Infracţiuni privind traficul de droguri în legislaţia penală a Republicii Moldova – tendinţe, clasificare şi soluţii de perspectivă
Radion Cojocaru - noiembrie 7, 2021Infracţiuni de traficare a drogurilor, etnobotanicelor sau a analogilor acestora
La categoria infracţiunilor propriu-zise de traficare a drogurilor, etnobotanicelor sau a analogilor acestora pot fi atribuite:
a) circulaţia ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora fără scop de înstrăinare (art. 217 C. pen.);
b) circulaţia ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare (art. 2171 C. pen.).
În temeiul art. 217 şi 2171 C. pen. al Republicii Moldova, legiuitorul prevede răspunderea penală pentru traficul propriu-zis de droguri prin care drogurile, care formează obiect de comitere a infracţiunilor, sunt puse ilegal în circulație, periclitându-se astfel relaţiile sociale ce sunt condiţionate de protejarea sănătăţii publice.
La art. 217 C. pen., este consacrată răspunderea penală pentru două infracţiuni. Prima constă în circulaţia ilegală a plantelor care conţin droguri sau etnobotanice [art. 217 alin. (1) C. pen.], iar cea de a doua în circulaţia ilegală propriu-zisă a drogurilor, etnobotanicelor sau a analogilor acestora [art. 217 alin. (2) C. pen.], în ambele cazuri faptele urmează a fi comise fără scop de înstrăinare. Fapta descrisă la art. 217 alin. (1) C. pen. constă în semănatul sau cultivarea ilegală a plantelor care conţin droguri sau etnobotanice, prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante, săvârșite în proporţii mari şi fără scop de înstrăinare. În cazul art. 217 alin. (2) C. pen., fapta se comite prin producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, săvârșite în proporţii mari şi fără scop de înstrăinare.
În mod identic, la art. 2171 C.pen., legiuitorul incriminează două fapte infracţionale. Prima constă în circulaţia ilegală a plantelor care conţin droguri sau etnobotanice [art. 217 alin. (1) C. pen.], iar cea de a doua – circulaţia ilegală propriu-zisă a drogurilor sau a analoagelor lor [art. 217 alin. (2) C. pen.], în ambele cazuri fiind săvârşite cu scop de înstrăinare. La art. 2171 alin. (1) C. pen. se prevede răspunderea penală pentru semănatul ori cultivarea de plante ce conţin droguri, prelucrarea ori utilizarea unor astfel de plante fără autorizaţie sau semănatul ori cultivarea de plante pentru fabricarea produselor etnobotanice, săvârșite în scop de înstrăinare. În cazul art. 2171 alin. (2) C. pen. este statuată răspunderea penală pentru producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea sau alte operaţiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, ori înstrăinarea ilegală a drogurilor sau analogilor acestora.
În baza acestui model incriminator, legiuitorul autohton a dat expresie unei individualizări legale pentru faptele de traficare a drogurilor. Legiuitorul, de bună seamă, a considerat că traficul ilicit al substanţelor menţionate, orientat spre înstrăinarea lor, prezumă un grad prejudiciabil sporit faţă de aceeaşi faptă săvârşită fără un asemenea scop. Din atare considerente, infracţiunile incriminate la art. 2171 C. pen. sunt sancţionate mai aspru în raport cu cele pedepsite prin dispoziţia art. 217 C. pen.
Scopul de înstrăinare a drogurilor este un semn de factură subiectivă, care stă la baza incriminării distincte a faptelor prevăzute la art. 217 şi 2171 C. pen. Legiuitorul consideră că traficul ilicit al substanţelor consemnate orientat spre înstrăinarea lor prezumă un grad prejudiciabil sporit faţă de aceeaşi faptă săvârşită fără un asemenea scop. Din atare considerente, fapta incriminată la art. 2171 C. pen. este sancţionată mai aspru în raport cu cea pedepsită la art. 217 C. pen.
Sancţionarea mai aspră a infracţiunii incriminate la art. 2171 C. pen. derivă din faptul că traficantul urmăreşte să înstrăineze drogurile, introducându-le astfel în circuitul ilegal. Urmărirea unei asemenea finalităţi imprimă faptei o periculozitate sporită, întrucât acţiunile de răspândire a drogurilor facilitează consumul acestora, ceea ce imprimă un pericol mai mare pentru relaţiile sociale ce condiţionează protejarea sănătăţii publice.
Pentru existenţa infracţiunii este obligatoriu ca acţiunile incriminate la art. 2171 alin. (1) şi (2) să fie săvârşite cu scop de înstrăinare a drogurilor, etnobotanicelor sau a analogilor, precum şi a plantelor care le conţin.
Calificarea faptei, în baza art. 2171 C. pen., trebuie să se bazeze pe probe suficiente din care să rezulte că făptuitorul a urmărit scopul înstrăinării plantelor sau a substanţelor menţionate.
Într-o speţă, Curtea Supremă de Justiţie (în continuare CSJ) a Republicii Moldova a concluzionat: „Dacă în cadrul judecării cauzei de către instanţa de fond nu a fost identificată persoana căreia condamnatul trebuia să-i înstrăineze substanţa narcotică, acţiunile lui urmează a fi încadrate în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, ca circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, săvârşită în proporţii mari şi fără scop de înstrăinare”[13].
Se poate observa că infracţiunea incriminată la art. 2171 C. pen. nu a fost reţinută din cauza neidentificării persoanei căreia urma să-i fie înstrăinată substanţa narcotică. La identificarea scopului de înstrăinare, însă, urmează a fi luate în consideraţie şi evaluate totalitatea împrejurărilor în care a fost săvârşit actul infracţional, astfel încât decizia să nu se bazeze în mod univoc doar pe una dintre acestea. Or legiuitorul nu instituie condiţia ca substanţele menţionate să fie efectiv înstrăinate, ci condiţionează infracţiunea de prezenţa la momentul comiterii infracţiunii a unui asemenea scop, indiferent de faptul dacă a fost sau nu efectiv realizat. Cunoaşterea persoanei căreia urmează să-i fie comercializate drogurile reprezintă doar una din probele care facilitează stabilirea de către organele de drept a intenţiei de înstrăinare a acestora.
Acest lucru derivă din îndrumările interpretative ale Hotărârii Plenului CSJ din 26.12.2011, Cu privire la practica judiciară de aplicare a legislaţiei penale ce reglementează circulaţia drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor acestora şi a precursorilor: „Intenţia de a înstrăina substanţele menţionate reprezintă dorinţa, planul unei persoane care declanşează acţiuni în acest sens, cum ar fi: procurarea, prepararea, păstrarea, transportarea acestora, plasarea într-un ambalaj comod pentru înstrăinare sau încheierea unei înţelegeri corespunzătoare cu consumatorul etc.[14]”.
De exemplu, existenţa scopului de înstrăinare poate rezulta din faptul pregătirii de către subiect a ambalajelor speciale, proporţionate în funcţie de doza de consum a drogurilor.
În speţă, s-a reţinut: „A.B., într-o zi şi circumstanţe nestabilite de către organul de urmărire penală, a intrat în posesia substanţei psihotrope – metamfetamin, pe care a păstrat-o şi transportat-o ilegal. La data de 14.08.2008, pe teritoriul CPS Botanica, mun. Chişinău, în cadrul cercetării la faţa locului a automobilului de model «VW-Golf-4», cu numărul de înmatriculare (…), care se afla în folosinţa şi posesia lui A.B., în portiera din faţă, din stânga, a fost depistat un pacheţel din polietilenă transparentă, în interiorul căruia se aflau trei pacheţele din staniol, cu conţinut de substanţă albă şi care, conform raportului de expertiză constituie substanţă psihotropă – metamfetamin, nefolosită în scopuri medicale, cu masa de 1,3 g. Tot el, în circumstanţe şi perioadă de timp nestabilite de organul de urmărire penală, a intrat în posesia substanţei psihotrope – metamfetamin, pe care, o păstra ilegal, cu scop de înstrăinare. La 14.08.2008, în garajul nr. (…) din mun. Chişinău, închiriat de către ultimul, în urma percheziţiei, au fost depistate şi ridicate 2 cutii din polietilenă cu conţinut de substanţă albă cu masa de 273,28 g şi 65 de pacheţele din folie de staniol cu substanţă albă cu masa de 48,09 g, care conform raportului de expertiză constituie substanţă psihotropă – metamfetamin, nefolosită în scopuri medicale, cu masa de 321,37 g”[15].
Cu referire la acest caz, CSJ, pe bună dreptate, a concluzionat: „Instanţa de fond, precum şi cea de apel reîncadrând acţiunile inculpatului din prevederile lit. d) alin. (4) art. 2171 CP în cele ale lit. b) alin. (4) art. 217 CP nu a făcut o concluzie argumentată”[16].
Infracţiuni care facilitează sau creează condiţii pentru traficarea drogurilor, etnobotanicelor sau a analogilor
Din categoria infracţiunilor prin care se facilitează sau se creează condiţii pentru traficarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor fac parte: circulaţia ilegală a precursorilor în scopul producerii sau prelucrării drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora (art. 2172 C. pen.); circulaţia ilegală a materialelor şi utilajelor destinate producerii sau prelucrării drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora (art. 2173 C. pen.); sustragerea sau extorcarea drogurilor sau etnobotanicelor (art. 2174 C. pen.); consumul ilegal public sau organizarea consumului ilegal de droguri, etnobotanice sau analogii acestora (art. 2175 C. pen.); introducerea ilegală intenţionată în organismul altei persoane, împotriva voinţei acesteia, a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora (art. 2176 C. pen.); prescrierea ilegală sau încălcarea regulilor de circulaţie a drogurilor (art. 218 C. pen.); organizarea ori întreţinerea speluncilor pentru consumul drogurilor sau etnobotanicelor (art. 218 C. pen.).
Infracţiunile sus-menţionate se caracterizează prin faptul că săvârşirea lor nu implică traficul propriu-zis de droguri, ci sunt comise în legătură cu traficul de droguri. Altfel spus, prin săvârşirea lor sunt create condiţii prielnice sau sunt facilitate activităţile criminale orientate direct spre traficarea drogurilor.
Din această categorie face parte, spre exemplu, infracţiunea de circulaţie ilegală a precursorilor în scopul producerii sau prelucrării drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora incriminată la art. 2172 C. pen., potrivit căruia constituie infracţiune: producerea, prepararea, prelucrarea, experimentarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, înstrăinarea sau efectuarea oricăror alte operaţiuni cu precursori în scopul producerii sau prelucrării drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora.
La baza instituirii răspunderii penale pentru o asemenea faptă stă necesitatea implementării standarde internaţionale, prin care statele contractante se obligă ca în afară de măsurile destinate prevenirii activităţilor de traficare a drogurilor să pună în aplicare şi măsuri destinate prevenirii activităţilor prin care sunt create condiţii pentru trafic, inclusiv în privinţa circulaţiei substanţelor din care sunt obţinute.
Astfel, în acord cu Convenţia unică asupra stupefiantelor din 30.03.1961, art. 2 pct. 8: „Părţile vor face tot ce le stă în putinţă în scopul de a lua măsuri de supraveghere, pe cât posibil, cu privire la substanţele care nu sunt indicate prin prezenta convenţie, dar care pot fi utilizate în vederea fabricării ilicite a stupefiantelor”[17].
În acelaşi timp, obligativitatea pedepsirii faptei analizate, mai ales atunci când este comisă în scopul producerii drogurilor, derivă şi din prevederile art. 3 alin. (1) al Convenţia ONU din 20.12.1988 contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope: „Fiecare parte urmează să adopte măsurile necesare pentru a stabili caracterul de infracţiuni penale, în conformitate cu dreptul său intern, atunci când se comite fabricarea, transportarea sau distribuirea substanţelor înscrise în tabelele I şi II despre care cel care se ocupă de aceste activităţi ştie că trebuie utilizate în/sau pentru cultura, producţia sau fabricarea ilicită de stupefiante sau substanţe psihotrope”.
În acelaşi sens, poate fi exemplificată şi infracţiunea de circulaţie ilegală a materialelor şi utilajelor destinate producerii sau prelucrării drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora incriminată la art. 2173 C. pen. Potrivit textului incriminator infracţiunea constă în: producerea, fabricarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transmiterea, transportarea sau înstrăinarea materialelor ori a utilajelor destinate producerii, preparării sau prelucrării drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora ori cultivării plantelor care conţin aceste substanţe.
Traficanţii de droguri manifestă o ingeniozitate deosebită la producerea, prepararea şi mai ales la experimentarea unor noi droguri. De fapt, progresul tehnologic ce este propriu şi, în acelaşi timp, indispensabil societăţii contemporane creează posibilitatea desfăşurării acestor practici criminale prin folosirea de materiale, de echipamente sau de utilaje special destinate obţinerii acestor substanţe. Circulația necontrolată a materialelor, echipamentelor şi utilajelor consemnate creează condiţii propice traficului de droguri, fapt ce a făcut necesară intervenţia legiuitorului în sensul incriminării acestei fapte.
Nu urmează a fi neglijate nici standardele internaţionale. În conformitate cu prevederile art.13 al Convenţiei ONU contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, părţile trebuie să i-a măsurile pe care le consideră potrivite pentru a preveni comerţul şi deturnarea de materiale şi echipamente în scopul producerii sau fabricării de stupefiante şi substanţe psihotrope şi vor coopera în acest scop.
Concluzii, probleme identificate şi soluţii de perspectivă
Normele penale consfinţite la etapa actuală în Codul penal al Republicii Moldova, la care sunt prevăzute infracţiunile de traficare a drogurilor, sunt rezultatul unei concepţii de reevaluare, reactualizare şi de adaptarea a politicii penale în domeniul prevenirii traficului ilicit de droguri la politicile şi standarde internaţionale. Preocuparea continuă a legiuitorului Republicii Moldova în direcţia perfecţionări acestor norme penale este plauzibilă şi apreciabilă. Traficul de droguri este un fenomen care se află în continuă transformare, fapt ce implică corelativ şi o evoluţie continuă şi a normelor penale existente în materie.
Prin urmare, la baza dezvoltării şi perfecţionării normelor penale şi a altor norme juridice destinate prevenirii traficului de droguri trebuie să stea principiul evolutiv prin care legiuitorul ar urma să ţină pas multiplelor metamorfoze pe care le implică activităţile de traficare a stupefiantelor. În acest sens, considerăm că la moment se impune un efort în plus în vederea expertizării acestor norme penale dedicate incriminării traficului de droguri, prin care se va constata, pe de o parte, dacă ele corespund nivelului de calitate impus de principiul legalităţii incriminării înscris în art. 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, iar pe de altă, dacă sfera de aplicarea a acestor norme cuprinde multitudinea activităţilor de pericol susceptibile de a fi realizate de traficanţi.
Datele statistice din Republica Moldova denotă o rată de creştere vădită a consumului de droguri sintetice, mai ales a etnobotanicelor, faţă de drogurile obţinute din mase vegetale. Acest lucru trebuie să determine ca obiectiv prioritar a organelor poliţieneşti relevarea filierelor de contrabandă şi relevarea reţelelor specifice de punere în circulaţie a drogurilor sintetice. În afară de această, în legislaţia penală a Republicii Moldova se face absolut necesară o reevaluare a normelor penale referitoare la traficul de produse etnobotanice, astfel încât răspunderea penală pentru traficul cu etnobotanice să fie incriminat distinct faţă de traficul de droguri (stupefiante, psihotrope, analogi şi amestecuri ale acestora).
În Republica Moldova se atestă utilizarea frecventă a aplicării plăţilor online ca metodă de comercializare a drogurilor și a plăților pentru drogurile procurate. Este o realitate incontestabilă că ritmul de creştere a tehnologiilor informaţionale este folosit în modul cel mai ingenios de către traficanţii de droguri. În prezent asistăm la un proces, care deja a devenit ireversibil – circuitul ilegal al drogurilor și plata pentru ele în mediul online. Cu siguranţă că pe viitor traficanţii de droguri vor explora la maximum răspândirea drogurilor prin utilizarea mijloacelor informaționale. Această metodă utilizată ingenios de către traficanţi este rezultatul revoluţiei tehnologiei informaționale ce se produce actualmente pe mapamond. Utilizarea tehnologiilor informaţionale în traficul de droguri aduce multiple beneficii traficanților: risc redus de reţinere; implicarea indirectă; eforturi şi cheltuieli reduse etc. Bineînţeles că această tendinţă solicită un efort în plus din partea organelor de drept în direcţia elaborării şi punerii în aplicarea a unui algoritm special de investigare a traficului de droguri comis prin utilizarea mediului online.
Prin urmare, este absolut necesar de a forma specialişti pregătiţi în investigarea infracţiunilor de traficare a drogurilor săvârşite prin utilizarea tehnologiilor informaționale. În afară de aceasta, sub aspectul prevenirii penale, de lege ferenda ar fi oportună ideea incriminării faptelor de traficare a drogurilor comis prin utilizarea tehnologiilor informaționale.
Bibliografie:
1. Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și către Consiliu – Spre un răspuns european mai ferm la problema drogurilor. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52012AE1302.
2. Brânză S., Ulianovschi X. ş.a., Drept penal. Partea specială, Chişinău, Ed. Cartier, 2005, p. 42.
3. Codul penal al Republicii Moldova, Proiect. Ministerul Justiţiei, Chişinău, Ed. GARUDA-ART, 1999, p. 59.
4. Codul penal al Republicii Moldova, Chişinău, „Cartea S.A.”, 2002.
5. Consumul şi traficul ilicit de droguri. Raport anual 2019. https://msmps.gov.md/wpcontent/uploads/2020/12/Raport_anual_2019_OND. (Vizitat la: 01.04.2021).
6. Convenţia unică asupra stupefiantelor din 30.03.1961. În vigoare pentru Republica Moldova din 16 mai 1995. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=117944&lang=ro.
7. Decizia Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova din 9.2009.
8. Hotărârea Plenului Curţii Suprem de Justiţie a Republicii Moldova Cu privire la practica judiciară de aplicare a legislaţiei penale ce reglementează circulaţia drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor acestora şi a precursorilor 2 din 26.12.2011. http://jurisprudenta.csj.md/search_hot_expl.php?id=251.
9. Decizia Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova din 6.07.2010.
10. Hotărârea de Guvern nr. 223/2020 din 10.04.2020 cu privire la aprobarea Strategiei naționale antidrog pentru anii 2020-2027 și a Planului național de acțiuni antidrog pentru anii 2020-2021 Publicat : 17.04.2020 în Monitorul Oficial Nr. 104-105 art. 320.
11. Raportul European privind drogurile, 2018. https://www.emcdda.europa.eu/system/files/publications/8585/20181816_TDAT18001RON_PDF.pdf (Vizitat la: 1.04.2021).
12. Secrieru S., Politica penală de incriminare a infracţiunii de sustragere sau extorcare a drogurilor sau etnobotanicelor în spaţiul ex-sovietic şi influența acesteia asupra legislaţiei penale a R. Moldova. Focarele separatiste şi impactul lor asupra terorismului contemporan (Materialele conferinţei ştiinţifico-practice internaţionale 16 martie 2017), Chişinău, 2017.
[13] Decizia Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie a Republici Moldova din 1.09.2009.
[14] Hotărârea Plenului Curţii Suprem de Justiţie a Republicii Moldova Cu privire la practica judiciară de aplicare a legislaţiei penale ce reglementează circulaţia drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor acestora şi a precursorilor nr. 2 din 26.12.2011. http://jurisprudenta.csj.md/search_hot_expl.php?id=251.
[15] Decizia Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiție a Republicii Moldova din 6.07.2010.
[16] Ibidem.
[17] Convenţia unică asupra stupefiantelor din 30.03.1961. În vigoare pentru Republica Moldova din 16 mai 1995. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=117944&lang=ro.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.