Legea cetăţeniei române nr. 21/1991 – modificări (O.U.G. nr. 37/2015)

Actul modificat Actul modificator Sumar
Legea nr. 21/1991
(rep. M. Of. nr. 576 din 13 august 2010; cu modif. ult.)
O.U.G. nr. 37/2015
(M. Of. nr. 697 din 15 septembrie 2015)
introduce: art. 81 și art. 82, art. 13 alin. (3), art. 131, art. 15 alin. (6), art. 161, art. 31 alin. (9) și (10)
modifică: art. 9 alin. (4), art. 11 alin. (1), art. 14 alin. (4), art. 16 alin. (2) lit. b) și c), art. 20, art. 22

 

În M. Of. nr. 697 din 15 septembrie 2015, s-a publicat O.U.G. nr. 37/2015 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991 (rep. M. Of. nr. 576 din 13 august 2010; cu modif. ult.).

Respectiva ordonanță de urgență a fost adoptată având în vedere:

– exigența creării unui cadru legislativ clar și previzibil în materie de cetățenie, în așa fel încât Comisia pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie să asigure îndeplinirea în mod eficient a normelor legale;

– necesitatea unei reglementări clare a sferei persoanelor care pot solicita redobândirea cetățeniei române în condițiile art. 11 din lege, precum și a unor aspecte din procedura de acordare a cetățeniei române;

– necesitatea modificării cadrului legislativ pentru a introduce anumite facilități în ceea ce privește acordarea cetățeniei române cetățenilor străini sau persoanelor fără cetățenie care au contribuit în mod semnificativ la păstrarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești sau care pot contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanțe deosebite în domeniul sportului, nereglementarea acestor situații conducând la împiedicarea utilizării potențialului de imagine pe care l-ar reprezenta acordarea cetățeniei române acestor persoane, astfel de facilități la dobândirea cetățeniei române venind în întâmpinarea unui interes deosebit al României;

– necesitatea unei intervenții legislative de urgență pentru adaptarea termenelor în cadrul procedurii de dobândire/redobândire a cetățeniei române, în vederea eficientizării acestui proces, precum și pentru flexibilizarea procedurii, prin posibilitatea depunerii jurământului în țară sau în fața altor persoane desemnate prin lege, neadoptarea de urgență a acestor soluții putând avea un impact semnificativ asupra posibilității efective a persoanelor care solicită acordarea, dar mai cu seamă redobândirea cetățeniei române, de a finaliza procedura administrativă în cadrul termenelor actuale de completare a dosarului și de depunere a jurământului de credință față de România;

– faptul că întrucât un număr mare de persoane care redobândesc cetățenia română în condițiile art. 11 din lege solicită în prezent depunerea jurământului de credință în România, la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, deși prin cerere au solicitat menținerea domiciliului în străinătate, devine necesară introducerea posibilității legale ca acești solicitanți să poată depune jurământul de credință și în țară;

– faptul că volumul ridicat de activitate al Comisiei pentru cetățenie reclamă clarificarea referitoare la calitatea de membru a președintelui Comisiei, pentru a se crea posibilitatea analizării dosarelor în limita unui cvorum minimal de numai 3 membri, măsură menită a crește ritmul de soluționare a cererilor; totodată, raportat la volumul de activitate este necesară asigurarea celerității procedurii de depunere a jurământului, în fața și a altor persoane decât cele desemnate prin prevederile actuale ale legii, și anume în fața președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreședinți ai autorității delegați în acest sens;

– faptul că numărul total al cererilor de acordare și redobândire a cetățeniei române a crescut substanțial în anul 2015, până la sfârșitul lunii august fiind înregistrat un număr dublu de cereri comparativ cu întregul an 2014;

– efectele soluțiilor dispuse în procesele penale asupra modului de rezolvare a cererilor de către Comisia pentru cetățenie, fiind necesară instituirea posibilității suspendării procedurii de acordare a cetățeniei române până la finalizarea definitivă a procesului;

– faptul că pierderea cetățeniei române prin renunțare are loc la data eliberării adeverinței de renunțare, astfel că în lipsa unei cereri în acest sens a solicitantului formulată într-un termen rezonabil și pentru evitarea producerii unor cazuri de apatridie este necesară stabilirea unui termen pentru ca solicitantul să se prezinte pentru eliberarea acesteia, în caz contrar ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie fiind lipsit de efecte juridice față de persoana în cauză, această măsură asigurând administrarea în bune condiții din partea Autorității Naționale pentru Cetățenie și a Ministerului Afacerilor Externe a solicitărilor de renunțare la cetățenia română;

– faptul că neadoptarea de urgență a soluțiilor propuse în respectiva ordonanță de urgență ar avea un impact semnificativ asupra procesului de dobândire/redobândire a cetățeniei române.

 

Art. 81 și art. 82 Legea nr. 21/1991 (modificată prin O.U.G. nr. 37/2015)

Noua reglementare

După art. 8 se introduc două noi articole, art. 81 și 82.

Potrivit noii reglementări, art. 81 prevede: „Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinește condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e)”.

De asemenea, art. 82 stabilește: „Cetățenia română poate fi acordată, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care poate contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanțe deosebite în domeniul sportului, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă sunt întrunite următoarele condiții:

a) solicitantul va reprezenta România în loturile naționale, în conformitate cu reglementările statutare ale federației sportive internaționale la care România este afiliată;

b) solicitantul îndeplinește condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e) și își exprimă atașamentul față de România și față de sistemul de valori specific societății românești”.

 

Art. 9 alin. (4) Legea nr. 21/1991 (modificată prin O.U.G. nr. 37/2015)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 9 alin. (4) dispunea faptul că, în cazul în care minorul a dobândit cetățenia română în condițiile alin. (1) sau (2) și nu a fost inclus în certificatul de cetățenie al părintelui sau nu i s-a eliberat certificat de cetățenie potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (5) sau (7), părinții sau, după caz, părintele, cetățeni români, pot solicita transcrierea ori înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine în condițiile Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 9 alin. (4) dispune: „În cazul în care minorul a dobândit cetățenia română în condițiile alin. (1) sau (2) și nu a fost inclus în certificatul de cetățenie al părintelui sau nu i s-a eliberat certificat de cetățenie potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (7) sau (11), părinții sau, după caz, părintele, cetățeni români, pot solicita transcrierea ori înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine în condițiile Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

 

Art. 11 alin. (1) Legea nr. 21/1991 (modificată prin O.U.G. nr. 37/2015)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 11 alin. (1) stabilea faptul că persoanele care au dobândit cetățenia română prin naștere sau prin adopție și care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetățenie Ie-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e).

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 11 alin. (1) stabilește: „(1) Persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e)”.

 

Art. 13 alin. (3) Legea nr. 21/1991 (modificată prin O.U.G. nr. 37/2015)

Noua reglementare

La art. 13, după alin. (2) se introduce un nou alineat, alin. (3).

Potrivit noii reglementări, art. 13 alin. (3) prevede: „Cererile de acordare a cetățeniei române întemeiate pe dispozițiile art. 81 pot fi depuse și la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul își are domiciliul. În acest caz, cererea va fi trimisă, de îndată, Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, însoțită de un punct de vedere emis de misiunea diplomatică sau oficiul consular cu privire la îndeplinirea condiției ca solicitantul să fi contribuit în mod semnificativ la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești. În situația în care cererea a fost depusă la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, Comisia pentru cetățenie va solicita Ministerului Afacerilor Externe punctul de vedere cu privire la îndeplinirea condiției ca solicitantul să fi contribuit în mod semnificativ la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești”.

 

Art. 131 Legea nr. 21/1991 (modificată prin O.U.G. nr. 37/2015)

Noua reglementare

După art. 13 se introduce un nou articol, art. 131.

Potrivit noii reglementări, art. 131 dispune: „(1) În cazul persoanelor prevăzute la art. 82, prin derogare de la prevederile art. 12, acordarea cetățeniei române se face prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Tineretului și Sportului.

(2) Cererea de acordare a cetățeniei române întemeiată pe dispozițiile art. 82 se depune la Ministerul Tineretului și Sportului, în calitate de unică autoritate publică care formulează propuneri privind acordarea cetățeniei române în baza acestui articol.

(3) Ministerul Tineretului și Sportului va înainta Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie cererea însoțită de actele doveditoare și de propunerea privind acordarea cetățeniei române, în vederea verificării îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e).

(4) Pe baza raportului Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, care constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e), Ministerul Tineretului și Sportului propune Guvernului acordarea cetățeniei române.

(5) În cazul în care Comisia pentru cetățenie constată neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e), președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie respinge, prin ordin, cererea de acordare a cetățeniei. Ordinul va fi comunicat, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum și Ministerului Tineretului și Sportului.

(6) Cetățenia română se dobândește la data depunerii jurământului de credință față de România. Prevederile art. 20 referitoare la depunerea jurământului de credință sunt aplicabile în mod corespunzător.

(7) Nedepunerea, din motive imputabile persoanei care a obținut cetățenia română în condițiile art. 82, a jurământului de credință, în termenul prevăzut de lege, atrage încetarea efectelor hotărârii prevăzute la alin. (1). Constatarea încetării efectelor hotărârii de acordare a cetățeniei române se face de către președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie”.

 

Art. 14 alin. (4) Legea nr. 21/1991 (modificată prin O.U.G. nr. 37/2015)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 14 alin. (4) dispunea: Comisia are activitate permanentă, este formată dintr-un președinte și din 20 de membri, personal din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie. Lucrările Comisiei nu sunt publice, acestea se desfășoară în prezența a cel puțin 3 membri și sunt prezidate de președinte, iar în lipsa acestuia, de către un membru desemnat de acesta.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 14 alin. (4) dispune: „Comisia are activitate permanentă, este formată din 21 de membri, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, din care unul are calitatea de președinte. Lucrările Comisiei nu sunt publice, acestea se desfășoară în prezența a cel puțin 3 membri și sunt prezidate de președinte, iar în lipsa acestuia, de către un membru desemnat de acesta”.

DOWNLOAD FULL CHAPTER

Legea cetățeniei române nr. 21/1991 – modificări (O.U.G. nr. 37/2015) was last modified: ianuarie 14th, 2016 by Redacția ProLege

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii