Infracţiunea de luare de mită
Răzvan Doseanu - septembrie 1, 2015Potrivit art. 2 din acelaşi act normativ, „persoanele prevăzute la art. 1 sunt obligate să îndeplinească îndatoririle ce le revin din exercitarea funcţiilor, atribuţiilor sau însărcinărilor încredinţate, cu respectarea strictă a legilor şi a normelor de conduită profesională, şi să asigure ocrotirea şi realizarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor, fără să se folosească de funcţiile, atribuţiile ori însărcinările primite, pentru dobândirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”.
Întrucât categoriile de persoane prevăzute în art. 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu excepţia celor de la lit. f), se circumscriu conţinutului de funcţionar public, prevăzut în art. 175 Cod penal, fără ca prin această enumerare să se creeze un tratament penal diferenţiat faţă de cel instituit pentru funcţionarul public, de lege ferenda, opinie la care achiesăm, acestea ar trebui înlăturate din conţinutul textului invocat[43].
Potrivit art. 294 Cod penal, pot fi subiecţi activi nemijlociţi ai infracţiunii de luare de mită (dacă, prin tratatele internaţionale la care România este parte, nu se dispune altfel):
a) funcţionarii sau persoanele care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii similare în cadrul unei organizaţii publice internaţionale la care România este parte. Astfel, există mai multe organizaţii publice internaţionale recunoscute de către România şi la care aceasta este parte, dintre care putem aminti: Organizaţia Naţiunilor Unite, Consiliul Europei, Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Conferinţa Europeană a Administraţiilor de Poştă şi Telecomunicaţii, Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor, Organizaţia Mondială a Comerţului, Organizaţia Internaţională a Muncii, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Institutul Forestier European, Agenţia Multilaterală de Garantare a Investiţiilor etc.. În cadrul acestei categorii includem toate persoanele care au calitatea de funcţionar al respectivei organizaţii internaţionale ori care, fără a avea calitatea de funcţionar, desfăşoară o activitate în cadrul acestor organizaţii pe baza unui contract de muncă ori care exercită atribuţii similare. Calitatea de funcţionar, precum şi atribuţiile persoanei în cauză sunt stabilite nu potrivit legii române, ci statutului organizaţiei în cauză, ratificat de către România. Astfel, calitatea persoanei este stabilită potrivit prevederilor de drept internaţional public, iar nu potrivit legislaţiei interne;
b) membrii adunărilor parlamentare ale organizaţiilor internaţionale la care România este parte. De regulă[44], este vorba despre persoanele delegate din Statele membre în cadrul adunărilor parlamentare ale organizaţiilor internaţionale, care sunt reprezentanţi ai Statelor membre şi nu au calitatea de funcţionar şi nici nu îndeplinesc activităţi în baza unui contract de muncă în cadrul organizaţiei publice internaţionale. În această categorie includem aceleaşi categorii de organizaţii prevăzute la lit. a) a art. 294 Cod penal, dar de alte categorii de persoane care, datorită statului lor specific, nu pot fi încadrate la acea literă, neavând raporturi de serviciu sau similare în cadrul organizaţiei internaţionale. De exemplu, pot fi, subiecţi activi ai infracţiunii în discuţie, potrivit lit. b) a art. 294 Cod penal, membrii în Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, membrii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, membrii Consiliului Guvernatorilor din cadrul Băncii Mondiale, membrii în Consiliul Guvernatorilor din cadrul Agenţiei Multilaterale de Garantare a Investiţiilor, membrii Consiliului Guvernatorilor din cadrul Fondului Monetar Internaţional, membrii Conferinţei Plenipotenţiarilor din cadrul Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, membrii Congresului Uniunii Poştale Universale, membrii Conferinţei Generale a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, membrii Adunării Mondiale a Sănătăţii din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, membrii Conferinţei Ministeriale a Organizaţiei Mondiale a Comerţului etc. ;
c) funcţionarii sau persoanele care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii similare, în cadrul Uniunii Europene. În această categorie includem funcţionarii permanenţi angajaţi pe bază de contract, agenţii contractuali, temporari sau de alte categorii de personal care desfăşoară activităţi în serviciul Comisiei Europene, a Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a unei alte instituţii a Uniunii Europene sau în una din agenţiile Uniunii, în reprezentanţele Uniunii în Statele membre sau în misiunile Uniunii în statele terţe, iar activitatea acestora este reglementată de Statutul Funcţionarilor[45];
d) persoanele care exercită funcţii juridice în cadrul instanţelor internaţionale a căror competenţă este acceptată de România, precum şi funcţionarilor de la grefele acestor instanţe. Aici putem include magistraţii, precum şi de funcţionarii Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curţii Penale Internaţionale, Curţii Internaţionale de Justiţie a Naţiunilor Unite, dar şi a altor instanţe internaţionale a căror competenţă este acceptată de România, inclusiv a unor tribunale penale internaţionale care încă îşi desfăşoară activitatea;
e) funcţionarii unui stat străin. În această categorie includem orice persoană care, potrivit legislaţiei respectivului stat, are statutul de funcţionar public sau un regim asimilat acestuia;
f) membrii adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat străin. Aici includem persoanele care îndeplinesc funcţii de demnitate publică şi care ar putea, potrivit legislaţiei statului respectiv, să nu fie cuprinse în categoria funcţionarilor. Legiuitorul a dorit includerea expresă a categoriilor de persoane care exercită funcţii de demnitate publică, indiferent dacă aparţin puterii legislative (membrii adunărilor parlamentare, indiferent de forma de organizare în statul străin) ori executive (membrii ai adunărilor administrative) printre categoriile de subiecţi activi ai infracţiunilor de corupţie pasivă, respectiv ai infracţiunii de luare de mită[46];
g) juraţilor din cadrul unor instanţe străine. Extinderea sferei subiectului activ la această categorie de persoane are loc la recomandarea Grupul Statelor de luptă împotriva Corupţiei (GRECO), respectiv să se procedeze la incriminarea clară a infracţiunilor de corupţie a arbitrilor naţionali şi străini şi a juraţilor străini, în conformitate cu art. 2-6 ale Protocolului Adiţional la Convenţia Penală împotriva Corupţiei, adoptat la Strasbourg în 2005[47]. Într-adevăr, în funcţie de specificul procedurilor penale naţionale, procesul penal se poate desfăşura cu sau fără juraţi. Dată fiind lipsa tradiţională a juraţilor în procesele penale desfăşurate în ţara noastră, era necesară introducerea acestei prevederi pentru a acoperi situaţia în care faptele de corupţie se desfăşoară în legătură cu aceştia şi activitatea lor în cadrul procesului penal în străinătate[48].
Dispoziţiile art. 294 Cod penal le completează pe cele din art. 289 Cod penal, extinzând sfera subiecţilor activi în cazul infracţiunii de luare de mită şi la categoriile de persoane menţionate[49].
În doctrină[50] se susţine că anumite categorii de liber-profesionişti, inclusiv avocaţii – care reprezintă arhetipul profesiilor liberale, pot fi subiecţi activi ai infracţiunii de luare de mită.
După părerea noastră chestiunea trebuie spusă mai nuanţat. Unii dintre aceştia, şi în special avocaţii, nu pot fi subiecţi activi ai infracţiunii de luare de mită, eventual pot comite o astfel de infracțiune nu în calitate de autor ci de complice respectiv instigator.
Avocatul nu este funcționar public deoarece pe de o parte nu este investit de o autoritate publică, iar pe de altă parte fundamentul relației client – avocat îl constituie un raport contractual – convenția de asistență juridică.
Avocatul poate răspunde așadar, așa cum am arătat mai sus ca instigator sau complice la infracțiunea de luare de mită, dar această răspundere nu este condiționată de calitatea de avocat inclusă în categoria liber profesioniștilor, întrucât în aceasta formă a participației penale nu este cerută vreo calitate specială.
În schimb, avocatul poate fi subiect activ al infracțiunii de trafic de influență câtă vreme autorul acestei infracțiuni poate fi orice persoană fizică sau juridică cu capacitate penală care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public.
În ceea ce privește persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale este important să menționăm că dispozițiile art. I pct. 5 și ale art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative care exceptează de la dispoziţiile art. 147 Cod penal – text ce definește noțiunile de funcționar public și funcționar, precum și de la dispoziţiile art. 175 din actualul Cod penal – text care definește noțiunea de funcționar public, o serie de categorii de persoane și anume: „Președintele României, deputații și senatorii, precum și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei Legi speciale, și care nu sunt finanțate de la bugetul de stat” – au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 2/2014 cu privire la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 5 și art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative și a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253¹ din Codul penal[51].
În considerente Curtea Constituțională a arătat că: „În ceea ce privește modificarea operată în ambele coduri referitoare la excluderea persoanelor care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțate de la bugetul de stat din sfera de incidență a răspunderii penale în materia acestor infracțiuni cu subiect calificat, Curtea reține că norma este confuză și susceptibilă de interpretări. Astfel, profesiile liberale se organizează și se exercită numai în condițiile legii, a statutului profesiei și codului deontologic și au statutul unei funcții autonome, care se exercită în birouri sau cabinete, în cadrul asociațiilor profesionale înființate potrivit legii. De exemplu, ar putea intra în această categorie, avocați, notari publici, mediatori, medici, farmaciști, arhitecți, experți independenți sau practicieni în insolvență, fără a exista o legislație clară cu privire la toate profesiile calificate ca fiind liberale. De precizat că unele dintre persoanele de mai sus pot avea în condițiile art. 147 alin. (2) din Codul penal calitatea de „funcționar” atunci când sunt salariați în cadrul unei persoane juridice și, prin urmare, pot fi subiecți activi ai infracțiunilor de corupție sau de serviciu. De asemenea, unele dintre persoanele care exercită profesii liberale sunt considerate „funcționari publici” în condițiile art.175 alin.(2) din noul Cod penal, atunci când, deși funcționează în baza unei legi speciale și nu sunt finanțate de la bugetul de stat, exercită un serviciu de interes public și este supusă controlului sau supravegherii unei autorități publice. Curtea reține că excluderea persoanelor care exercită profesii liberale din sfera de incidență a răspunderii penale în materia infracțiunilor de serviciu și de corupție nu constituie un criteriu obiectiv în funcție de care se poate justifica intervenția legiuitorului. Așa fiind, Curtea apreciază că determinante pentru includerea sau excluderea persoanelor de la incidența normei penale sunt criterii precum natura serviciului prestat, temeiul juridic în baza căruia care se prestează respectiva activitate sau raportul juridic dintre persoana în cauză și autoritățile publice, instituțiile publice, instituțiile sau alte persoane juridice de interes public”.
[43] Constantin Duvac, op. cit., p. 101.
[44] Vasile Dobrinoiu, Norel Neagu, op. cit., p. 478.
[45] Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului din 29 februarie 1968 de stabilire a Statutului funcţionarilor şi a Condiţiilor de angajare a celorlalţi agenţi ai Comunităţilor Europene şi de instituire a unor măsuri speciale aplicabile temporar funcţionarilor Comisiei (Condiţiile de angajare a celorlalţi agenţi), [publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (actualmente Jurnalul Oficial al Uniunii Europene) nr. L 56 din 4 martie 1968, modificat ulterior] (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html, accesat la data de 1 august 2015).
[46] Vasile Dobrinoiu, Norel Neagu, op. cit., p. 479.
[47] Ratificat prin Legea nr. 260/2004 pentru ratificarea Protocolului Adiţional la Convenţia Penală a Consiliului Europei privind corupţia, adoptat la Strasbourg la 15 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 612 din 7 iulie 2004.
[48] Vasile Dobrinoiu, Norel Neagu, op. cit., p. 480.
[49] Sfera subiecţilor activi s-a extins ca urmare a ratificării de către România a unor instrumente Juridice internaţionale privind corupţia. Dintre acestea menţionăm Convenţia civilă a Consiliului Europei privind corupţia, Convenţia Consiliului Europei privind spălarea de bani, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii, Rezoluţia Comitetului de Miniştrii al Consiliului Europei nr. 97/24 conţinând cele 20 de principii privind lupta împotriva corupţiei, Rezoluţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei nr. 99/5 privind Grupul Statelor de luptă împotriva Corupţiei (G.R.E.C.O.), Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei din 2003.
[50] Constantin Duvac, Luarea de mită…, p. 103-104.
[51] Publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 71 din 15 ianuarie 2014.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.