Justiție telematică vs. Justiție informatică. Amintiri despre viitor
Laura Maria Stănilă - aprilie 1, 20202. Europa este în stream[21] – Justiție telematică și E-Justice
Justiția telematică nu se confundă nici cu conceptul de E-Justice, creație a Comisiei Europene. Dezvoltarea E-Justice este privită la nivel european ca un element cheie în modernizarea sistemelor judiciare naționale, și un standard în realizarea actului de justiție național și european. E-Justice este de fapt justiția electronică ce include atât acces facil și rapid la informații cu caracter juridic, cât și transmiterea rapidă de documente și proceduri, adică atât justiție telematică cât și informatică, digitalizarea fiind elementul comun. Astfel, de la crearea unui portal judiciar în materie civilă și comercială în anul 2003, Comisia a sprijinit punerea în aplicare a unui atlas de justiție în cazurile penale și civile care să le permită practicienilor să determine autoritățile judiciare adecvate din diferite părți ale UE[22]. Comisia consideră că primul obiectiv al E-Justice este de a spori eficacitatea justiției în întreaga Europă pentru cetățenii săi și că este prioritară dezvoltarea unei semnături electronice (E-signature) și a unei identități electronice (E-identity), care sunt extrem de interesante din punct de vedere al provocărilor la care este supus sistemul judiciar. Prin urmare, justiția telematică este modalitatea concretă prin care se realizează standardul E-Justice. E-Justice este un concept european, în vreme ce justiția telematică reprezintă o nouă modalitate de organizare și realizare a actului de justiție la nivel mondial.
Obiectivele proiectului E-Justice sunt multiple:
1. Promovarea sinergiilor naționale și europene. La nivel național au fost implementate mai multe proiecte pentru îmbunătățirea informațiilor referitoare la justiție. Statele europene oferă informații online cu privire la sistemele lor juridice, legislația în vigoare și jurisprudență. Au fost introduse sisteme de schimb de informații prin mijloace electronice între justițiabili și instanțe (și, în unele cazuri, proceduri electronice complete). Comisia consideră că aceste proiecte ar trebui promovate și că cele mai de succes aplicații-pilot ar trebui diseminate și discutate.
2. Accesul persoanelor fizice și juridice la justiție în Europa. Crearea unui portal de e-justiție pentru persoane fizice și juridice îmbunătățește vizibilitatea acțiunilor europene și facilitează accesul la justiție. În acest sens, site-ul web al Comisiei face parte dintr-o politică generală de comunicare cu caracteristici cheie, manifestând interes deosebit față de:
a. Accesul la informație: necunoașterea legislației altor state membre este unul dintre factorii majori care împiedică oamenii să își afirme drepturile într-un alt stat din cadrul UE. Portalul rezolvă acest neajuns prin furnizarea de informații cetățenilor europeni în propria lor limbă privind sistemele și procedurile judiciare din întreaga Uniune Europeană.
b. Identificarea instanței competente: portalul ajută la identificarea instanței competente pentru soluționarea cauzei. Acest lucru reduce întârzierile și minimalizează riscul de respingere a cauzelor pentru necompetență materială și teritorială, în special în cazul spețelor cu componentă transfrontalieră.
c. Accesul la instanță: site-ul web își propune să ofere răspunsuri la numeroasele și variatele probleme cu care se poate confrunta o persoană implicată într-o procedură judiciară: în ce stat membru trebuie sesizată problema, modul de sesizare a instanței, legea aplicabilă, costurile procedurii (taxe), punerea în executare a hotărârii instanței etc.
d. Proceduri specifice de dreptul familiei: armonizarea legislațiilor naționale și a procedurilor legale facilitează cetățenii europeni să își exercite drepturile, chiar dacă au locuit în diferite țări din UE. În prezent, legislația UE prevede reguli privind divorțul, încredințarea copiilor care provin din căsătorie sau din afara ei și reglementează obligația de întreținere.
e. Proceduri specifice privind creanțe financiare: în cazurile în care există o dimensiune transfrontalieră pentru cererile de plată, dreptul UE poate fi utilizat în litigiile civile și comerciale și, în special, în conformitate cu Regulamentul (Ec) nr. 1896/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind procedura somației de plată europene[23] și cu Regulamentul (EC) nr. 861/2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind procedura cererilor cu valoare redusă[24]. Acest mecanism online pune la dispoziția celor interesați formulare de cerere pentru somația europeană de plată, care sunt disponibile în toate limbile și oferă informații privitoare la instanțele competente care o pot emite.
3. Cooperarea judiciară mai eficientă. Crearea de instrumente electronice ar trebui să însoțească punerea în aplicare a instrumentelor de cooperare judiciară în cadrul Uniunii Europene. Comisia Europeană încurajează structurile de pregătire naționale și europene, în special Rețeaua europeană de formare judiciară, să promoveze schimbările necesare. În același timp, elaborează procese de traducere automată pentru a fi utilizate de către autoritățile judiciare naționale. Pentru a accelera procedurile transfrontaliere pentru a se respecta sentințele pronunțate în alte state membre sau chiar pentru a putea folosi tehnologiile informaționale, au fost instituite noi standarde în ceea ce privește cadrul legal european, care să reunească sistemele juridice ale statelor membre, astfel cum este prevăzut în paragraful 1.2.3. al Programului de la Stockholm din 2009[25].
4. Facilitarea utilizării videoconferinței. Deși multe acte adoptate la nivel european permit utilizarea videoconferinței în procedurile judecătorești, tehnologia nu a fost complet exploatată, din motive culturale, lingvistice sau tehnice, în ciuda avantajelor evidente pe care utilizarea acestui mijloc le are raportat la costuri, deplasări și flexibilitate. În încercarea de a crește utilizarea videoconferinței, Comisia Europeană a pus la dispoziție online un manual de utilizare[26] , care să clarifice condițiile legale și tehnice de utilizare, iar Consiliul a elaborat recomandări în acest sens[27].
5. Continuarea interconectării cazierului. Odată cu mobilitatea sporită a persoanelor și a afacerilor peste granițele naționale, este necesar să se faciliteze accesul furnizorilor, creditorilor, partenerilor corporativi și consumatorilor la informații fiabile pentru a spori transparența și securitatea juridică în toate țările UE. Acestea includ registrele de afaceri, registrele funciare și registrele de insolvență, care în prezent variază de la o țară la alta în ceea ce privește gradul de informații pe care îl includ și fiabilitatea acestora. Trebuie menționat că interconectarea cazierului este cea mai avansată zonă de e-justiție în prezent. ECRIS (Sistemul european de schimb de informații privind cazierele judiciare) a fost creat în aprilie 2012 pentru a facilita schimbul de informații cu privire la cazierele penale din întreaga UE. Acesta stabilește interconectări electronice între statele membre și stabilește norme pentru a se asigura că informațiile referitoare la condamnările cuprinse în sistemul de cazier judiciar din statele membre pot fi schimbate prin formate electronice standardizate, într-un mod uniform și rapid și în termene legale scurte[28].
6. Punerea în executare a hotărârilor judecătorești. În funcție de reglementările naționale existente, există mai multe instrumente care pot fi utilizate pentru a se pune în executare hotărâri judecătorești, și a fost elaborat un mecanism de comunicare a informațiilor între statele membre cu privire la executarea hotărârilor judecătorești și pentru emiterea titlului executoriu european.
Titlul executoriu european este o procedură simplă care poate fi folosită pentru cererile necontestate pentru a facilita recunoașterea transfrontalieră și executarea hotărârilor judecătorești. O instanță poate încuviința un titlu executoriu european, folosind un formular care este publicat în toate limbile din atlasul judiciar european pentru probleme civile. După ce instanța a emis un titlu executoriu european, aceasta îl transmite cu o copie tradusă a deciziei autorității competente a statului membru în care debitorul are reședința sau în care sunt deținute activele sale. Nu sunt necesare alte formalități pentru ca decizia să fie executorie[29].
7. Asistență pentru traducere. Dezvoltarea unei adevărate zone judiciare europene este o provocare majoră. Procesele juridice se desfășoară aproape exclusiv în limba națională, iar utilizarea unei limbi străine este permisă doar cu titlu de excepție în unele state. Prin urmare, Comisia propune să se faciliteze dezvoltarea instrumentelor de traducere automată pentru a permite o traducere rapidă a documentelor scrise în diferite limbi și pentru a identifica rapid un traducător profesionist[30].
La nivel european, justiția telematică se bucură de o susținere centralizată, Comisia Europeană și Consiliul oferind atât un exemplu de urmat, cât și o direcție de acțiune în modernizarea căilor de comunicare și transmitere a informațiilor în domeniul judiciar.
3. Nu tot ce zboară se mănâncă – Despre riscurile și dezavantajele justiției telematice și digitalizate
În ciuda entuziasmului pe care nu încercăm să îl disimulăm, o abordare obiectivă a unui subiect de cercetare impune și prezentarea aspectelor negative, mai mult sau mai puțin pregnante ale acestuia. Astfel, în ciuda avantajelor evidente, îmbrățișarea de către sistemele judiciare naționale a conceptelor de justiție telematică și digitalizată, le expune pe acestea unui set de factori de risc asociați cu dezvoltarea și implementarea unor mijloace și instrumente ce funcționează în baza tehnologiei informației și a comunicațiilor. Studiile au avut în vedere diferite sisteme naționale cu contexte istorice și culturale specifice și experiență și deschidere diverse, însă de fiecare dată factorii de risc identificați au fost aceiași[31]:
a) Faza de proiectare inițială și controlul continuu al dezvoltării AI. Dacă arhitectura digitală inițială a sistemului este planificată defectuos din cauza perceperii sau interpretării greșite ale cerințelor, întregul proiect poate fi în pericol. Cercetarea continuă și prezentarea prototipurilor de lucru către părțile interesate vor permite corectarea rapidă a oricăror interpretări greșite. De asemenea, aceste prototipuri oferă părților interesate și viitorilor utilizatori o previzualizare a sistemului general. Cu o astfel de previzualizare, așteptările inițiale ale utilizatorului pot fi mai bine înțelese și, dacă este necesar, echipele de dezvoltare și proiectare pot face o ajustare rapidă a interfaței utilizatorului pentru a se alinia mai bine cu nevoile și așteptările acestuia. Analiza acestui factor de risc a relevat faptul că o importanță foarte mare o poate avea și tipul echipei de proiectare/dezvoltare: intern sau externalizat. Nu în ultimul rând, este foarte important și modelul de întreținere/mentenanță a sistemului informatic utilizat.
b) Pregătirea corespunzătoare/instructajul utilizatorilor, viziunea informatică generală, abilitățile tehnice ale utilizatorilor sunt de asemenea factori de risc privind digitalizarea eficientă a sistemului judiciar. Soluția pentru minimalizarea acestor factori de risc o reprezintă trainingurile realizate de echipa de proiectare cu utilizatorii: judecători, procurori și personalul administrativ și utilizarea unui limbaj informatic simplificat. Totodată, pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor utilizatorilor, în echipa de proiectare/dezvoltare a sistemului informatic este inclus un așa-numit „traducător” pentru întrebări juridice complexe (pentru echipele IT) și un „traducător” pentru întrebările legate de sistemul informatic (pentru utilizatorii juriști).
c) Introducerea sistemelor informatice sau, mai bine zis, digitalizarea unei structuri sau a unui sistem (judiciar), va determina schimbarea sistemului/structurii înseși. Oamenii din sistemul judiciar trebuie să fie conștienți de aceste schimbări și mai ales de inevitabilitatea lor. Pentru a evita șocurile legate de utilizarea noilor sisteme informatice, potențialii utilizatori ar trebui să participe constant la sesiuni de formare/instruire. Având în vedere că AI evoluează, iar utilizatorii tind să uite unele dintre abilitățile învățate anterior, pregătirea/instruirea ar trebui să fie desfășurate continuu, cu regularitate (ex. cu frecvență trimestrială, anuală etc.), sau atunci când este nevoie (ex. când se schimbă interfața sau se introduce un software nou).
Toate aceste aspecte negative pot părea înfricoșătoare și pot genera nemulțumire printre utilizatori, în special pentru utilizatorii ale căror competențe și deprinderi tehnice s-au format într-un trecut mai îndepărtat. Întotdeauna utilizatorii tineri au fost cei mai entuziaști susținători ai schimbării de orice fel, ca regulă. Pregătirea continuă, participarea la programe de training necesită timp, și uneori resurse financiare, însă, o strategie de digitalizare a sistemului de justiție, gândită eficient pe termen mediu și lung, ar putea oferi soluții pentru înlăturarea acestor neajunsuri.
S-ar putea gândi, spre exemplu, o specializare a judecătorilor sau a personalului administrativ, s-ar putea introduce cursuri de formare IT (ca materie obligatorie) la institutele de pregătire profesională specifice ale acestora sau s-ar putea oferi recompense financiare sau non-financiare persoanelor din sistem care doresc să modernizeze actul de justiție. Sunt numai câteva sugestii pe care, la o scurtă reflecție, le-am găsit oportun a fi făcute. Evident că un grup de specialiști ar putea identifica mult mai multe, este nevoie doar de voință. Așa cum a arătat un distins coleg, „indiferent dacă acceptăm sau nu, inovațiile progresului vor atinge, cuprinde și chiar întrece inclusiv înfăptuirea actului de justiție, ceea ce avem de făcut fiind doar să ne integrăm mai repede sau mai lent[32]”.
[21] Streamingul este o metodă de a transmite sau primi date (în special materiale video și audio) printr-o rețea de calculatoare ca un flux constant, continuu, permițând redarea să continue în timp ce se primesc date ulterioare.
[22] A se vedea European E-Justice, site-ul dezvoltat de Comisia Europeană: https://e-justice.europa.eu/content_judicial_systems-14-en.do, accesat la 13.04.2020.
[23] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ALL/?uri=CELEX%3A32006R1896, accesat la 15.04.2020.
[24] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:02007R0861-20170714, accesat la 15.04.2020.
[25] Consiliul Europei, The Stockholm Programme – An open and secure Europe serving and protecting the citizen, Buxelles 2 Decembrie 2009, disponibil la https://ec.europa.eu/anti-trafficking/eu-policy/stockholm-programme-open-and-secure-europe-serving-and-protecting-citizens-0_en., accesat la 13.04.2020.
[26] Consiliul Europei, Guide on videoconferencing in cross-border proceedings, 2013, accesibil la https://www.consilium.europa.eu/media/30606/qc3012963enc.pdf, accesat la 13.04.2020.
[27] Recomandările Consiliului Europei „Promoting the use of and sharing of best practices on cross-border videoconferencing in the area of justice in the Member States and at EU level” (2015/C 250/01), https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32015H0731(01), accesat la 13.04.2020.
[28] Decizia-cadru a Consiliului Europei 2008/675/JHA of 24 July 2008 cu privire la luarea în considerare a condamnărilor pronunțate în statele membre UE, în cursul unui nou proces penal, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1498235234933&uri=CELEX:32008F0675, accesat la 13.04.2020.
[29] Regulamentul (CE) Nr. 805/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 pentru constituirea titlului executoriu european pentru cereri necontestate, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex:32004R0805, accesat la 13.04.2020.
[30] Comisia europeană, How to find a legal translator or interpreter, https://e-justice.europa.eu/content_find_a_legal_translator_or_an_interpreter-116-en.do, accesat la 13.04.2020.
[31] João Rosa, Claudio Teixeira, Joaquim Sousa Pinto, Risk factors in e-justice information systems, Government Information Quaterly, vo. 30, Issue 3: 241-256, 2013, p. 255.
[32] Sergiu I. Stănilă, Tehnologia informației și comunicațiilor în procesul judiciar, Universul Juridic, 14 aprilie 2020, https://www.universuljuridic.ro/tehnologia-informatiei-si-comunicatiilor-in-procesul-judiciar/, accesat la 20.04.2020.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.