Ipoteze de lucru privind pensia de serviciu la care sunt îndreptățiți foștii magistrați judecători și procurori

I. Considerații introductive. Cadru legal

Articolul de față își propune să realizeze o analiză riguroasă, completă și complexă a reglementărilor în domeniul pensiei de serviciu de care trebuie să beneficieze magistrații judecători și procurori/foști magistrați judecători și procurori, inclusiv judecătorii/procurorii financiari preluați de Ministerul Public, pornind de la următoarele dispoziții legale:

art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

„(1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

(2) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.

(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, și judecătorii și procurorii cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în magistratură.

(4) Pentru fiecare an care depășește vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) și (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăși.

(5) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile[1].

(6) Judecătorii și procurorii și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională au dreptul la pensie de boală profesională și de invaliditate în cuantum de 80% din pensia de serviciu.

(7) Judecătorii și procurorii pot opta între pensia de serviciu și pensia din sistemul public. Judecătorii și procurorii militari pot opta între pensia de serviciu și pensia militară de serviciu.

(8) Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă”.

Conform art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 și art. V din O.U.G. nr. 92/2018, începând cu data de 1 ianuarie 2020, la art. 82, alin. (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

,,De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și judecătorii și magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională cu o vechime între 20 și 25 de ani numai în aceste funcții, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în aceste funcții”.

Conform prevederilor Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare:

art. 86 alin. (1);

„(1) Constituie vechime în magistratură, aplicabilă și persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1) și (2), perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, judecător financiar, procuror financiar, consilier de conturi în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, auditor de justiție, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), magistrat-asistent, grefier cu studii superioare juridice, avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadru didactic din învățământul juridic superior acreditat”.

art. 105^1;

Se consideră eliberați din funcție din motive neimputabile judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, care au fost eliberați din funcție pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 65 alin. (1) lit. a)-c) și cu privire la care nu s-a stabilit sancțiunea disciplinară a excluderii din magistratură în condițiile Legii nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare”.

art. 5;

„(1) Funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent și asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, așa cum acestea sunt definite de legislația în vigoare”.

art. 81;

„(1) Judecătorii și procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcție pentru alte motive neimputabile, de o indemnizație egală cu 7 indemnizații de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.

(2) Indemnizația prevăzută la alin. (1) se acordă o singură dată în decursul carierei de judecător sau procuror și se înregistrează, potrivit legii”.

O.U.G. nr. 117 din 24 octombrie 2003 privind preluarea activității jurisdicționale și a personalului instanțelor Curții de Conturi de către instanțele judecătorești, cu modificările și completările ulterioare, publicată în M. Of. nr. 752 din 27 octombrie 2003:

art. 5;

„(1) Judecătorii financiari inspectori și judecătorii financiari, în funcție la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, vor fi propuși de Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi numiți prin decret al Președintelui României în funcții de judecători la instanțele judecătorești prevăzute la art. 2, în raport de opțiunile acestora.

(2) Propunerea de numire se face de către Consiliul Superior al Magistraturii, după examinarea îndeplinirii cerințelor prevăzute de lege pentru ocuparea funcției de judecător, pe baza dosarului profesional, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență”.

art. 8;

„Procurorii financiari vor fi preluați de Ministerul Public potrivit procedurii prevăzute la art. 5. Procurorii financiari vor continua să funcționeze în cadrul Curții de Conturi și să exercite atribuțiile prevăzute de Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile art. 3 și 4 din prezenta ordonanță de urgență”.

II. Ipoteze de lucru

Raportat la dispozițiile legale evocate anterior în materia pensiei de serviciu, distingem următoarele ipoteze de lucru:

1. O ipoteză de lucru este aceea reglementată în dispozițiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: judecătorii/procurorii în funcție la data solicitării pensionării, precum și foștii judecători/procurori financiari și celelalte funcții enumerate în conținutul alin. (1), cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, se pot pensiona la cerere și beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, aspectul specific pensiei de serviciu în această situație fiind cel al formulei de calcul, respectiv 80% din indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

2. O altă ipoteză de lucru este cea pe care o regăsim în dispozițiile 82 alin. (2) din același act normativ, dispoziții care permit magistraților judecători/procurori în funcție, precum și foști judecători/procurori financiari, pensionarea șiînainte de împlinirea vârstei 60 de anicondiția sine qua non fiind cea a dobândirii vechimii de minim 25 ani numai în funcția de judecător/procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. Reținem că la calcularea acestei vechimi în funcție (s.n. F.E.S.) se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul/procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. Așadar, în această ipoteză magistrații enumerați în conținutul textului analizat, beneficiază de pensie de serviciu la dobândirea vechimii de 25 de ani numai în funcțiile strict și limitativ enumerate în ultima teză a art. 82 alin. (1), fără a exista pragul minim de vârstă. La calcularea acestei vechimi în funcție fiind luate în considerare, așa cum am enumerat mai sus, și alte profesii juridice, deși legiuitorul inițial [art. 82 alin. (2) teza I – s.n. F.E.S.], face trimiterea la vechimea minimă de 25 de ani numai ca judecător sau procuror.

3. Încă o ipoteză de lucru privind acordarea beneficiului pensiei de serviciu pentru foștii judecători și procurori, este reglementată în conținutul dispozițiilor 82 alin. (2) din același act normativ, fiind vorba de acei magistrați care au plecat din sistemul judiciar, din motive neimputabile, orientându-se către alte profesii juridice și care au o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani.

Specific acestei ipoteze este situația în care cuantumul pensiei de serviciu este micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în magistratură. Analizând particularitățile aceste ipoteze observăm că legiuitorul a dorit să acorde beneficiul pensiei de serviciu și acelor magistrați care au părăsit magistratura la un anumit moment, după ce au acumulat o anumită vechime în funcțiile de judecător/procuror, judecător financiar/procuror financiar, precum și celelalte profesii enumerate în text, considerându-se că pe perioada în care au activat ca magistrați au reprezentat interesele generale ale societății, au apărat ordinea de drept etc., si nu în ultimul rând, este o recunoaștere a contributivității la sistemul de asigurări sociale. Argumentația juridică a acestei ipoteze pleacă de la prevederile art. 86 alin. (1), în care legiuitorul definește noțiunea de vechimea în magistratură, aplicabilă și foștilor magistrați judecători și procurori, precum și persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1) și (2), perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, judecător financiar, procuror financiar, consilier de conturi în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, auditor de justiție, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), magistrat-asistent, grefier cu studii superioare juridice, avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadru didactic din învățământul juridic superior acreditat. În plus, într-o logică juridică firească, considerăm că legiuitorul a dorit să legifereze și situația foștilor magistrați judecători și procurori, precum și a celorlalte categorii enumerate în textul de lege, care au lucrat o anumită perioadă în magistratură, întrucât a prevăzut în dispozițiile art. 82 alin. (3), ca la momentul solicitării pensionării, acei magistrați care au atins pragul vârstei de 60 de ani, au o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani să beneficieze de pensie de serviciu în aceleași condiții ca și magistrații în funcție. În egală măsură, același legiuitor a înțeles să „sancționeze” pe foștii magistrații care nu au o vechime efectivă (continuă) în aceste funcții (numai ca judecător/procuror) câtă vreme cuantumul pensiei de serviciu este micșorat cu 1% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară pe care o primește un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime sau grad al instanței sau parchetului, la care se adaugă sporurile avute în procent la data eliberării din funcție. Pentru a beneficia de pensie de serviciu și foștii magistrații, condiția obligatorie este ca eliberarea acestora din funcțiile deținute să nu aibă loc din motive imputabile. Un alt argument juridic conform căruia foștii magistrați  beneficiază de pensie de serviciu în sensul prevederilor art. 86 alin. (3), este acela că textul de lege face trimitere la VECHIMEA INTEGRALĂ ÎN MAGISTRATURĂ. Or, dacă unii, fosți magistrați care au exeritat o anumită perioadă funcții de judecători și procurori, precum și celelalte profesii enumerate stict și limitativ în textul de lege (de exemplu o perioadă cuprinsă între 5 ani, 10 ani, 15 ani), au plecat din motive neimputabile din magistratură și au îndeplinit alte funcții, (o perioadă care să cumuleze între 20 și 25 vechime în magistratură, tot în domeniul judiciar exemplu, avocat, consilier juridic, jurisconsult, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, și nu în ultimul rând cel de cadru didactic din învățământul juridic superior acreditat), considerăm că beneficiază la împlinirea vârstei de 60 de ani de pensie de serviciu, cu „penalitățile” arătate mai sus.

Altfel spus, un fost magistrat, judecător sau procuror care a împlinit vârsta de 60 de ani și a acumulat cel puțin 20 de ani de vechime în magistratură sau are o vechime integrală în magistratură de 25 de ani, beneficiază de pensie de serviciu, încadrându-se în condiționalitatea legală a art. 82 alin. (2) și (3), coroborate cu cea a 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004.

În susținerea aceluiași argument, apreciem că se impune să facem trimitere și la Decizia Curții Constituționale nr. 866 din 28 noiembrie 2006, care a constatat că statutul juridic constituțional al procurorilor este identic cu cel al judecătorilor în ceea ce privește incompatibilitățile stabilite în aceiași termeni în art. 125 alin. (3) și, respectiv, art. 132 alin. (2), conform cărora funcția de procuror, ca și aceea de judecător, este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

În plus, Curtea Constituțională mai reține că, Ministerul Public a fost instituit, prin art. 131 și 132 din Constituția României, ca o magistratură componentă a autorității judecătorești, având rolul de a reprezenta în activitatea judiciară interesele generale ale societății și de a apăra ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.

Nu este lipsit de relevanță să menționăm faptul că legiuitorul prin reglementările de la art. 82 alin. (3) din aceeași lege, a înțeles să acorde foștilor judecători și procurori care au plecat din motive neimputabile, beneficiul pensiei de serviciu, întrucât nu pot fi „sancționați de 2 ori”, pe de o parte prin micșorarea cu 1% din baza de calcul a indemnizației de încadrare brută lunară iar, pe de altă parte, prin neacordarea celor 7 indemnizații de încadrare brute lunare de care beneficiază pentru vechimea continuă în magistratură de 20 ani (art. 81 din Legea nr. 303/2004).

Pensia de serviciu a magistraților judecători și procurori este constituțională și în egală măsură necesară fiind izvorâtă din statutul profesional al acestora, respectiv a celor activi/în funcție (s.n. – F.E.S.) dar și a foștilor magistrați judecători și procurori, fie că vorbim de instanțele și parchetele obișnuite/clasice, instanțele constituționale sau jurisdicționale din cadrul Curții de Conturi. Privind retrospectiv, instituția „pensiei de serviciu” pentru magistrați s-a realizat în anul 1997, urmare modificării si completării Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, în prezent înlocuită de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, așa încât vechile dispoziții (art.103) aplicabile în materie, se regăsesc în conținutul art. 82 coroborat cu art. 86 alin. (1) din acest ultim act normativ. Intenția legiuitorului privind reglementarea expresă a pensiei de serviciu atât a magistraților judecători și procurori în funcție, cât și a foștilor judecători și procurori, are la bază interdicțiile și incompatibilitățile pe care aceștia le au/aveau, raportat de celelalte categorii de asigurați din sistemul asigurărilor sociale integrat în sistemul public de pensii. Amintim în acest context, prevederile art. 125 alin. (3) din Constituția României, republicată, transpusă în prevederile art. 5 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare[2].

Cu toții știm că adevăratul exod al plecărilor din magistratură după anul 1990 l-a constituit lipsa motivației pecuniare, iar legiuitorul de la acea vreme, pentru a asigura stabilitate în serviciu și, pe cale de consecință, formarea unei cariere în magistratură, a prevăzut pensia de serviciu stabilind cuantumul acesteia în raport cu indemnizația de încadrare brută lunară avută la data pensionării, pe considerentul că interdicțiile impuse de lege, ar oferi posibilitatea desfășurării unor activități care să genereze venituri suplimentare în măsură să le asigure procurorilor și judecătorilor un trai decent apropiat de cel avut în timpul activității.

Se impune să invocăm, în acest context, Decizia nr. 20/2000 a Curții Constituționale[3] în care Curtea reține că „instituirea pensiei de serviciu pentru magistrați nu constituie un privilegiu”, aceasta fiind justificată ca o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia magistrații trebuie să i se supună. Pe de altă parte, este relevant să ne raportăm și la prevederile Capitolului 6 al Cartei europene privind statutul judecătorilor[4], cu titlul „Remunerarea și protecția socială”, cu recomandări clare, riguroase, precise și complete de a le respecta toate statele europene, prin includerea acestora în dreptul intern. Facem trimitere în acest context la art. 6.4 din capitolul menționat, conform cărora: „magistrații au dreptul la plata unei pensii al cărei nivel trebuie sa fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remunerații primite pentru activitatea jurisdicțională, atunci când au împlinit vârsta legală pentru încetarea funcției”. Acesta este încă un argument care justifică dobândirea pensiei de serviciu și pentru foștii magistrați judecători și procurori care și-au desfășurat activitatea la instanțele și parchetele enunțate mai sus.

Din examinarea documentelor internaționale menționate, totodată, Curtea Constituțională reține preocuparea organismelor care le-au adoptat de a se promova independența și imparțialitatea judecătorilor, ținând seama că judecătorii se pronunță asupra vieții, libertăților, drepturilor, îndatoririlor și bunurilor cetățenilor. În acest context, o importanță deosebită o au măsurile preconizate pentru asigurarea unui statut, a unei remunerații și a pensiei adecvate pentru magistrați, precum și a garantării prin lege a acestora. În același timp, Curtea Constituțională constată că în toate aceste documente principiile și măsurile stabilite cu privire la statutul și drepturile magistraților sunt puse în relație directă cu prevederile art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și cu cele ale art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, referitoare la dreptul fundamental al oricărei persoane de a fi judecată de un tribunal competent, independent și imparțial, stabilit prin lege.

În aceste condiții, Curtea Constituțională reține că, deși unele dintre documentele internaționale menționate au valoare de recomandare prin prevederile pe care le conțin și prin finalitățile pe care le urmăresc, fiecare dintre acestea vizează direct texte cuprinse în pacte și în tratate la care România este parte și, prin urmare, se înscriu în spiritul prevederilor art. 11 și 20 din Constituție.

Tratamentul juridic diferit al magistraților în ceea ce privește sistemul de pensionare se justifică și datorită riscului pe care îl implică/l-a implicat exercitarea profesiei, cu un rol esențial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice si valorilor statului de drept paragraful. Decizia Curții Constituționale nr. 20/2000, mai sus menționată).

Concluzii

Reglementările trecute și prezente privind acordarea pensiei de serviciu pentru magistrați/foști magistrați, au avut/au în vedere riscurile majore la care aceștia pot fi supuși, chiar și cei care nu mai sunt în funcții, importanța muncii depuse, fidelitatea față de aspirațiile societății, ținând cont de faptul că prin activitățile exercitate au contribuit și contribuie la asigurarea garanțiilor procesuale și de funcționare a statului sub toate aspectele, împrejurare care justifică o sustenabilitate binemeritată din partea acestuia, sub forma pensiei de serviciu acordată în ipotezele de lucru analizate în prezentul studiu.


[1] Art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004.

[2] Art. 5 din Legea nr.303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare:

„(1) Funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent și asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, așa cum acestea sunt definite de legislația în vigoare”.

[3] Publicată în M. Of. nr. 72 din 18 februarie 2000.

[4] old.csm1909.ro/csm/linkuri/14_09_2005__53_ro.doc.

Ipoteze de lucru privind pensia de serviciu la care sunt îndreptățiți foștii magistrați judecători și procurori was last modified: aprilie 10th, 2019 by Florena-Esther Sterschi

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii