Neconstituționalitate (M. Of. nr. 399/9.05.2018): unele dispoziţii din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor
Redacția ProLege - mai 6, 2018 As a result of the activity carried out by the Constitutional Court, in May 2018, several
decisions were published (pleas and objections of unconstitutionality granted) with reference to: the
new Code of criminal procedure, Government Emergency Ordinance no. 109/2011 regarding the
corporate governance of state-owned enterprises, Law for amending and supplementing Law no.
47/1992 on the organization and functioning of the Constitutional Court, Law no. 303/2004 on the
statute of judges and prosecutors, the Statute of civil servants with a special status within the
National Administration of Penitentiaries (ANP), Law no. 188/1999 on the status of civil servants,
as well as with reference to the Chamber of Deputies Decision no. 98/2017 on the amendment and
supplement of the Chamber of Deputies’ Regulation.
Decizia CCR | Actul normativ | Sumar |
D.C.C. nr. 252/2018 (M. Of. nr. 399 din 9 mai 2018) | Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor | Dispozițiile art. I pct. 7 [cu referire la art. 5 alin. (1) lit. b), lit. c) și lit. d)]; pct. 9 [cu referire la art. 7 alin. (7) teza a doua]; pct. 29 [cu referire la art. 19 alin. (2)]; pct. 94 [cu referire la art. 56]; pct. 135 [cu referire la art. 75 alin. (2)] și pct. 152 [cu referire la art. 96 alin. (3) și alin. (4)] din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt neconstituționale. |
În M. Of. nr. 399 din 9 mai 2018, s-a publicat D.C.C. nr. 252/2018 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 7 [cu referire la art. 5 alin. (1) lit. a)-d)]; pct. 9 [cu referire la art. 7 alin. (1)-(7) şi (9)]; pct. 29 [cu referire la art. 19 alin. (6)]; pct. 40 [cu referire la eliminarea art. 28 alin. (4)]; pct. 42 [cu referire la art. 30]; pct. 43 [cu referire la art. 31 alin. (3)]; pct. 55 [cu referire la art. 40 alin. (1)]; art. I pct. 57 [cu referire la art. 42^1 alin. (2)]; pct. 62 [cu referire la eliminarea art. 46^1 alin. (2)]; pct. 74 [cu referire la eliminarea art. 50 alin. (6)]; pct. 78 [cu referire la art. 52 alin. (1)]; pct. 88 [cu referire la art. 53 alin. (1) şi la eliminarea art. 53 alin. (9) şi (10)]; pct. 94 [cu referire la art. 56]; pct. 99 [cu referire la art. 58 alin. (1^2)]; pct. 110 [cu referire la art. 62 alin. (3)]; pct. 135 [cu referire la art. 75 alin. (2)] şi pct. 152 [cu referire la art. 96 alin. (3), (4), (7), alin. (8) teza întâi şi alin. (11) teza întâi] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi ale legii, în ansamblul său.
Obiectul obiecției de neconstituționalitate
Unele dispoziții din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor.
Prin Decizia nr. 252/2018, Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că dispoziţiile art. I pct. 7 [cu referire la art. 5 alin. (1) lit. b), c) şi d)]; pct. 9 [cu referire la art. 7 alin. (7) teza a doua]; pct. 29 [cu referire la art. 19 alin. (2)]; pct. 94 [cu referire la art. 56]; pct. 135 [cu referire la art. 75 alin. (2)] şi pct. 152 [cu referire la art. 96 alin. (3) şi (4)] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt neconstituţionale.
Prin aceeaşi decizie, Curtea a Constituţională a respins, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. I pct. 57 [cu referire la art. 42^1 alin. (2)] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
De asemenea, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, şi obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că dispoziţiile art. I pct. 7 [cu referire la art. 5 alin. (1) lit. a)]; pct. 9 [cu referire la art. 7 alin. (1) – (7) teza întâi şi (9)]; pct. 29 [cu referire la art. 19 alin. (6)]; pct. 40 [cu referire la eliminarea art. 28 alin. (4)]; pct. 42 [cu referire la art. 30]; pct. 43 [cu referire la art. 31 alin. (3)]; pct. 55 [cu referire la art. 40 alin. (1)]; pct. 62 [cu referire la eliminarea art. 46^1 alin. (2)]; pct. 74 [cu referire la eliminarea art. 50 alin. (6)]; pct. 78 [cu referire la art. 52 alin. (1)]; pct. 88 [cu referire la art. 53 alin. (1) şi la eliminarea art. 53 alin. (9) şi (10)]; pct. 99 [cu referire la art. 58 alin. (1^2)]; pct. 110 [cu referire la art. 62 alin. (3)] şi pct. 152 [cu referire la art. 96 alin. (7), alin. (8) teza întâi şi alin. (11) teza întâi] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi a legii în ansamblul său sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate, se arată că art. I pct. 57 [cu referire la art. 42^1 alin. (2)] din legea criticată încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), art. 41 alin. (1) şi art. 125, în sensul că noţiunea de „inapt”, care nu este definită în contextul unei evaluări specifice activităţii desfăşurate de judecător sau procuror, ar putea afecta nu doar dreptul la exercitarea funcţiei de judecător sau procuror, ci însăşi exercitarea dreptului la muncă, în sens larg, corespunzător pregătirii profesionale a acestuia.
Se mai arată că legea organică nu reglementează procedura care conduce la declararea ca „inapt” a magistratului, cu posibila consecinţă a excluderii din magistratură, lăsând, însă, la dispoziţia organului administrativ (Consiliul Superior al Magistraturii) să hotărască normele incidente, deşi, conform principiului simetriei, atât procedura de numire în funcţia de judecător sau procuror, cât şi cea prin care se poate ajunge la pierderea acestei calităţi în condiţiile în care s-a constatat că magistratul este inapt trebuie stabilite prin acte normative cu aceeaşi forţă juridică, iar nu printr-o normă inferioară, precum în cazul de faţă. În acest sens, este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 196 din 4 aprilie 2013 şi Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2016. În concluzie, prevederile art. 42^1 alin. (3), făcând trimitere la actele administrative inferioare legii, în absenţa unor norme cu forţa juridică a legii organice, contravin dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţie.
Cu privire la dispoziţiile art. I pct. 152 [cu referire la art. 96 alin. (3) şi alin. (8) teza întâi] din lege, se arată că sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituţie, având un conţinut neclar şi confuz. Aceste dispoziţii legale, instituind în sarcina magistraţilor o răspundere materială, excedează şi derogă de la art. 52 alin. (3) din Constituţie, care asigură un echilibru perfect între necesitatea asigurării cadrului legal şi instituţional al funcţionării unei justiţii independente şi drepturile persoanei care a avut de suferit în urma săvârşirii unei erori judiciare. Se apreciază că sintagmele „încălcarea drepturilor fundamentale absolute” şi „drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei”, ce au fost raportate din perspectiva tehnicii legislative folosite la noţiunea de eroare judiciară, sunt de natură a crea confuzii cu privire la sfera examinării acestora în condiţiile unei situaţii concrete, fiind, în acelaşi timp, lipsite de previzibilitate. De asemenea, sintagma „s-a soluţionat o situaţie litigioasă contrar realităţii faptice sau juridice” echivalează cu repunerea în discuţie a chestiunilor de fapt sau de drept tranşate definitiv în procedura reparării pagubei. Se concluzionează, pe cale de consecinţă, în sensul că nu s-a respectat Decizia nr. 45 din 30 ianuarie 2018, care a precizat în mod expres şi clar criteriile de definire a erorii judiciare. Cu alte cuvinte, prin formularea adoptată, legiuitorul a realizat o translaţie a considerentelor cuprinse în decizia Curţii Constituţionale, omiţând să reglementeze condiţiile dispuse de instanţa constituţională, accentuând şi mai mult neclaritatea legii, prin caracterul evaziv şi imprevizibil al următoarelor formulări: „în mod vădit, incontestabil”, „s-a soluţionat o situaţie litigioasă”, „neregularitate în modul de desfăşurare a procedurilor judiciare” sau „vătămare gravă”.
Se mai arată că dispoziţiile legale care reglementează exercitarea acţiunii în regres introduc un criteriu extrinsec şi un dublu standard de apreciere din partea unei instituţii exterioare puterii judecătoreşti, cum este Ministerul Finanţelor Publice, care prin această evaluare proprie aduce atingere independenţei sistemului judiciar, întrucât aceasta se adaugă evaluării făcute de Inspecţia Judiciară, singurul organ cu atribuţii de verificare independentă asupra răspunderii magistraţilor. Spre deosebire de verificarea Inspecţiei Judiciare, care are valoare consultativă, în cazul evaluării Ministerului Finanţelor Publice nu există nicio minimă prevedere cu privire la criterii, titulari concreţi, procedură, ceea ce duce la dublarea competenţelor instituţiilor implicate în procedura răspunderii. Caracterul imprevizibil al textului criticat se susţine şi prin atribuirea unui rol consultativ evaluării Inspecţiei Judiciare, în raport cu evaluarea unei entităţi dintr-o altă autoritate, respectiv autoritatea executivă, căreia i se conferă caracter decisiv.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.