Infracţiuni privind traficul de droguri în legislaţia penală a Republicii Moldova – tendinţe, clasificare şi soluţii de perspectivă
Radion Cojocaru - noiembrie 7, 2021Actualitate şi context internaţional
Traficul de droguri reprezintă un fenomen infracţional ce comportă o ameninţare gravă pentru sănătatea, siguranţa persoanelor şi a societăţilor în ansamblu din spaţiul european. Utilizarea drogurilor constituie una din principalele cauze ale problemelor de sănătate şi de deces care pot fi evitate, mai ales în rândul tinerilor. Potrivit unor estimări statistice realizate de către Comisia Europeană, în ţările europene, la fiecare oră o persoană decedează din cauza unei supradoze.
În prezent, se atestă o transformare continuă a pieței drogurilor, precum și apariția metodelor și a tehnologiilor inovative în domeniul contrabandei cu droguri. În vederea aplicării unor acțiuni preventive eficiente, se face necesară coordonarea şi armonizarea inițiativelor lansate de către statele europene împotriva traficului de droguri. Statele europene nu vor fi în măsură să stopeze răspândirea drogurilor, decât în contextul unei cooperări productive, orientate spre prevenirea şi combaterea acestui flagel periculos. Monitorizarea permanentă a traficului de droguri şi comunicarea reciprocă a informaţiilor referitoare la bunele practici de prevenire a fenomenului, sunt principii fundamentale ce stau la baza unei cooperări eficiente în domeniul prevenirii răspândirii drogurilor.
Eficacitatea măsurilor de prevenire este în mod direct condiţionată de adaptarea continuă a măsurilor preventive la realităţile care derivă din progresul social. Încă din anul 2012, Comitetul Economic și Social European ca organ consultativ al UE a concluzionat că pe termen mediu este necesară elaborarea unei politici cuprinzătoare și coordonate în domeniul dependenței de droguri, care să acopere toate aspectele legate de consumul oricărei substanțe psihoactive („legale” sau „ilegale”), astfel încât politicile diferențiate să nu intre în contradicție unele cu altele[1].
Potrivit Raportului European privind drogurile, apariţia în Europa a unor opioide sintetice și a unor canabinoizi sintetici asociați cu decese și intoxicații acute, poate declanșa un răspuns legislativ accelerat în întreaga Uniune Europeană. În 2017, au fost investigați cinci derivați de fentanil. Aceste substanțe erau disponibile în numeroase forme inedite, inclusiv sub formă de inhalatoare nazale. De asemenea, au fost depistate uneori în amestec cu alte substanțe, de exemplu heroină, cocaină sau medicamente, deseori utilizatorii neștiind că le consumă. Apariția acestor droguri puternice, adesea cumpărate pe internet, pune în mare dificultate atât serviciile de sănătate, cât și pe cele de aplicare a legii. Substanțele sunt ușor de transportat și de ascuns, dintr-un volum mic putându-se obține adesea sute de mii de posibile doze de stradă[2].
La elaborarea şi implementarea politicilor antidrog urmează a fi luată în consideraţie ingeniozitatea deosebită de adaptarea a traficanţilor la politicile preventive. Experienţa acumulată ne demonstrează că, dacă un stat membru interzice noile substanţe psihoactive, atunci comercianţii realizează practici infracţionale de traficare a drogurilor în statele în care legislaţia este mai permisivă.
Republica Moldova, fiind unul dintre statele tinere europene ce au luat naştere în urma destrămării Uniunii Sovietice, se confruntă cu multe fenomene antisociale printre care se înscrie şi traficul de droguri. Aceste fenomen cu un impact deosebit de negativ în domeniul sănătăţii publice şi larg răspândit, creează o profundă criză de imagine pentru un stat aflat într-un proces continuu de tranziţie.
Se poate menţiona că Republica Moldova, în calitate de stat-membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al Consiliului Europei, a primit acces la mai multe instrumente şi mecanisme ce vizează, în particular, prevenirea traficului de droguri. Din rândul acestor instrumente fac parte actele legislative internaţionale şi regionale la care Republica Moldova este parte: Convenţia unică asupra stupefiantelor, adoptată la New York la 30 martie 1961 şi amendată prin Protocolul de modificare a Convenţiei, adoptat la Geneva la 25 martie 1972; Convenţia asupra substanţelor psihotrope, adoptată la Vena la 21 februarie 1971; Convenţia contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, adoptată la Viena la 20 decembrie 1988; Declaraţia Politică cu privire la Principiile Directorii de reducere a Cererii de Droguri, adoptată la Sesiunea Specială cu privire la Droguri a Adunării Generale a ONU din 1988 etc.
Principiul colaborării internaţionale în materia prevenirii traficului de droguri este punctat ca principiu de bază în Strategia națională antidrog a Republicii Moldova pentru anii 2020-2027 și în Planului național de acțiuni antidrog pentru anii 2020-2022. Astfel, cooperarea internaţională pe această dimensiune se va realiza prin:
1) dezvoltarea relaţiilor cu Uniunea Europeană, asigurând preluarea și implementarea corespunzătoare a prevederilor acquis-ului comunitar, dezvoltarea relaţiilor parteneriale ale instituțiilor naționale implicate în reducerea cererii/ofertei de droguri cu structurile similare ale Uniunii Europene și ale statelor-membre în vederea asigurării transferului de date, informaţii, experienţe și desfăşurarea de acţiuni comune, participarea activă la activităţile realizate de Uniunea Europeană în domeniile prevenirii și combaterii traficului și consumului de droguri;
2) intensificarea relaţiilor cu alte state și structuri internaţionale implicate în lupta împotriva drogurilor, prin participarea Republicii Moldova la activităţile forurilor internaţionale ce au drept obiectiv combaterea traficului și consumului de droguri, intensificarea cooperării bilaterale și multilaterale cu statele de origine a drogurilor sau cu cele aflate pe rutele de trafic ilicit al drogurilor, dezvoltarea relaţiilor parteneriale cu statele care au experienţă relevantă în domeniul reducerii cererii și ofertei de droguri în scopul asigurării transferului de experienţă;
3) participarea la programele internaţionale privind reducerea cererii și ofertei de droguri, prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, reducerea efectelor asociate, tratamentul și recuperarea persoanelor dependente de droguri, participarea la programe de luptă împotriva drogurilor, inclusiv informarea adecvată privind substanțele psihotrope utilizate corect în medicină, lansate de către organizaţiile internaţionale sau structurile guvernamentale ori neguvernamentale din alte state, implicarea activă a comunităţilor locale în proiecte internaţionale;
4) raportarea către platformele Organizației Națiunilor Unite și Uniunea Europeană, către sistemele de avertizare timpurie despre apariția și consecințele consumului substanțelor psihoactive noi[3].
Tendinţe de răspândire a traficului de droguri în Republica Moldova.
Potrivit datelor statistice, numărul infracţiunilor privind traficul ilicit de droguri înregistrate de către MAI al Republicii Moldova, în perioada anilor 2005-2020, se prezintă după cum urmează:
− 2005 – 2106 de infracţiuni din numărul total de 27.595 de infracţiuni;
− 2006 – 2.101 din 24.767 infracţiuni;
− 2007 – 2.182 din 24362 infracţiuni;
− 2008 – 2.126 din 24.788 infracţiuni;
− 2009 – 1.879 din 25.655 infracţiuni;
− 2010 – 1.794 din 33.402 infracţiuni;
− 2011 – 1.657 din 35.124 infracţiuni;
− 2012 – 1.575 din 36.615 infracţiuni;
− 2013 – 1.166 din 38.517 infracţiuni;
− 2014 – 1.268 din 41.783 infracţiuni;
− 2015 – 1.179 din 40.302 de infracţiuni;
− 2016 – 1.125 din 41.921 infracţiuni;
− 2017 – 1.218 din 35.581 infracţiuni;
− 2018 – 1.351 din 32.035 infracţiuni;
− 2019 – 1.052 din 31.657 infracţiuni;
− 2020 – 895 din 26.342 infracţiuni.
Tipurile de droguri ce prevalează pe teritoriul Republicii Moldova sunt: marijuana – 42,5%, și plantele de cânepă – 28,4% (în anul 2012); marijuana – 34,9%, plantele de cânepă – 36,1%, și plantele de mac – 10,9% (în anul 2013); marijuana – 32,7%, plantele de cânepă – 25,6%, și plantele de mac – 20,5% (în anul 2014); marijuana – 42,1%, hașișul/uleiul de hașiș – 19,7%, și heroina – 13,1% (în anul 2015); marijuana – 42,0%, hașișul/uleiul de hașiș – 15,6%, și plantele de mac – 12,0% (în anul 2016); marijuana – 34,0%, plantele de mac – 23,0%, plantele de cânepă – 14,0%, și hașișul/uleiul de hașiș – 11,0% (în anul 2017); marijuana – 40,0%, hașișul/uleiul de hașiș – 18,0%, plantele de cânepă – 13,0%, amfetamina – 8%, și etnobotanicele – 5% (în anul 2018)[4].
Se poate constata că amplasarea geografică și condițiile climaterice favorabile din Republicii Moldova constituie factorul primordial care permit traficarea şi răspândirea predilectă a marijuanei nivelul local. Totodată, se observă şi o creştere ponderată a traficului cu droguri sintetice, fapt ce aduce un pericol social în plus pentru sănătatea publică.
Preţurile de comercializare a drogurilor, în ultima perioadă, au înregistrat variaţii semnificative. În anii 2017-2018, preţul cu ridicata a continuat să se menţină stabil în cazul canabisului, cocainei, amfetaminei și pastilelor Ecstasy, în timp ce pentru heroină a scăzut cu aproximativ 20% datorită apariției alternativelor, a drogurilor de tip nou, care sunt de 3 sau chiar de 4 ori mai ieftine decât heroina[5].
Potrivit Raportului pentru anul 2019 privind consumul şi traficul ilicit de droguri efectuat de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, în Republica Moldova s-a constat o diminuare a consumului de droguri vegetale, precum ar fi opiumul şi marijuana[6].
Diminuarea consumului drogurilor obţinute pe cale vegetală este determinată de creşterea ofertei de droguri sintetice, fenomen aflat în continuă creştere, nu doar pe piaţa de droguri din Republica Moldova, ci şi pe cea internațională.
Această situaţie se profilează mai ales în anul 2019, an în care în Republica Moldova au fost înregistrate 1.052 infracţiuni legate de traficul de droguri. În funcţie de tipul de drog, în anul 2019, au fost intentate dosare penală după cum urmează: pentru etnobotanice – 217 dosare; marijuana – 155 dosare; medicamentoase – 35 dosare; plante de cânepă – 28 dosare; amfetaminele – 20 dosare ; MDMA – 19 dosare; heroină – 8 dosare; PVP – 9 dosare; hașiș – 6 dosare; plante de mac – 6 dosare; altele – 549 dosare. Din numărul total de 1.052 de dosare, doar 608 au fost trimise în instanţa de judecată[7].
Pe de o parte, se poate observa o descreștere către sfârșitul anului 2019 a numărului total de crime legate de droguri, comparativ cu anul 2018, în care au fost înregistrate 1.316 infracţiuni de acest gen. Pe de altă parte, se constată o discrepanţă dinte numărul total de dosare penale intentate şi numărul de dosare penale trimise în judecată. Acest lucru poate fi determinat de diverşi factori, precum ar fi: existenţa videlor şi lacunelor legislative; lipsa experienţei organelor de drept în investigarea cauzelor penale obiectul cărora îl formează drogurile de noua generaţie; justiţia selectivă etc.
O altă problemă, care rezultă din tendinţele criminalităţii drogurilor este cea a utilizării mijloacelor informaţionale la răspândirea drogurilor. În Republica Moldova, comercializarea drogurilor în mediul online a început prin folosirea aplicațiilor VIBER şi TELEGRAM instalate pe telefoanele mobile şi achitarea drogurilor procurate prin intermediul terminalelor de plată electronice QIWI și B PAY. Ca urmare a dezvoltării acestui flagel organizatorii traficului de droguri au întreprins măsuri noi de îmbunătățire şi securizare a activităților ilegale în așa mod efectuându-se transferul activităților ilegale din mediul online deschis (platforma LEGALIZER) în mediul DARKNET. Mai este de menţionat că în ultima perioadă s-a efectuat transferul activităților ilegale pe platforma criptată HYDRA, iar achitarea pentru drogurile procurate se efectuează prin monede virtuale (BITCOIN, LITECOIN, ETHERIUM etc.)[8].
Referitor la portretul traficanţilor de droguri se poate menţiona că în mare măsură, infracțiunile legate de droguri sunt comise de către persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani și cu vârsta de peste 30 de ani, în cea mai mare parte de sex masculin, cel mai des de către persoanele care se află la prima abatere, nu lucrează/nu învață (nu sunt active în viața socială), dar și de către cele care au antecedente penale. La criteriul vârstei, este necesar de specificat că în categoria de vârstă 18-24 de ani predomină o tendință de creștere, în anii 2017 și 2018 înregistrându-se un număr mai mare de persoane cercetate pentru comiterea infracțiunilor de acest gen[9].
Sediul normativ de incriminare a infracţiunilor de traficare a drogurilor în Republica Moldova
După destrămarea URSS şi proclamarea declaraţiei de independenţă a R. Moldova din 27.08.1991, pe teritoriul ţării noastre a continuat să fie pus în aplicare C. pen. din 1961. Deşi acest Cod a fost supus mai multor amendamente legislative, multe din prevederile sale nu mai corespundeau realităţilor timpului. De asemenea, un şir de prevederi nu corespundeau exigenţelor democratice şi standardelor europene la care aspiră tânărul stat creat ca urmare a destrămării marelui imperiu[10].
Plecând de la aceste premise, deloc neglijabile, a apărut necesitatea unei reforme fundamentale a legislaţiei, inclusiv a celei penale, din Republicii Moldova. După cum se menţionează pe drept cuvânt în literatura de specialiste, principalul motiv a constat în faptul că multe dispoziţii ale legii penale nu mai ţineau pasul cu imperativele economice, sociale şi politice ale societăţii contemporane. Mai mult decât atât, nu ţineau pasul cu normele dreptului internaţional, al cărui primat în Republica Moldova a fost declarat prin Constituţia din 29 iulie 1994[11].
Noul C. pen. al R. Moldova a fost adoptat prin Legea nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 şi a intrat în vigoare la 12 iunie 2003. Iniţial, în Proiectul C. pen. al R. Moldova elaborat de Ministerul Justiţiei în anul 1999, se propunea introducerea a două incriminări destinate prevenirii infracţiunilor privitoare la traficul de droguri:
1. Traficul de stupefiante sau de substanţe cu efect puternic şi toxice (art. 228). Se propunea următoarea formulare generică a normei incriminatoare: „producerea, deţinerea sau orice operaţiune privind circulaţia produselor ori substanţelor stupefiante sau cu efect puternic şi toxice, cultivarea în scop de prelucrare a plantelor care conţin astfel de substanţe, ori experimentarea produselor sau substanţelor cu efect puternic şi toxice, precum şi organizarea ori îngăduirea consumului de asemenea produse sau substanţe, în locuri anumite, toate fără acest drept”;
2. Prescrierea ilegală a substanţelor stupefiante sau cu efect puternic şi toxice (art. 229). În baza acestui articol se prevedea răspunderea penală pentru două fapte infracţionale: la alin. (1), pentru „prescrierea de către medic, fără necesitate, a produselor sau substanţelor stupefiante ori cu efect puternic şi toxice” şi la alin. (2), pentru „falsificarea reţetei sau a altei ordonanţe care permit obţinerea produselor sau substanţelor stupefiante ori cu efect puternic şi toxic”[12].
La momentul adoptării şi punerii în vigoare a C. pen. al R. Moldova din 2002, legiuitorul a consacrat răspunderea penală pentru trei fapte legate de traficul de droguri:
a. Circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau a precursorilor (art. 217 C. pen.). Fapta avea următorul conţinut normativ: „activitatea ilegală privind circulaţia substanţelor narcotice, psihotrope sau a precursorilor, adică cultivarea de plante care conţin substanţe narcotice sau psihotrope, prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante, elaborarea, producerea, fabricarea, extragerea, prelucrarea, deţinerea, păstrarea, eliberarea, comercializarea, distribuirea, procurarea, livrarea, expedierea, importul, exportul, nimicirea substanţelor narcotice, psihotrope sau a precursorilor, supuse controlului în conformitate cu legislaţia, precum şi organizarea consumului de asemenea substanţe fără autorizaţie”;
b. Prescrierea ilegală a preparatelor narcotice sau psihotrope (art. 218 C. pen.). Prin această normă incriminatoare era prevăzută răspunderea penală pentru două infracţiuni: „prescrierea ilegală de către medic a substanţelor narcotice sau psihotrope şi falsificarea reţetelor sau a altor documente care permit obţinerea preparatelor şi substanţelor narcotice”.
c. Organizarea sau întreţinea speluncilor pentru consumul substanţelor narcotice sau psihotrope (art. 219 C. pen.). Infracţiunea consta în „organizarea ori întreţinerea speluncilor pentru consumul substanţelor narcotice sau psihotrope, precum şi punerea la dispoziţie a localurilor în aceste scopuri”.
Acest cadru de incriminare a infracţiunilor legate de traficul de droguri a fost valabil până la adoptarea şi punerea în vigoare a Legii nr. 277-XVI din 4.11.2005, prin care a fost suplinit în mod considerabil numărul de infracţiuni legate de traficul de droguri. În total, au fost prevăzute 9 infracţiuni de acest tip: circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor fără scop de înstrăinare (art. 217 C. pen.); circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor cu scop de înstrăinare (art. 2171 C. pen.); circulaţia ilegală a precursorilor în scopul producerii sau prelucrării substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor (art. 2172 C. pen.); circulaţia ilegală a materialelor şi utilajelor destinate producerii sau prelucrării substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor (art. 2173 C. pen.); sustragerea sau extorcarea substanţelor narcotice sau psihotrope (art. 2174 C. pen.); consumul ilegal public sau organizarea consumului ilegal de substanţe narcotice, psihotrope sau analoagele acestora (art. 2175 C. pen.); introducerea ilegală intenţionată în organismul altei persoane, împotriva voinţei acesteia, a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora (art. 2175 C. pen.); prescrierea ilegală sau încălcarea regulilor de circulaţie a substanţelor narcotice sau psihotrope (art. 216 C. pen.); organizarea ori întreţinerea speluncilor pentru consumul substanţelor narcotice sau psihotrope (art.219 C.pen.).
Prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 193 din 28.07.2016, sfera de incriminare a infracţiunilor legate de traficul de droguri în legislaţia penală a Republicii Moldova a fost extinsă, în mod esenţial, şi la alte substanţe decât drogurile, plantele care le conţin şi analogii, cum ar fi amestecurile ce conţin droguri şi produsele etnobotanicele. Prin urmare, atât denumirea, cât şi conţinutul normativ al acestor infracţiuni a fost modificat după cum urmează:
− circulaţia ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora fără scop de înstrăinare (art. 217 C. pen.);
− circulaţia ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare (art. 2171 C. pen.);
− circulaţia ilegală a precursorilor în scopul producerii sau prelucrării drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora (art. 2172 C. pen.);
− circulaţia ilegală a materialelor şi utilajelor destinate producerii sau prelucrării drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora (art. 2173 C. pen.);
− sustragerea sau extorcarea drogurilor sau etnobotanicelor (art. 2174 C. pen.);
− consumul ilegal public sau organizarea consumului ilegal de droguri, etnobotanice sau analogii acestora (art. 2175 C. pen.);
− introducerea ilegală intenţionată în organismul altei persoane, împotriva voinţei acesteia, a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora (art. 2176 C. pen.);
− prescrierea ilegală sau încălcarea regulilor de circulaţie a drogurilor (art. 218 C. pen.);
− organizarea ori întreţinerea speluncilor pentru consumul drogurilor sau etnobotanicelor (art. 218 C. pen.).
În funcţie de natura juridică şi sfera incriminatoare, infracţiunile legate de traficarea drogurilor din legislaţia penală a Republicii Moldova pot fi clasificate în două categorii: infracţiuni propriu-zise de traficare a drogurilor, etnobotanicelor sau a analogilor acestora şi infracţiuni care facilitează sau creează condiţii pentru traficarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora.
DOWNLOAD FULL ARTICLE
[1] Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și către Consiliu – Spre un răspuns european mai ferm la problema drogurilor. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52012AE1302.
[2] Raportul European privind drogurile, 2018. https://www.emcdda.europa.eu/system/files/publications/8585/20181816_TDAT18001RON_PDF.pdf.
[3] Hotărârea de Guvern a Republicii Moldova nr. 223/2020 din 10.04.2020 cu privire la aprobarea Strategiei naționale antidrog pentru anii 2020-2027 și a Planului național de acțiuni antidrog pentru anii 2020-2021 Publicat: 17.04.2020 în Monitorul Oficial nr. 104-105, art. 320.
[4] Ibidem.
[5] Ibidem.
[6]Consumul şi traficul ilicit de droguri. Raport anual 2019. https://msmps.gov.md/wpcontent/uploads/2020/12/Raport_anual_2019_OND.
[7] Ibidem.
[8] Ibidem.
[9] Hotărârea de Guvern nr. 223/2020 din 10.04.2020 cu privire la aprobarea Strategiei naționale antidrog pentru anii 2020-2027 și a Planului național de acțiuni antidrog pentru anii 2020-2021. Publicat: 17.04.2020 în Monitorul Oficial nr. 104-105, art. 320.
[10] Secrieru S., Politica penală de incriminare a infracţiunii de sustragere sau extorcare a drogurilor sau etnobotanicelor în spaţiul ex-sovietic şi influența acesteia asupra legislaţiei penale a R. Moldova. Focarele separatiste şi impactul lor asupra terorismului contemporan (Materialele conferinţei ştiinţifico-practice internaţionale 16 martie 2017), Chişinău, 2017, p. 306.
[11] Brânză S., Ulianovschi X. ş.a., Drept penal. Partea specială, Chişinău, Ed. Cartier, 2005, p. 42.
[12] Codul penal al R. Moldova. Proiect. Ministerul Justiţiei, Chişinău, GARUDA-ART, 1999, p. 59.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.