Justiție telematică vs. Justiție informatică. Amintiri despre viitor
Laura Maria Stănilă - aprilie 1, 20201. Despre nou, numai de bine: telematica și justiția telematică – informatica și justiția informatică. Clarificări terminologice
După realizarea unor demersuri de cercetare în domeniul Inteligenței Artificiale (AI) și a implicațiilor sale în domeniul dreptului în general și a dreptului penal în special, precum și al justiției penale[1], am realizat că un subiect atât de nou este imposibil de tratat exhaustiv și aproape supus eșecului, în condițiile în care aparatul judiciar în sine rămâne ancorat în tehnologia și infrastructura sec. XIX-XX și nu există preocupări doctrinare serioase în ceea ce privește problematica modernizării actului de justiție și a utilizării noilor tehnologii în procesul judiciar.
Prezentul studiu nu se preocupă de analiza inovațiilor tehnologice propuse a fi introduse în sistemul judiciar ca urmare a situației excepționale determinate de izbucnirea pandemiei COVID-19, ci urmărește mai degrabă să clarifice termeni și expresii care au apărut în diversele studii și intervenții ale specialiștilor în drept în mediul online, poziționându-se în favoarea inovării într-un domeniu atât de conservator precum cel al justiției, prin introducerea tehnologiilor informației și ale comunicării. Inovația și recurgerea la aceste noi tehnologii sunt necesare și firești, fiind strâns legate de evoluția mediului social, tehnologizarea accentuată a tuturor sectoarelor sociale și dezvoltarea fulminantă a Inteligenței Artificiale. Introducerea noului, deși este evident și instinctual întâmpinată cu reticență, nu poate fi nici oprită, nici limitată temporar (acceptându-se utilizarea acestor tehnologii doar în perioade excepționale), deoarece, mai devreme sau mai târziu, vom realiza inevitabil avantajele sale incontestabile.
Problematica AI, a tehnologiilor informației și comunicării și a beneficiilor acestora pentru sistemul de justiție nu ar putea fi abordată de o manieră completă fără a aduce ab initio în discuție, concepte noi, precum justiția telematică[2], justiția informatică, E-justice, din ce în ce mai vehiculate și mai aplicate la nivelul fiecărui stat modern. Aceste noi concepte au ca liant o filosofie modernă a justiției, care pune în centrul preocupărilor sale Cetățeanul și calitatea Actului de justiție.
Întrucât am constat că în mediul online sunt folosiți diverși termeni și diverse expresii uneori ca sinonime – justiție telematică, justiție informatică, justiție electronică, justiție digitalizată – suntem de părere că o clarificare a sensului acestora este esențială pentru a evita confuziile și a stabili categorii clare de analiză.
a) Justiția telematică
Telematica este acea disciplină științifică și tehnologică care analizează și implementează serviciile și aplicațiile care folosesc atât sistemele informatice, cât și sistemele de telecomunicație, ca rezultat al uniunii ambelor discipline[3].
Termenul „telematică” este un termen compus și provine din fuziunea termenilor „telecomunicații” („tele” – prefix provenit din lb. greacă însemnând „departe”, sau „la distanță”) și „informatică” (disciplină care se referă la practica procesării informațiilor). Termenul „telematică” a fost utilizat pentru prima dată de Simon Nora și Alain Minc în 1978 în lucrarea „The Computerization of the Society”[4]. Este considerată aplicație telematică orice tip de comunicare prin intermediul internetului sau prin intermediul sistemului de poziționare globală (ex.: trimiterea unui e-mail într-o altă țară), care asigură transmiterea informațiilor pe distanțe lungi. Acest termen este utilizat pentru o varietate largă de scopuri comerciale și non-comerciale și, foarte recent în domeniul judiciar.
Puterea judecătorească este cel de-al treilea pilon al statului de Drept, fiind subsumată unor principii precum echitatea, imparțialitatea și independența. Natura și importanța sistemului judiciar reclamă o atenție deosebită din partea actorilor publici și privați în momentul în care se pune problema realizării unor modificări structurale și procedurale, precum cele determinate de introducerea noilor tehnologii în justiție și sistemul judiciar.
Confruntat cu numeroase probleme – creșterea costurilor actului de justiție, durata crescută a procesului, gestionarea dificilă a unui număr în continuă creștere de cazuri – sistemul judiciar are posibilitatea de a alege între următoarele trei strategii principale:
a) Să sporească personalul administrativ și numărul judecătorilor.
Procedând astfel, cresc costurile actului de justiție prin creșterea costurilor salariale cu personalul aferent, asigurarea infrastructurii necesare (birouri, calculatoare etc.)
b) Să schimbe normele și procedurile referitoare la realizarea actului de justiție.
O asemenea strategie presupune timp și, de asemenea costuri suplimentare, de vreme ce adoptarea de noi prevederi legale în domeniu ori modificarea celor existente reclamă parcurgerea unor etape prealabile care vor culmina cu adoptarea și publicarea în Monitorul Oficial al României al respectivelor acte normative, procesul legislativ fiind greoi, „cronofag” și nu lipsit de erori[5].
c) Să realizeze investiții în tehnologia informației și comunicării (TIC).
Utilizarea TIC este considerată unul dintre elementele cheie care ar putea îmbunătăți semnificativ administrarea justiției[6]. Dezvoltarea rapidă a tehnologiei deschide noi oportunități care erau de neconceput acum câțiva ani. În întreaga lume, au fost introduse mai multe reforme statutare care permit utilizarea și schimbul de date și documente electronice în sistemele judiciare naționale, dar și între acestea și instanțele supranaționale. Disponibilitatea serviciilor web, posibilitatea de a consulta legislația și jurisprudența on-line, utilizarea de arhivare electronică, schimbul electronic de documente juridice, sunt doar câteva exemple care stimulează sistemul judiciar să-și regândească și să își modifice fundamental organizarea și activitatea. TIC poate fi utilizat pentru a spori eficiența, accesul, actualitatea, transparența și responsabilitatea, ajutând sistemul judiciar să furnizeze servicii de calitate la un cost redus. „Utilizarea internetului poate oferi șansa de a deschide sistemul judiciar publicului, oferind atât informații generale, cât și specifice cu privire la activitățile sale, crescând astfel și legitimitatea”[7].
Justiția telematică este un construct contemporan care se fundamentează pe o arhitectură tehnologică ce permite executarea de la distanță (online) a unor operațiuni precum arhivarea documentelor, transmiterea de comunicări și notificări, consultarea stării procedurilor folosind registrul online, consultarea dosarelor și a jurisprudenței și chiar realizarea de procese și proceduri judiciare la distanță prin intermediul mijloacelor de comunicare online, operațiuni care anterior nu puteau fi realizate decât vizitând fizic sediul autorităților judiciare implicate.
Justiția telematică nu se confundă cu justiția electronică, justiția electronică reprezentând genul proxim, deoarece toate celelalte categorii – justiția telematică, informatică și digitalizată – presupun existența unei componente electronice incluse[8].
b) Justiția informatică
Justiția informatică utilizează Inteligența Artificială (AI) ca factor decizional în actul de justiție și presupune utilizarea de algoritmi AI în diferite etape ale procesului judiciar.
Una din aplicațiile justiției informatice o reprezintă utilizarea instrumentelor informatice de evaluare a riscului penal (ex. COMPAS – Correctional Offender Management Profiling for Alternative Sanctions, IORNS – Inventory of Offender Risk, Needs, and Strengths, OST – Offender Screening Tool, STRONG – Static Risk and Offender Needs Guide etc.) de recidivă sau comportament violent pentru a oferi suport logistic judecătorului care trebuie să decidă luarea unor măsuri preventive, individualizarea pedepsei, individualizarea executării pedepsei ori liberarea condiționată în cazul persoanelor inculpate/condamnate[9]. Aceste instrumente oferă informații esențiale judecătorului prin procesarea unei cantități importante de date statistice și încadrarea inculpatului/condamnatului în anumite tipologii comportamentale. Deși prezintă și neajunsuri, fiind criticate că perpetuează tipare discriminatorii (ex. persoanele de culoare au statistic un risc mai mare de recidivă decât caucazienii) aceste instrumente electronice de evaluare a riscului penal sunt utilizate la scară largă în Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Franța și în alte state, întrucât cresc gradul de obiectivitate al actului decizional.
Totodată, justiția informatică mai presupune și utilizarea algoritmilor de inteligență artificială, ca judecători electronici sau, așa cum au fost numiți în mass-media – „judecători roboți”, este adevărat, doar la nivel experimental în acest moment și doar pentru cauze civile de mică importanță. Estonia este pionier în domeniu. Proiectul estonian de informatizare a justiției a ridicat multe semne de întrebare și a împărțit societatea civilă în două tabere: entuziaști și circumspecți. De fapt, informatizarea justiției în Estonia este doar o componentă a unui proiect mai larg care a început în urmă cu peste 15 ani și care a inclus și informatizarea unor funcții guvernamentale. Astfel, AI este utilizată pentru scanarea imaginilor din satelit pentru a determina dacă lucrările agricole subvenționate respectă cadrul legal sau pentru scanarea CV-urilor lucrătorilor care au fost concediați pentru a-i ajuta să își găsească locuri de muncă[10]. Activitatea Guvernului estonian se desfășoară în regim informatizat, fapt care se traduce în economii uriașe. De asemenea sistemul judiciar estonian nu mai printează citații și nici nu mai utilizează documente în format fizic, realizând o economie de 1,6 milioane Euro[11]. De fapt sistemul judiciar estonian este un exemplu elocvent atât pentru ilustrarea justiției telematice, cât și a celei informatice și digitalizate[12].
În Estonia, urmare a unui proiect pilot, procesele civile de valoare mică (sub 6.400 Euro), divorțurile și cauze care au ca obiect nerespectarea unor clauze contractuale sunt „judecate” de un robot, mai bine zis de un software[13]. „Judecate” nu este un termen potrivit deoarece elementul uman nu este eliminat total. Acesta este motivul pentru care denumirea inițială de „judecător-robot” a fost înlocuită, cel puțin pentru cererile evaluabile în bani, cu cea de „sistem de ordin de plată”. Introducerea acestui sistem informatic s-a bucurat de un așa mare succes și a fost atât de ușor acceptată de populație, deoarece digitalizarea sistemului statal s-a realizat încă din 2001 prin introducerea cu caracter obligatoriu a identității electronice verificate pentru fiecare cetățean. Procesul „informatic” de soluționare a pretențiilor bănești este semi-informatizat, în sensul că cererea de chemare în judecată se completează online. Un agent uman va proceda apoi la verificarea actelor și a îndeplinirii condițiilor legale, iar în final, dacă cererea este admisibilă, AI – judecătorul robot – procesează date și notifică online debitorul cu privire la obligația de plată, cuantumul acesteia și termenul de plată. Decizia robotului poate fi atacată de către debitor, urmând ca judecata să se realizeze de către un judecător „uman”[14].
Prin urmare, „judecătorul robot” estonian nu este un judecător propriu-zis, deoarece nu audiază părți, nu administrează probe, nu analizează circumstanțe multiple și nu interpretează legea. Dar a contribuit la o schimbare de paradigmă în ceea ce privește sistemul judiciar.
Nu în ultimul rând există și alte aplicații ale justiției informatice, de data aceasta având ca protagoniști pe „avocații-robot”. Astfel, în 2016 în Marea Britanie a fost creat un chatbot care a fost folosit pentru contestarea a peste 160.000 de amenzi de parcare în New York și Londra. Chatbotul – o aplicația software numită DoNotPay[15] – poate fi instalată gratuit și presupune răspunderea de către utilizator la o serie de întrebări simple, apoi oferă informații comprehensibile despre procedura de contestare. În mai puțin de 2 ani de la lansarea aplicației chatbotul DoNotPay a preluat 250.000 de cazuri și a câștigat 160.000, obținând o rată de succes de 64% și obținând anularea de amenzi în cuantum de 4 milioane de dolari[16].
„Avocatul-robot” DoNotPay a fost recent îmbunătățit, astfel că, prin utilizarea Facebook Messenger, poate ajuta acum refugiații să completeze o cerere de imigrare în SUA și Canada, iar pe cei din Marea Britanie, îi ajută să solicite sprijin pentru azil. Modul simplu de utilizare și funcționalitatea cu aproape orice dispozitiv îl face accesibil pentru peste un miliard de oameni[17].
c) Justiția digitalizată
Justiția telematică nu se confundă nici cu justiția digitalizată[18], deoarece justiția digitalizată este o componentă a justiției telematice, dar și a celei informatice. Justiția digitalizată presupune utilizarea algoritmilor de inteligență artificială în realizarea operațiunilor de organizare, management și realizare a actului de justiție, prin transformarea informațiilor analoge în informații codate numeric. Justiția digitalizată include atât comunicarea dintre actorii implicați în actul de justiție prin email/ internet, cât și stocarea datelor rezultate și procesarea acestora în vederea obținerii de indici relevanți ce vor fi utilizați apoi în cadrul justiției informatice (ex. stocare decizii judecătorești și ordonare în funcție de diferite categorii – instanța, competență teritorială, competență materială, soluție pronunțată etc.).
Deși la prima vedere nu există nicio diferență între termenii informatic și digital/digitalizat, asocierea lor cu anumite categorii poate să determine schimbarea sensului acestora. Prin urmare, există o diferență între justiția informatică și justiția digitalizată.
Informatic înseamnă informație transpusă matematic și, în limbaj uzual este sinonim cu IT (tehnologia informației – Information technology)
O justiție IT sau o justiție informatică presupune utilizarea tehnologiei informației pentru realizarea scopurilor sale.
Justiția digitală este bazată pe software și orientată către client. Transformarea digitală a justiției este o transformare strategică în care preferințele și comportamentul justițiabililor determină deciziile tehnologice ale factorilor decidenți în ceea ce privește organizarea justiției.
Transformarea IT (informatică) a justiției ar presupune „o revizuire completă a sistemelor informatice (IT) ale organizației. Transformarea IT poate implica modificări în arhitectura rețelei, hardware, software și modul în care datele sunt stocate și accesate”.
Pot fi identificate așadar diferențe între transformarea IT (informatică) și transformarea digitală a justiției:
– transformarea IT se concentrează pe prioritățile IT, în timp ce transformarea digitală se concentrează pe prioritățile justițiabililor și ale agenților implicați în realizarea actului de justiție.
– transformarea IT are un rezultat final clar, bine definit (ex. introducerea unui software pentru sistematizarea soluțiilor judecătorești). Transformarea digitală este un proces continuu de abordare mai bună a schimbărilor în timp și, prin urmare, nu are un rezultat final[19].
Cu alte cuvinte transformarea digitală sau digitalizarea presupune adoptarea continuă a unor noi tehnologii digitale, tot mai avansate, pentru îmbunătățirea procedurilor.
Justiția digitalizată presupune modernizarea sau adoptarea de noi sisteme tehnologice, platforme și soluții software pentru a răspunde nevoilor agenților implicați în realizarea actului de justiție și ale justițiabililor, generând beneficii tangențiale pentru sistem, incluzând mai multe corecții, rezolvări mai rapide, timpi de răspuns mai reduși, experiență îmbunătățită a utilizatorului etc.[20].
DOWNLOAD FULL ARTICLE
[1] A se vedea Laura Stănilă, Artificial intelligence: A challenge for criminal law, în Thematic Conference Proceedings of International Scientific Conference „Archibald Reiss Days”, vol. I, Academy of Criminalistic and Police Studies Belgrade, 2018, pp. 163-175, Laura Stănilă, Artificial Intelligence and Human Rights. A challenging Approach, Journal of Eastern European Criminal Law, nr. 2/2018, pp. 19-30; Laura Stănilă, Inteligența artificială: o provocare pentru dreptul penal în Revista de drept penal al afacerilor nr. 2/2018, pp. 75-93; Laura Stănilă, Artificial intelligence and human rights. Evolution or involution?, în Conference proceedings: Towards a Beter Future: Democracy, EU Integration and Criminal Justice, vol.I, Bitola, 2019, pp. 211-222; Laura Stănilă, Inteligența artificială și sistemul de justiție penală – Instrumentele de evaluare a riscului penal, în Revista de drept penal al afacerilor nr. 3/2019, pp. 130-157.
[2] Donato Silvano Lorusso, Law Report: The Telematic Process in Italy, în NYSBA International Law Practicum, 2014, Vol. 27, No.2, http://www.blblex.it/pubblicazioni.php?id=317&lang=it, accesat la 6.03.2020.
[3] Spre exemplu, orice tip de comunicare prin intermediul internetului sau prin intermediul sistemului de poziționare globală cum ar fi trimiterea unui e-mail într-o altă țară, este considerate serviciu sau aplicație telematică.
[4] Simon Nora, Alain Minc, The Computerization of the Society, The MIT Press, 1981.
[5] A se vedea inflația de decizii de neconstituționalitate pronunțate de Curtea Constituțională a României care au umbrit fața noului Cod de procedură penală.
[6] M. Fabri citat de Marco Velicogna, Justice Systems and ICT. What can be learned from Europe?, Utrecht Law Review Vol. 3, Issue 1: 129-147, Iunie 2007, p. 129, http://www.utrechtlawreview.org accesat la 13.04.2020.
[7] Marco Velicogna, op. cit., p. 129.
[8] Electronica reprezintă o disciplină din domeniul fizicii aplicate, care se ocupă cu studiul dispozitivelor electronice și al circuitelor care includ aceste elemente (circuite electronice), folosite în procese de comandă, reglare, măsurare, ingineria, tehnologia și aplicațiile care se ocupă cu emisia, fluxul și controlul electronilor în vid și materie. Enciclopedia Britannica, https://www.britannica.com/technology/electronics, accesat la 13.04.2020. ELECTRÓNIC, -Ă, electronici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține electronilor sau electronicii, privitor la electroni sau la electronică. 2. S. f. Știință care studiază fenomenele legate de mișcarea în diferite medii a particulelor încărcate electric, interacțiunea dintre aceste particule, producerea lor etc., precum și construcția și studiul dispozitivelor și aparatelor care funcționează pe baza acestor fenomene. ♦ Ramură a tehnicii care se ocupă cu producerea dispozitivelor, aparatelor etc. electronice (1). – Din fr. Électronique. www.dexonline.ro, accesat la 13.04.2020.
[9] Pentru o amplă prezentare a instrumentelor AI de evaluare a riscului penal, a se vedea Laura Stănilă, Inteligența artificială și sistemul de justiție penală – Instrumentele de evaluare a riscului penal, în Revista de drept penal al afacerilor nr. 3/ 2019, pp. 130-157.
[10] The Engineer, Estonia Is Developing A Robotic Judge For Its Courts To Clear Case Backlogs, 2 august 2019, https://wonderfulengineering.com/estonia-is-developing-a-robotic-judge-for-its-courts-to-clear-case-backlogs/, accesat la 20.04.2020.
[11] Idem.
[12] Pentru explicații referitoare la justiția digitalizată, a se vedea pct. 1(c) al prezentului studiu.
[13] Andreea Archip, Am fost acasă la primul judecător-robot al lumii! În Estonia, cele mai simple procese civile sunt tranșate de inteligența artificială. „Doar 10% din cazuri sunt contestate de om”, Libertatea, 14 iunie 2019, https://www.libertatea.ro/stiri/reportaj-acasa-la-primul-judecator-robot-al-lumii-in-estonia-2665884, accesat la 20.04.2020.
[14] Idem.
[15] https://donotpay.com.
[16] Samuel Gibbs, Chatbot lawyer overturns 160,000 parking tickets in London and New York, The Guardian, 28 iunie 2016, https://www.theguardian.com/technology/2016/jun/28/chatbot-ai-lawyer-donotpay-parking-tickets-london-new-york, accesat la 20.04.2020.
[17] Elena Cresci, Chatbot that overturned 160,000 parking fines now helping refugees claim asylum, The Guardian, 6 martie 2017, https://www.theguardian.com/technology/2017/mar/06/chatbot-donotpay-refugees-claim-asylum-legal-aid, accesat la 20.04.2020.
[18] DIGITALIZÁ, digitalizez, vb. I. Tranz. (Inform., Electron.) A transforma semnalele analogice în semnale digitale. – Digital + suf. -iza., www.dexonline.ro, accesat la 20.04.2020.
[19] Jason Bloomberg, Digital Transformation vs. IT Transformation: Confuse Them at your Peril, 17 septembrie 2018, https://www.linkedin.com/pulse/digital-transformation-vs-confuse-them-your-peril-jason-bloomberg, accesat la 15.04.2020.
[20] Laurence Tepperman, Digital Modernization vs. Digital Transformation, Medium, 29 iunie 2017, https://medium.com/@ltepperman/digital-modernization-vs-digital-transformation-9b051b7ac0a5, accesat la 15.04.2020.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.