Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
Redacția ProLege - noiembrie 7, 2022
Actul publicat în Monitorul Oficial |
Sumar |
Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
(M. Of. nr. 1102 din 16 noiembrie 2022) |
Se publică legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
|
În M. Of. nr. 1102 din 16 noiembrie 2022 s-a publicat Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Redăm, în cele ce urmează, structura respectivei legi.
Structura
Titlul I: Dispoziţii generale
Titlul II: Cariera judecătorilor şi procurorilor
Capitolul I: Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii şi formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor
Capitolul II: Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari
Capitolul III: Numirea judecătorilor şi procurorilor
Capitolul IV: Formarea profesională continuă
Capitolul V: Evaluarea profesională a judecătorilor şi procurorilor
Secțiunea 1: Dispoziţii generale
Secțiunea 2: Procedura de evaluare
Capitolul VI: Promovarea judecătorilor şi procurorilor
Secțiunea 1: Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Secțiunea 2: Promovarea judecătorilor şi procurorilor la tribunale, tribunale specializate, curţi de apel şi parchete de pe lângă acestea, precum şi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Capitolul VII: Numirea în funcţii de conducere la instanţe şi parchete şi revocarea din aceste funcţii
Secțiunea 1: Numirea în funcţii de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
Secțiunea 2: Numirea în funcţiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea
Subsecțiunea 1: §1. Dispoziţii comune
Subsecțiunea 2: §2. Concursul/Examenul pentru numirea în funcţii de conducere
Subsecțiunea 3: §3. Numirea în alte funcţii de conducere la instanţe sau parchete
Secțiunea 3: Revocarea din funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor
Capitolul VIII: Delegarea, detaşarea şi transferul judecătorilor şi procurorilor
Capitolul IX: Suspendarea din funcţie şi încetarea funcţiei de judecător sau de procuror
Titlul III: Drepturi, îndatoriri, incompatibilităţi şi interdicţii
Capitolul I: Drepturi şi îndatoriri
Capitolul II: Incompatibilităţi şi interdicţii
Titlul IV: Magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Capitolul I: Dispoziţii generale
Capitolul II: Concursul pentru numirea în funcţia de magistrat-asistent gradul III la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Capitolul III: Concursul pentru numirea în funcţia de prim-magistrat-asistent şi magistrat-asistent-şef la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Titlul V: Răspunderea judecătorilor şi procurorilor
Capitolul I: Dispoziţii generale
Capitolul II: Răspunderea disciplinară
Titlul VI: Dispoziţii tranzitorii şi finale
Mai departe, vă prezentăm cele mai importante dispoziții legale regăsite în respectiva lege.
Art. 5
„(1) Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii, cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii.
(2) Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială în vederea ocupării funcţiei de judecător şi procuror se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii.
(3) Poate fi admisă la Institutul Naţional al Magistraturii persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
b) este licenţiată în drept;
c) nu are antecedente penale şi se bucură de o bună reputaţie;
d) cunoaşte limba română;
e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei”.
Art. 25
„(1) Cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie.
(2) Formarea profesională iniţială în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii constă în pregătirea teoretică şi practică a auditorilor de justiţie pentru a deveni judecători sau procurori.
(3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 3 ani. La finalul cursurilor, auditorii de justiţie optează, în condiţiile prezentei legi, pentru posturile de judecători stagiari, respectiv procurori stagiari.
(4) Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie se aprobă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie cuprinde în mod obligatoriu disciplinele de studiu, numărul de ore alocat conferinţelor şi seminarelor alocate pentru fiecare disciplină, stagiile de practică ce urmează a fi efectuate şi modalitatea de evaluare”.
Art. 43
„(1) Auditorii de justiţie optează pentru posturile de judecători stagiari şi procurori stagiari, potrivit art. 41.
(2) În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate faţă de criteriile prevăzute la art. 41 candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.
(3) Candidatului care nu şi-a exercitat dreptul de alegere a postului i se propune, din oficiu, un post de către secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie. Dispoziţiile art. 31 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
(4) Repartizarea pe posturi se afişează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a acestuia.
(5) Perioada cuprinsă între promovarea examenului de absolvire şi numirea de către secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în funcţia de judecător sau procuror stagiar, precum şi perioada în care o persoană a fost judecător stagiar sau procuror stagiar, dacă a promovat examenul de capacitate, constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.
(6) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari se bucură de stabilitate”.
Art. 61
„(1) Judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, pe posturile de judecător sau procuror la instanţele sau parchetele unde au fost numiţi ca stagiari.
(2) Propunerile de numire se fac în cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate.
(3) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1)”.
Art. 81
„(1) Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor constituie garanţia independenţei şi imparţialităţii în exercitarea funcţiei. Formarea iniţială şi continuă este un drept şi o îndatorire pentru judecători şi procurori.
(2) Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama de dinamica procesului legislativ şi constă, în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate, precum şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe calculator”.
Art. 87
„(1) Evaluarea profesională individuală a judecătorilor şi procurorilor presupune analiza şi notarea criteriilor şi indicatorilor de evaluare a performanţelor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor care privesc, în principal, calitatea activităţii, eficienţa, integritatea şi obligaţia de formare profesională continuă, iar în cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale. Criteriile şi indicatorii de evaluare profesională sunt prevăzuţi în anexa nr. 1.
(2) Evaluarea profesională a judecătorilor şi procurorilor are ca obiectiv stabilirea nivelului de competenţă profesională al acestora şi vizează îmbunătăţirea performanţelor profesionale, creşterea eficienţei activităţii instanţelor şi parchetelor şi a încrederii publice în autoritatea judecătorească, menţinerea şi consolidarea calităţii sistemului judiciar.
(3) Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor se aprobă prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, iar Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a procurorilor se aprobă prin hotărâre a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Hotărârile prevăzute la alin. (3) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
Art. 93
„Procesul de evaluare a judecătorilor şi procurorilor implică parcurgerea următoarelor etape: observarea activităţilor profesionale cu caracter public desfăşurate de judecătorul/procurorul evaluat, analiza documentelor care conţin rezultatele activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului evaluat şi acordarea calificativului. Procesul de evaluare a judecătorilor şi procurorilor poate cuprinde şi un interviu de evaluare, precum şi stabilirea de comun acord a unui plan individual de dezvoltare profesională”.
Art. 107
„(1) Evoluţia carierei de judecător sau procuror se consemnează în fişa din dosarul profesional, care se întocmeşte şi se păstrează de Consiliul Superior al Magistraturii.
(2) Datele conţinute în dosarul profesional sunt confidenţiale, în condiţiile prevăzute de lege.
(3) Judecătorii şi procurorii au acces la propriul dosar profesional şi pot obţine copii ale actelor existente în dosar”.
Art. 152
„(1) Evidenţa posturilor vacante de conducere de la instanţele judecătoreşti şi parchete este publică şi disponibilă permanent pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, ale instanţelor judecătoreşti şi ale parchetelor.
(2) Posturile de conducere prevăzute la alin. (1) care urmează a se vacanta se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, instanţelor şi parchetelor, cu 90 de zile înainte de data expirării mandatelor”.
Art. 175
„(1) Judecătorii şi procurorii pot fi delegaţi sau detaşaţi în condiţiile prezentei legi, numai cu acordul scris al acestora.
(2) Judecătorii şi procurorii pot fi delegaţi, inclusiv în funcţii de conducere, ori detaşaţi numai la instanţe sau parchete la care au dreptul să funcţioneze potrivit gradului profesional avut. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nu pot fi delegaţi sau detaşaţi la alte parchete sau instituţii pe durata desfăşurării activităţii în cadrul celor două direcţii.
(3) Pe perioada delegării sau detaşării, judecătorii şi procurorii beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care sunt delegaţi sau detaşaţi şi de drepturile prevăzute de lege pentru personalul delegat/detaşat. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este delegat/detaşat judecătorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îşi păstrează indemnizaţia de încadrare lunară şi celelalte drepturi băneşti. Perioada delegării/detaşării constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror”.
Art. 186
„(1) Detaşarea judecătorului sau a procurorului poate înceta anterior duratei pentru care a fost dispusă, prin act al celui care a dispus detaşarea, la cererea instituţiei care a solicitat detaşarea ori a judecătorului sau procurorului detaşat ori în caz de eliberare din funcţia de judecător sau procuror. După încetarea detaşării, judecătorul sau procurorul revine pe funcţia deţinută anterior.
(2) Dacă judecătorul sau procurorul detaşat ocupă o funcţie de conducere la instanţe sau parchete, funcţia de conducere devine vacantă în termen de o lună de la emiterea actului prin care s-a dispus detaşarea; la încetarea detaşării, judecătorului sau procurorului i se aplică în mod corespunzător prevederile art. 173 alin. (2)”.
Art. 193
„(1) Transferul unui judecător sau procuror la o altă instituţie publică decât o instanţă sau un parchet atrage eliberarea din funcţie în condiţiile art. 201 alin. (1) lit. c).
(2) Cererea de transfer însoţită de acordul scris al instituţiei la care se solicită transferul se depune la Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) Consiliul Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate, întocmeşte un referat cuprinzând datele relevante privind cariera solicitantului şi motivele pe care se întemeiază cererea şi îl prezintă Secţiei pentru judecători sau, după caz, Secţiei pentru procurori.
(4) Dacă apreciază necesar, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori poate invita solicitantul să îşi susţină cererea de transfer, personal sau prin videoconferinţă.
(5) Transferul produce efecte de la data publicării decretului de eliberare din funcţie a judecătorului sau a procurorului.
(6) În cazuri justificate, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori poate stabili un termen de cel mult 90 de zile până la transmiterea către Preşedintele României a propunerii de eliberare din funcţie prin transfer, perioadă în care judecătorul sau procurorul este obligat să îşi îndeplinească toate atribuţiile în vederea finalizării lucrărilor în curs. Dispoziţiile art. 191 rămân aplicabile”.
Art. 204
„Stabilirea drepturilor judecătorilor şi procurorilor se face ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de răspunderea şi complexitatea funcţiei de judecător şi procuror, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru aceste funcţii şi urmăreşte garantarea independenţei şi imparţialităţii acestora”.
Art. 224
„(1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să rezolve lucrările în termenele stabilite şi să soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora, şi să respecte secretul profesional.
(2) Judecătorul şi magistratul-asistent sunt obligaţi să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor la care au participat, inclusiv după încetarea exercitării funcţiei”.
Art. 265
„Judecătorii şi procurorii răspund civil, disciplinar, contravenţional şi penal, în condiţiile legii”.
Art. 266
„(1) Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii sau Inspecţia Judiciară, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare.
(2) Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate avea ca obiect soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti sau dispuse prin ordonanţele procurorului, care sunt supuse căilor legale de atac”.
Art. 267
„(1) Judecătorii şi procurorii pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi pentru măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune, dacă urmează a fi dispusă obligaţia de a nu exercita funcţia de judecător sau procuror.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii şi procurorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei potrivit legii, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori fiind informată de îndată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia”.
Art. 268
„(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
(2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcţie, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, conform definiţiei acestora de la art. 272.
(3) În lipsa relei-credinţe sau a gravei neglijenţe, judecătorii şi procurorii nu răspund pentru soluţiile pronunţate.
(4) Există eroare judiciară atunci când:
a) s-a dispus în cadrul procesului efectuarea de acte procesuale cu încălcarea evidentă a dispoziţiilor legale de drept material şi procesual, prin care au fost încălcate grav drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, producându-se o vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară;
b) s-a pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă în mod evident contrară legii sau situaţiei de fapt care rezultă din probele administrate în cauză, prin care au fost afectate grav drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară.
(5) Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare.
(6) Prin Codul de procedură penală pot fi reglementate ipoteze şi proceduri specifice în care se poate angaja răspunderea statului şi regresul acestuia”.
Art. 270
„(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora răspund disciplinar pentru săvârşirea, cu vinovăţie, a abaterilor disciplinare prevăzute de lege.
(2) Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea penală sau contravenţională pentru fapta săvârşită, în măsura în care prin aceasta s-au încălcat îndatoriri de serviciu. Pe durata procesului penal se suspendă procedura disciplinară pentru aceeaşi faptă şi aceeaşi persoană.
(3) Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor militari poate fi angajată numai potrivit dispoziţiilor prezentei legi”.
Art. 272
„(1) Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.
(2) Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.
(3) În scopul determinării cazurilor în care se nesocotesc din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual se vor lua în considerare gradul de claritate şi precizie a normelor încălcate, noutatea şi dificultatea problemei de drept prin raportare la jurisprudenţa şi doctrina în materie, gravitatea nerespectării, precum şi alte circumstanţe profesionale obiective”.
Art. 280
„(1) Sancţiunea disciplinară aplicată nu poate fi mai gravă decât cea propusă de comisia de disciplină.
(2) Sub sancţiunea nulităţii absolute, actul administrativ prevăzut la art. 278 alin. (2) va cuprinde în mod obligatoriu următoarele menţiuni:
a) numele şi prenumele persoanei sancţionate şi descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate de cel sancţionat;
c) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară;
d) sancţiunea ce va fi aplicată;
e) termenul în care hotărârea poate fi atacată şi instanţa competentă.
(3) Actul prevăzut la alin. (1) se comunică în scris persoanei vizate de sesizare şi autorului sesizării, conform dispoziţiilor legale, în termen de maximum 10 zile de la data emiterii lui.
(4) Actul administrativ de aplicare a sancţiunii disciplinare poate fi atacat în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă, fără parcurgerea procedurii prealabile.
(5) Sancţiunea disciplinară se aplică în maximum 30 de zile de la finalizarea cercetării prealabile, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare”.
Art. 291
„Avizele din procedurile reglementate de prezenta lege pentru care nu se prevede caracterul lor conform sunt consultative”.
Art. 292
„(1) Dispoziţiile art. 184 alin. (5) se aplică la 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Alineatul (2) al articolului 210 se aplică contractelor de închiriere a locuinţelor de serviciu încheiate după intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) Art. 227 alin. (3) nu se aplică membrilor Consiliului Superior al Magistraturii al căror mandat este în curs la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
În final, vă precizăm că anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege, conține Criteriile și indicatorii de evaluare profesională, iar anexa nr. 2 cuprinde Criteriile şi indicatorii de evaluare a activităţii profesionale a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.
DOWNLOAD FULL ARTICLEArhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.