Majorarea capitalului social al societăților destinate activității comerciale cu participare străină
Oana Tănăsică - iunie 1, 2017Abstract
This article aims at treating the procedure and modalities to achieve the increase of the share
capital of the companies intended for foreign trade activities, according to the provisions of Law
no. 31/1990, which represents the common law in the field of commercial companies, a normative act
that also applies to companies intended for foreign trade activities.
The share capital can be increased by two methods, each implying different procedures:
increasing without new contributions and with new contributions respectively. Thus, the method of
rising the capital without new contributions is achieved through self-financing, which implies the
use of the internal resources of the company. As methods used, the increase of the registered capital
without new contributions is made by clearing the receivables on the company with shares thereof, by
incorporating the reserves and by incorporating the issue premiums or the profit.
The second method of rising the share capital through new contributions can also be performed
in two ways, namely by issuing new shares or by increasing the nominal value of the existing shares.
Whereas, in the situation of increasing the share capital by new contributions the wealth of the
society is enriched, in the variant of the increase of the social capital without new contributions, this
effect is lacking, since in this situation the process of the increase presupposes only simple accounting
operations.
Keywords: increase of share capital; foreign trade activities; rising the capital without new
contributions; rising the share capital through new contributions
Legea nr. 31/1990 reprezintă dreptul comun în materia societăților comerciale, indiferent de obiectul de activitate al entității. Acest act normativ se aplică și societăților destinate activității comerciale cu participare străină[1]. Utilitatea măririi capitalului social al acestora poate fi determinată la un anume moment de scopul asociaților de dezvoltare a activității societății sau de a înlătura unele dificultăți financiare[2]ori necesitatea reevaluării patrimoniului societății. În plus, Legea nr. 31/1990 prin art. 10 prevede, de asemenea, că majorarea capitalului social al societății poate fi impusă de lege, atunci când, prin hotărâre a guvernului, se modifică plafonul minim al capitalului social[3].
Legea nr. 31/1990 reglementează majorarea capitalului social în cazul societăților pe acțiuni și în cazul societăților cu răspundere limitată, în economia legii fiind acordat un spaţiu larg majorării capitalului la nivelul societăților pe acțiuni[4]. Majorarea capitalului social determină modificarea actelor constitutive ale societății pentru reflectarea noilor aporturi ale asociaților și evidențierea titlurilor de participare noi, eliberate în schimbul acestor aporturi[5]. De asemenea, majorarea capitalului social comportă diferențieri după tipul aporturilor și modalitatea aleasă de realizare a operațiunii.
În privința aporturilor asociaților la capitalul social, îngrădirile legale aduse voinței asociaților în această materie sunt comune materiei constituirii societății conform art. 16 din Legea Societăților. Restricțiile privind aporturile în creanțe și prestațiile în muncă care privesc societățile pe acțiuni, constituite prin subscripție publică sau în comadită pe acțiuni, și societățile cu răspundere limitată, respectiv cele generale ce privesc toate tipurile de societăți, incidente la constituirea societăților, rămân aplicabile oricărei majorări de capital ulterioare. Normele legale în cauză privesc în fapt oricare aport, fiind aplicabile și la constituirea și la modificarea societăților. Doctrina a văzut uneori în această lipsă de diferențiere o regulă fundamentală, alături de cerința actului adițional modificator în forma legală, a materiei majorărilor de capital[6].
Majorarea capitalului social implică două etape principale: adoptarea hotărârii de majorare a capitalului social și desfășurarea procedurii propriu-zise de majorare a capitalului social. Procedura efectivă de majorare a capitalului social trebuie realizată în termen de maxim un an de la data adoptării hotărârii adunării generale privind majorarea capitalului social, în caz contrar hotărârea adunării generale fiind lipsită de efect, în conformitate cu dispozițiile art. 219 din Legea Societăților.
Mărirea capitalului social se realizează conform dispozițiilor din Legea nr. 31/1990. În acest sens, potrivit dispozițiilor art. 204 din Lege, pentru mărirea capitalului social se cere să existe hotărârea adunării asociaților sau decizia consiliului de administrație, respectiv a directoratului, iar actul modificator, în forma cerută de lege, să fie menționat în registrul comerțului și publicat în Monitorul Oficial. Conform art. 115 din Legea nr. 31/1990, hotărârea privind majorarea capitalului social se ia în condițiile de cvorum prevăzute pentru adunarea generală extraordinară, cu o majoritate de cel puțin două treimi din drepturile de vot deținute de acționarii prezenți sau reprezentați. În baza dispozițiilor art. 221 din Legea nr. 31/1990, societatea cu răspundere limitată poate proceda la majorarea capitalul social, în modalitățile și din sursele prevăzute de art. 210 din lege. La societatea pe acțiuni, mărirea capitalului social se face conform dispozițiilor referitoare la constituirea societății, potrivit art. 212 din Lege. Potrivit legii, capitalul social nu va putea fi majorat și nu se va putea proceda la emiterea de noi acțiuni până când nu vor fi fost complet plătite cele din emisiunea precedentă potrivit art. 92 alin. (3) din Legea nr. 31/1990[7].
Dispozițiile art. 210 din Legea nr. 31/1990 reglementează modalitățile și procedeele prin care se majorează capitalul social al societății. Astfel, „capitalul social se poate mări prin emisiunea de acțiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a acțiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar și/sau în natură”. Acțiunile noi vor fi liberate prin încorporarea rezervelor, cu excepția celor legale, precum și a beneficiilor sau a primelor de emisiune, sau prin compensarea creanțelor lichide și exigibile asupra societății cu acțiuni ale acesteia.
Astfel, potrivit legii, dar și a doctrinei juridice[8], capitalul social se poate majora prin două metode, fiecare în parte implicând procedee distincte. În acest sens, o metodă de majorare a capitalului social este reprezentată de majorarea fără noi aporturi care se realizează prin folosirea resurselor interne ale societății, respectiv prin autofinanțare. O a doua metodă o constituie majorarea capitalului social prin noi aporturi și se poate realiza prin două modalități, respectiv prin emiterea de acțiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a acțiunilor existente.
Majorarea capitalului social fără noi aporturi
Capitalul social poate fi majorat și prin anumite operațiuni, fără noi aporturi. Așa cum s-a arătat în doctrina juridică, în cazul majorarii capitalului social prin noi aporturi se îmbogățește patrimoniul societății cu anumite valori patrimoniale, iar în cazul majorarii capitalului social fără noi aporturi acest efect lipseste, majorarea constând în simple operațiuni contabile[9]. În conformitate cu dispozițiile art. 210 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, acțiunile noi pot fi liberate fie prin compensarea unor creanțe lichide și exigibile asupra societății cu acțiuni ale acesteia, fie prin prin încorporarea rezervelor, cu excepția rezervelor legale, precum și a beneficiilor sau a primelor de emisiune[10]. În cazul acestor operațiuni, pentru majorarea capitalului social sunt folosite resursele interne ale societății[11].
a) Majorarea capitalului social prin compensarea creanțelor asupra societății cu acțiuni ale acesteia se face potrivit 210 alin. (2) din Legea nr. 31/1990. Metoda mai este denumită și mărirea capitalului social prin conversiune, procedeul constând în dobândirea de acțiuni în schimbul creanțelor societății. Practic, creditorii societății devin astfel acționari ai acesteia. Nu prezintă relevanță natura juridică a creanțelor, întrucât legea nu distinge între natura creanțelor convertite în acțiuni (creanțe garantate, chirografare). Dispozițiile legale nu fac deosebire nici raportat la persoana creditorilor, de unde rezultă că aceștia pot fi terții care se află în raporturi juridice cu societatea sau asociații care au împrumutat sau finanțat societatea[12]. Mărirea capitalului social prin compensarea creanțelor asupra societății cu acțiuni ale acesteia se realizează printr-o operațiune contabilă de virare a unor sume de bani între conturile de pasiv ale societății[13].
Aceleași reguli de majorare a capitalului social al societăților pe acțiuni, se aplică și societăților cu răspundere limitată întrucât se prevede în mod expres în art. 221 din Legea nr. 31/1990 că societatea cu răspundere limitată își poate majora capitalul social în modalitățile și din sursele prevăzute la art. 220, adică potrivit normelor specifice societăților pe acțiuni[14].
Aportarea în sine, ca act juridic, reprezintă asumarea unei obligații față de societate. Este posibil ca și aportatorul să aibă o creanță certă, lichidă și exigibilă asupra societății astfel încât să opereze compensarea între părți. Dacă majorarea capitalului social se efectuează prin conversia datoriilor societății, operațiunea constă într-o încorporare în capital a pasivului extern, creditorii societății primind în compensație acțiuni ale societății în schimbul creanțelor[15].
Liberarea de acțiuni în schimbul creanțelor se poate realiza doar prin acordul de voințe al creditorului, pentru care operațiunea juridică are efectele unei dări în plată, stingere a obligației prin altă prestație decât cea la care debitorul s-a obligat, și a voințelor asociaților, în cadrul legal, de majorare a capitalului social și liberare a acțiunilor în schimbul creanței în cauză. Doctrina a discutat și natura juridică a acestei modalități de convertire a datoriilor întrucât, dacă creanțele sunt calificate ca aporturi în natură, este necesară evaluarea acestor aporturi. Situația prezintă importantă și din punct de vedere al societății, în ceea ce privește stabilirea numărului de acțiuni acordate în schimb, dar și din perspectiva creditorului, fiindcă în situația în care societatea are activul net negativ acesta poate fi prejudiciat. În privința convetirii obligațiunilor, fracțiuni ale unui împrumut corporativ, în acțiuni, modalitățile de convertire sunt prevăzute în actul de emisiune a obligațiunilor[16].
O nouanță importanță o comportă interdicția aportului de creanțe la societățile de capitaluri și se referă la cesiunea de creanță, la cedarea de creanțe asupra terților ca și contraprestație în schimbul acțiunilor emise de societate. Însă interdicția nu acoperă stingerea debitelor societății față de terți, inclusiv cele provenite din emiterea de obligațiuni (conversia obligațiunilor în acțiuni), prin distribuirea de acțiuni către aceștia. Această majorare de capital este una internă, este o operațiune contabilă între conturile societății. Nu există aporturi noi, ci o operațiune contabilă de compensare a datoriilor societății cu drepturile aferente acțiunilor emise în schimb[17].
b) Majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor. Potrivit legii, acțiunile noi emise de societate pentru mărirea capitalului social pot fi liberate prin încorporarea rezervelor, cu excepția rezervelor legale. Pe cale de consecință, dintre cele trei categorii de rezerve ale societății, doar cele facultative și statutare pot constitui resurse pentru majorarea capitalului social[18]. Astfel, sumele de bani constituite ca rezerve sunt folosite pentru achitarea noilor acţiuni[19].
Rezervele sunt reprezentate de anumite sume de bani obținute din profitul societății și au destinațiile prevăzute de lege. Rezervele sunt statutare, facultative și legale. Rezervele statutare se constituie în condițiile și cu destinația stabilita în actul constitutiv, din acestea putându-se acoperi acordarea de dividende în perioadele când nu se realizează beneficii, în timp ce rezervele facultative se constituie prin hotărâre a adunării generale a asociaților și au destinația dată de aceasta[20]. Rezervele legale, în cazul societății pe acțiuni și societății cu răspundere limitată, se constituie în mod obligatoriu, prin preluarea din profitul societății în fiecare an a cel puțin 5%, până ce fondul atinge minim a cincea parte din capitalul social. Scopul acestor rezerve este acoperirea pierderilor din capitalul social în perioadele deficitare în activitatea societății[21].
Operațiunea de majorare a capitalului social prin încorporarea rezervelor constă într-o operațiune contabilă de virare a unei sume din contul „rezerve” în contul „capital social”, prin care practic se scad rezervele și se crește în mod corespunzător capitalul social. Având în vedere că provin din profitul societății, acțiunile emise în schimbul rezervelor vor fi distribuite gratuit către asociați. Precizam că, potrivit art. 210 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, în rezervele societății se poate include diferența favorabilă rezultată din evaluarea patrimoniului social, dar fără posibilitatea majorării capitalului social. Pe cale de consecință, se pot folosi în vederea majorării capitalului social doar sumele care provin din profitul societății[22].
c) Majorarea capitalului social prin încorporarea primelor de emisiune sau a profitului. Prima de emisiune este diferența dintre valoarea de emisiune și valoarea nominală a acțiunilor, pe care trebuie să o suporte noii acționari. Ea este destinată să acopere cheltuielile emisiunii și diminuarea valorii intrinseci a acțiunilor vechi[23]. Majorarea capitalului social cu prima de emisiune nu este obligatorie; ea reprezintă o opțiune a adunării generale. Prima de emisiune reprezintă un supliment de aport, dar ea nu este încorporată în capitalul social, ci se înregistrează într-un cont de rezerve de care societatea dispune potrivit intereselor sale. Potrivit legii, prima de emisiune trebuie plătită integral la data subscrierii acțiunilor. Majorarea capitalului social prin metoda încorporarii profitului sau a primelor de emisiune se realizează, ca și în cazul metodei incorporării rezervelor, printr-o operațiune contabilă între conturile de pasiv[24].
De asemenea, profitul societății destinat a fi împărțit acționarilor sub forma de dividende poate servi la liberarea acțiunilor și, implicit, la mărirea capitalului social. În locul dividendelor, acționarii vor primi acțiuni noi emise de societate. O atare modalitate de mărire a capitalului social se mai numește și mărirea capitalului social prin plata dividendelor în acțiuni.
În situația distribuirii de acțiuni în contul dividendelor individualizate prin situațiile financiare sunt utile anumite precizări, deoarece dividendele sunt deja drepturi de creanță actuale asupra cărora nici societatea, nici adunarea generală nu mai pot dispune. Diferența față de încorporarea rezervelor sau a profitului este una de esență. Majorarea de capital social prin încorporarea dividendelor este posibilă doar cu acordul fiecărui acționar în parte, respectiv prin unanimitate, deoarece acestea sunt drepturi actuale, câștigate, ale acționarului.
Distribuirea de acțiuni în contul dividendelor reprezintă un mod de stingere a obligației de plată a societății reprezentată de dividende, prin altă prestație decât cea datorată, respectiv prin darea în plată, stingere care este posibilă doar cu acordul creditorului, atât timp cât acesta are dreptul la executarea exactă a obligației debitorului său. Distribuirea de acțiuni gratuite, ca orice operațiune de majorare de capital, va privi, în cazul societăților de capitaluri, acționarii care au această calitate la momentul hotărârii de majorare de capital social (la data de referință a adunării generale pentru societățile necotate și la data de înregistrare pentru societățile cotate)[25].
Majorarea capitalului social prin noi aporturi.
Așa cum capitalul social se formează prin efectuarea unor aporturi, tot astfel, capitalul social se majorează prin noi aporturi. Pentru a realiza mărirea capitalului social, societatea majorează valoarea nominală a acțiunilor existente sau procedează la emiterea de acțiuni noi[26].
a) Majorarea valorii nominale a acțiunitor existente constă în majorarea valorii nominale a acțiunilor pe care le dețin acționarii societății în schimbul unor aporturi în numerar și/sau în natură cu excluderea aporturilor în creanțe conform art. 215 alin. (2) din Legea nr. 31/1990. Practic, prin suplimentarea aporturilor lor, acționarii existenți își păstrează acțiunile deținute, a căror valoare nominală a fost majorată. Potrivit art. 210 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, în situația măririi capitalului social prin metoda majorării valorii nominale a acțiunilor, hotărârea adunării generale trebuie luată cu votul tuturor acționarilor, cu excepția cazurile în care legea prevede altfel.
Mărirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a acțiunilor poate fi realizată și prin încorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune. În acest caz, hotărârea adunării generale se ia în condiţiile art. 115 din Legea nr. 31/1990, iar nu cu votul tuturor acționarilor[27].
[1] Ș. Mihăilă, A.D. Dumitrescu, Drept comercial român, Ed. C.H. Beck, București, 2013, p. 48-49.[2] Pentru societate, procurarea de fonduri financiare prin mărirea capitalului social este mai puţin împovărătoare decât împrumutul bancar sau emiterea de obligațiuni.
[3] S.D. Cărpenaru, Tratat de drept comercial român conform noului Cod civil, Ed. Universul Juridic, București, 2012, p. 241.
[4] S. Angheni, Drept comercial. Profesioniștii – comercianți, Ed. C.H. Beck, București, 2013, p. 232.
[5] C. Gheorghe, Societăți comerciale. Voința asociaților și voința socială, Ed. All Beck, București, 2003, p. 203; Idem, Drept comercial român, Ed. C.H. Beck, București, 2013, p. 465.
[6] Ibidem, p. 465; I. Băcanu, Mărirea capitalului social al societăților comerciale, Ed. Lumina Lex, București, 1994, p. 7.
[7] S.D. Cărpenaru,op. cit., 2012, p. 241-242.
[8] V. Nemeș, Drept comercial, Ed. Hamangiu, București, 2012, p. 156.
[9] V. Nemeș, op. cit., p. 158-159.
[10] S.D. Cărpenaru,op. cit., 2012, p. 246-247.
[11] Ibidem, p. 247.
[12] V. Nemeș, op. cit., p. 160.
[13] S.D. Cărpenaru,op. cit., 2012, p. 248.
[14] V. Nemeș, op. cit., p. 160.
[15] I. Băcanu, Capitalul social al societăților comerciale, Ed. Lumina Lex, București, 1999, p. 362.
[16] C. Gheorghe, op. cit., 2013, p. 468.
[17] Ibidem, p. 467-468.
[18] V. Nemeș, op. cit., p. 159.
[19] S.D. Cărpenaru, op. cit., 2012, p. 247.
[20] Ibidem, p. 247.
[21] Ibidem, p. 247.
[22] V. Nemeș, op. cit., p. 159.
[23] S.D. Cărpenaru, op. cit., 2012, p. 248.
[24] Ibidem, p. 248.
[25] C. Gheorghe, op. cit., 2013, p. 467.
[26] S.D. Cărpenaru, op. cit., 2012, p. 243.
[27] Ibidem, p. 245.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.