latest international actions (2016 – 2017) aiming to
strengthen the protection of the cultural heritage affected by armed conflicts, especially in the Middle
East region: the European Union’s consultation on rules on the import of cultural goods, the Abu
Dhabi Declaration on heritage at risk in the context of armed conflicts – 2016, the U.N. Security
Council Resolution no. 2347/2017 and the Florence Declaration of G7 ministers of culture – 2017,
highlighting the potential issuing of import regulations for cultural goods and other reinforced
recommendations, like educational and information programmes at national level.
The article also briefly presents the implications of these international measures for the
Romanian legal framework in force, in the field of cultural heritage, considering the current
difficulties in transposing Directive 2014/60/UE and in effectively managing the national treasury
classification procedure.
Key words: cultural heritage, heritage, import of cultural goods, International Public Law
O serie nouă de măsuri privind protejarea patrimoniului cultural a fost adoptată la nivel internaţional în ultimele luni, ca răspuns la situaţia extrem de dificilă a zonelor afectate de conflicte armate, unele cu atacuri teroriste fără precedent asupra obiectivelor culturale, soldate cu pierderi ireparabile pentru patrimoniul umanităţii.
Combaterea traficului ilicit de bunuri culturale mobile face, implicit, obiectul unora dintre aceste măsuri şi se prefigurează tot mai clar apariţia unor noi măsuri normative în domeniul patrimoniului, care să reglementeze importul bunurilor culturale şi care să introducă proceduri şi documente standard pentru stabilirea provenienţei bunurilor. Nu mai puțin important, introducerea de programe de educație, având ca temă patrimoniul cultural, este și ea menționată constant.
Ne vom referi în continuare la Consultarea Publică asupra reglementării importului de bunuri culturale, iniţiată în anul 2016 de Comisia Europeană[1], la Declaraţia de la Abu Dhabi privind patrimoniul în pericol din zonele de conflict armat[2], din decembrie 2016, la Rezoluţia Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite nr. 2347/2017 privind menţinerea păcii şi securităţii internaţionale[3] şi la Declaraţia de la Florenţa a miniştrilor culturii din statele G7[4], din martie 2017.
Comisia Europeană a lansat în luna octombrie a anului trecut o consultare publică privind reglementarea importurilor, iar rezultatele acesteia[5] au arătat că opţiunea autorităţilor europene, a societăţii civile şi a organizaţiilor non-profit este în favoarea adoptării unor astfel de măsuri, în timp ce sectorul lucrativ al domeniului s-a declarat, previzibil, împotrivă; cetăţenii s-au exprimat mai degrabă în sprijinul iniţiativei[6]. Printre dificultăţile cadrului actual, repondenţii au identificat în primul rând dificultatea probării caracterului ilicit al circulaţiei bunurilor, diferenţele legislative dintre statele membre U.E., insuficienţa resurselor umane. Interesant este faptul că, la polul opus, organizaţiile comerciale consideră că nu există o problemă europeană legată de traficul ilicit de bunuri culturale.
În privinţa categoriilor de bunuri care să fie supuse controlului operaţiunilor de import, criteriile de stabilire a acestora au fost raritatea şi valoarea de piaţă a bunurilor, pe de-o parte, pentru cetăţeni şi societăţile comerciale, şi vechimea, ţara de origine şi valoarea ştiinţifică şi educaţională, pentru autorităţile publice şi societatea civilă.
În ceea ce priveşte tipul de măsuri ce ar putea fi formulate, au fost preferate cooperarea cu ţările terţe (spre exemplu, instituirea „în oglindă” a unor limitări de import similare celor pentru export din statele terţe sau o cooperare fără caracter normativ) şi instituirea de competenţe specifice pentru autorităţile vamale.
Consultarea a propus trei variante de documente în baza cărora s-ar putea realiza importul: certificatul de export din ţara de provenienţă, certificatul de import în U.E. şi declaraţia pe proprie răspundere a importatorului european privind legalitatea exportului efectuat din statul terţ însoţită de documente de provenienţă a bunului. Agenţii economici au respins toate opţiunile ca inoportune, ceilalţi repondenţi au ales certificatele de export şi import.
Răspunsurile asupra impactului potenţial al reglementării importului au evidenţiat următoarele ipoteze: creşterea necesarului de personal pentru autorităţile vamale, în special în eventualitatea introducerii certificatelor de import şi creşterea costurilor administrative aferente pregătirii personalului. În cazul agenţilor economici care comercializează bunuri culturale, se prevede un şi mai mare necesar de personal şi de resurse administrative, respectiv o creştere a cheltuielilor aferente derulării noilor proceduri de import.
Scăderea cantităţii de bunuri importate din ţări terţe ar fi consecinţa comună a introducerii oricărei forme de document, fie el certificat de export, de import sau declaraţie pe proprie răspundere („self-certification”).
Consultarea s-a încheiat la sfârşitul lunii ianuarie a acestui an, a înregistrat 305 repondenţi şi o participare semnificativă din partea Germaniei.
Va fi cu certitudine interesant de urmărit evoluţia demersurilor europene şi soluţiile care vor fi identificate pentru a răspunde intereselor tuturor categoriilor de beneficiari şi a concilia interesul superior al protejării patrimoniului universal cu cel al susţinerii agenţilor economici din ţările membre U.E. Nu este de ignorat faptul că, în prezentarea inițiativei, Comisia Europeană recunoaște deschis că țările europene sunt principalele destinatare ale traficului ilicit de bunuri culturale, inclusiv al celor provenite din zone de război; introducerea controlului riguros al importurilor de obiecte de patrimoniu este, sub acest aspect, și o asumare de ordin moral a responsabilității pentru protejarea acestora.
Declaraţia de la Abu Dhabi asupra patrimoniului aflat în pericol, în zonele de conflict armat este un demers politic care se înscrie în linia reacțiilor la schimbările negative geo-politice din ultimii ani, ce au afectat grav patrimoniul cultural al țărilor din zonele de război și din teritoriile marcate de terorism.
Fără să se refere explicit la adoptarea de măsuri pentru controlarea importului de bunuri culturale, reuniunea internațională de la Abu Dhabi propune un instrument nou de cooperare – Fondul internațional pentru finanțarea intervențiilor de protejare a patrimoniului în pericol –, și un concept nou – zonele securizate în care patrimoniul să nu fie expus unor factori de risc grav.
Declarația a fost adoptată în cadrul Conferinței Internaționale asupra Salvgardării Patrimoniului Cultural din Zone de Conflict, desfășurate în perioada 2-3 decembrie 2016 în Emiratele Arabe Unite, cu participarea ICOMOS, ICOM, ICCROM și a peste 40 de state și organizații internaționale, a președintelui francez Franҫois Hollande și a șeicului Mohammed bin Zayed, membru al monarhiei E.A.U., reuniunea desfășurându-se sub patronajul UNESCO, la inițiativa Franței și a E.A.U[7].
Așa cum am menționat, sunt stabilite două obiective majore: înființarea unui fond special pentru sprijinirea operațiunilor de salvare, conservare și restaurare a patrimoniului afectat de conflicte armate și pentru combaterea traficului ilicit de bunuri culturale și crearea unei rețele internaționale de zone securizate („safe havens”) pentru protejarea temporară a patrimoniului cultural aflat în pericol.
Fondul special ar urma să primească donații în valoare de 100 de milioane de dolari – E.A.U. au contribuit deja cu suma de 15 milioane de dolari, Franța anunțând o contribuție proprie de 30 de milioane de dolari[8].
Zonele și spațiile securizate vor putea fi organizate și în statele vecine celor afectate de terorism și conflicte armate, în cazul în care acestea din urmă nu pot asigura protecția patrimoniului lor cultural pe teritoriul propriu. Au fost amintite situații similare anterioare – evacuarea patrimoniului Muzeului Prado în Elveția, în 1936, restituit în 1939, a unor colecții din Afganistan evacuate în 1999 și restituite în 2007. Elveția s-a declarat disponibilă pentru adăpostirea patrimoniului sirian aflat în pericol, fiind urmată de Rusia[9].
De asemenea, Declarația subliniază încă o dată rolul fundamental pe care patrimoniul cultural îl are în întregirea identității naționale, în realizarea și susținerea dialogului intercultural și, ca scop ultim, a păcii mondiale.
În cursul anului 2017, așa cum au anunțat inițiatorii, vor avea loc noi reuniunii internaționale pentru evaluarea impactului măsurilor adoptate prin Declarația de la Abu Dhabi și pentru stabilirea de noi direcții de acțiune.
Rezoluţia Consiliului de Securitate al O.N.U., nr. 2347 din 24 martie 2017 depășește tonul declarativ și nivelul de participare individuală, benevolă a statelor la efortul de stopare a distrugerii patrimoniului cultural mondial și de combatere a traficului ilicit de bunuri culturale, în contextul agravării conflictelor armate și consolidării terorismului în Orientul Apropiat.
Putem spune că Rezoluția reprezintă următorul nivel în ansamblul luărilor de poziție în crescendo, față de situația existentă în această regiune, aspect demonstrat și de faptul că soluțiile de la Abu Dhabi – constituirea fondului pentru protejarea patrimoniului și stabilirea de zone securizate pentru bunurile culturale –, sunt preluate în Rezoluție și investite cu putere de implementare suplimentară, statele membre O.N.U. fiind încurajate să participe financiar la dezvoltarea fondului special și să creeze zone de siguranță proprii[10].
Totodată, membrii O.N.U. sunt îndemnați să adopte măsuri legislative, judiciare și operaționale la nivel național, pentru prevenirea și combaterea traficului ilicit de bunuri culturale, care să includă și incriminarea distinctă, în formă agravată, a unor fapte din această arie infracțională, dacă aduc beneficii grupărilor criminale organizate și organizațiilor teroriste[11].
Aceste măsuri sunt detaliate astfel:
– instituirea sau, după caz, îmbunătățirea registrelor patrimoniilor naționale, inclusiv în format digital și asigurarea accesului autorităților de resort la aceste informații;
– reglementarea imediată și adecvată a exportului și importului de bunuri culturale, incluzând și introducerea de certificate de proveniență a bunurilor, în conformitate cu standardele internaționale;
– actualizarea Sistemului armonizat de denumire și codificare a mărfurilor gestionat de Organizația Mondială a Vămilor;
– înființarea, în zonele în care acest lucru este oportun, de unități specializate ale administrației publice centrale și locale și de unități specializate în cadrul autorităților vamale și de poliție, precum și asigurarea instrumentelor de lucru eficiente și a pregătirii necesare pentru aceste categorii de personal, inclusiv pentru autoritățile publice de urmărire penală;
– implicarea muzeelor, agenților economici și a comercianților de bunuri culturale în elaborarea de standarde aplicabile documentelor de proveniență a bunurilor, diferențierii diligențelor depuse pentru stabilirea provenienței și oricăror alte măsuri de prevenire a comercializării bunurilor furate sau ilegal puse în vânzare;
– identificarea și inventarierea siturilor, muzeelor și depozitelor de bunuri provenite din săpături arheologice, aflate în zone controlate de grupări teroriste;
– crearea de programe educative în domeniul protejării patrimoniului, la toate nivelurile de pregătire și de programe de conștientizare publică a riscului și măsurilor de prevenție asociate traficului ilicit de bunuri culturale;
– efectuarea demersurilor necesare pentru inventarierea și restituirea bunurilor culturale sau a altor bunuri cu semnificație arheologică, istorică, științifică sau religioasă care au fost înstrăinate, dislocate sau transferate din zonele aflate în conflict armat[12].
De interes special pentru România, reținem prevederile referitoare la introducerea de proceduri de control al importului de bunuri culturale, de stabilire a provenienței bunurilor, de control sporit al circulației bunurilor supuse comercializării; elaborarea de programe educative și de formare (adresate inclusiv reprezentanților autorităților publice de urmărire penală) au rămas în ultimii 10 ani un obiectiv încă neatins integral, în special în privința programelor de informare adresate publicului larg și programelor de pregătire derulabile în învățământul public preuniversitar, în ciuda unor inițiative succesive ale Ministerului Culturii.
O altă problemă, semnalată recent, în mod oarecum surprinzător, de Ministerul Culturii erijat în mesager al Ministerului Finanțelor, este stabilirea bunurilor care fac parte din categoria ”tezaur național”[13], în accepțiunea internațională a conceptului. După cum se știe, legislația în vigoare prevede obligativitatea declanșării și parcurgerii procedurii de clasare pentru fiecare bun în parte, ceea ce presupune întocmirea mai multor documente, printre care și un raport de expertiză și urmarea unui circuit instituțional și interinstituțional complex, de durată. Rezultatul este că sunt înscrise în registrul patrimoniului național aproximativ 50 000 de bunuri, în condițiile în care doar în instituțiile publice muzeale numărul total al bunurilor culturale este de ordinul milioanelor, iar legea care stabilește obligativitatea declanșării procedurii de clasare a intrat în vigoare în urmă cu aproape 17 ani.
În aceste condiții, Ministerul Culturii trebuie să ia cu celeritate măsuri pentru modificarea procedurii de stabilire a bunurilor ce pot face parte din categoria „tezaur național”, actuala metodologie fiind evident ineficientă.
[1] Consultation on rules on the import of cultural goods https://ec.europa.eu/taxation_customs/consultations-get-involved/customs-consultations/consultation-rules-import-cultural-goods_en?utm_content=buffer238db&utm_medium=social&utm_source=twitter.com&utm_campaign=buffer (Accesat 3 aprilie 2017).
[2] Abu Dhabi Declaration on heritage at risk in the context of armed conflicts, 3 December 2016 https://www.icomos.org/en/what-we-do/image-what-we-do/401-heritage-at-risk/8262-icomos-adopts-the-abu-dhabi-declaration-on-heritage-at-risk-in-the-context-of-armed-conflicts (Accesat 3 aprilie 2017).
[3] Resolution 2347/2017 Maintenance of international peace and security adopted by the U.N. Security Council at its 7907th meeting, on 24 March 2017 http://unscr.com/en/resolutions/doc/2347 (Accesat 3 aprilie 2017).
[4] Joint Declaration of the Ministers of Culture of G7 on the Occasion of the Meeting “Culture as an Instrument for Dialogue Among Peoples”, Florenţa, martie 2017 http://www.beniculturali.it/mibac/multimedia/MiBAC/documents/1490881204940_DECLARATION-Dichiarazione.pdf (Accesat 3 aprilie 2017).
[5] https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/synopsis-report-open-public-consultation.pdf (Accesat 3 aprilie 2017).
[6] (31.97% agree very much; 29.51% disagree very much; 22.95% agree), enterprises and interest representatives were more clearly against the adoption of customs rules (Enterprises: 44% disagree very much. Interests representatives: 37.5% disagree very much). On the other hand, NGOs & civil society (87.5% agree very much; 12.5% agree) and respondent public authorities(60.98% agree very much; 29.27% agree), p. 4 4, https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/synopsis-report-open-public-consultation.pdf (Accesat 3 aprilie 2017).
[7] https://www.integratedheritage.org/the-abu-dhabi-declaration/ (Accesat: 19 aprilie 2017).
[8] https://www.artforum.com/news/id=65149 (Accesat: 19 aprilie 2017).
[9] http://www.diplomatie.gouv.fr/IMG/pdf/16-3362-2_12_dossier_de_presse_abou_dabi_v5_2__ang_cle0954aa.pdf (Accesat: 19 aprilie 2017).
[10] U.N. Security Council Resolution nr. 2347/2017, pct. 15, 16.
[11] Ibidem, pct. 9, 12.
[12] Ibidem, pct. 17.
[13] http://www.cultura.ro/masuri-necesare-vederea-demararii-de-catre-toate-entitatile-publice-procedurii-de-clasare-bunurilor (Accesat: 20 aprilie 2017).
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.