Infracţiunea de luare de mită

Potrivit art. 2 din același act normativ, „persoanele prevăzute la art. 1 sunt obligate să îndeplinească îndatoririle ce le revin din exercitarea funcțiilor, atribuțiilor sau însărcinărilor încredințate, cu respectarea strictă a legilor și a normelor de conduită profesională, și să asigure ocrotirea și realizarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor, fără să se folosească de funcțiile, atribuțiile ori însărcinările primite, pentru dobândirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”.

Întrucât categoriile de persoane prevăzute în art. 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu excepția celor de la lit. f), se circumscriu conținutului de funcționar public, prevăzut în art. 175 Cod penal, fără ca prin această enumerare să se creeze un tratament penal diferențiat față de cel instituit pentru funcționarul public, de lege ferenda, opinie la care achiesăm, acestea ar trebui înlăturate din conținutul textului invocat[43].

Potrivit art. 294 Cod penal, pot fi subiecți activi nemijlociți ai infracțiunii de luare de mită (dacă, prin tratatele internaționale la care România este parte, nu se dispune altfel):

a) funcționarii sau persoanele care își desfășoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuții similare în cadrul unei organizații publice internaționale la care România este parte. Astfel, există mai multe organizații publice internaționale recunoscute de către România și la care aceasta este parte, dintre care putem aminti: Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Europei, Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, Conferința Europeană a Administrațiilor de Poștă și Telecomunicații, Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor, Organizația Mondială a Comerțului, Organizația Internațională a Muncii, Organizația Mondială a Sănătății, Institutul Forestier European, Agenția Multilaterală de Garantare a Investițiilor etc.. În cadrul acestei categorii includem toate persoanele care au calitatea de funcționar al respectivei organizații internaționale ori care, fără a avea calitatea de funcționar, desfășoară o activitate în cadrul acestor organizații pe baza unui contract de muncă ori care exercită atribuții similare. Calitatea de funcționar, precum și atribuțiile persoanei în cauză sunt stabilite nu potrivit legii române, ci statutului organizației în cauză, ratificat de către România. Astfel, calitatea persoanei este stabilită potrivit prevederilor de drept internațional public, iar nu potrivit legislației interne;

b) membrii adunărilor parlamentare ale organizațiilor internaționale la care România este parte. De regulă[44], este vorba despre persoanele delegate din Statele membre în cadrul adunărilor parlamentare ale organizațiilor internaționale, care sunt reprezentanți ai Statelor membre și nu au calitatea de funcționar și nici nu îndeplinesc activități în baza unui contract de muncă în cadrul organizației publice internaționale. În această categorie includem aceleași categorii de organizații prevăzute la lit. a) a art. 294 Cod penal, dar de alte categorii de persoane care, datorită statului lor specific, nu pot fi încadrate la acea literă, neavând raporturi de serviciu sau similare în cadrul organizației internaționale. De exemplu, pot fi, subiecți activi ai infracțiunii în discuție, potrivit lit. b) a art. 294 Cod penal, membrii în Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, membrii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, membrii Consiliului Guvernatorilor din cadrul Băncii Mondiale, membrii în Consiliul Guvernatorilor din cadrul Agenției Multilaterale de Garantare a Investițiilor, membrii Consiliului Guvernatorilor din cadrul Fondului Monetar Internațional, membrii Conferinței Plenipotențiarilor din cadrul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, membrii Congresului Uniunii Poștale Universale, membrii Conferinței Generale a Organizației Internaționale a Muncii, membrii Adunării Mondiale a Sănătății din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, membrii Conferinței Ministeriale a Organizației Mondiale a Comerțului etc. ;

c) funcționarii sau persoanele care își desfășoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuții similare, în cadrul Uniunii Europene. În această categorie includem funcționarii permanenți angajați pe bază de contract, agenții contractuali, temporari sau de alte categorii de personal care desfășoară activități în serviciul Comisiei Europene, a Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a unei alte instituții a Uniunii Europene sau în una din agențiile Uniunii, în reprezentanțele Uniunii în Statele membre sau în misiunile Uniunii în statele terțe, iar activitatea acestora este reglementată de Statutul Funcționarilor[45];

d) persoanele care exercită funcții juridice în cadrul instanțelor internaționale a căror competență este acceptată de România, precum și funcționarilor de la grefele acestor instanțe. Aici putem include magistrații, precum și de funcționarii Curții Europene a Drepturilor Omului, Curții Penale Internaționale, Curții Internaționale de Justiție a Națiunilor Unite, dar și a altor instanțe internaționale a căror competență este acceptată de România, inclusiv a unor tribunale penale internaționale care încă își desfășoară activitatea;

e) funcționarii unui stat străin. În această categorie includem orice persoană care, potrivit legislației respectivului stat, are statutul de funcționar public sau un regim asimilat acestuia;

f) membrii adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat străin. Aici includem persoanele care îndeplinesc funcții de demnitate publică și care ar putea, potrivit legislației statului respectiv, să nu fie cuprinse în categoria funcționarilor. Legiuitorul a dorit includerea expresă a categoriilor de persoane care exercită funcții de demnitate publică, indiferent dacă aparțin puterii legislative (membrii adunărilor parlamentare, indiferent de forma de organizare în statul străin) ori executive (membrii ai adunărilor administrative) printre categoriile de subiecți activi ai infracțiunilor de corupție pasivă, respectiv ai infracțiunii de luare de mită[46];

g) juraților din cadrul unor instanțe străine. Extinderea sferei subiectului activ la această categorie de persoane are loc la recomandarea Grupul Statelor de luptă împotriva Corupției (GRECO), respectiv să se procedeze la incriminarea clară a infracțiunilor de corupție a arbitrilor naționali și străini și a juraților străini, în conformitate cu art. 2-6 ale Protocolului Adițional la Convenția Penală împotriva Corupției, adoptat la Strasbourg în 2005[47]. Într-adevăr, în funcție de specificul procedurilor penale naționale, procesul penal se poate desfășura cu sau fără jurați. Dată fiind lipsa tradițională a juraților în procesele penale desfășurate în țara noastră, era necesară introducerea acestei prevederi pentru a acoperi situația în care faptele de corupție se desfășoară în legătură cu aceștia și activitatea lor în cadrul procesului penal în străinătate[48].

Dispozițiile art. 294 Cod penal le completează pe cele din art. 289 Cod penal, extinzând sfera subiecților activi în cazul infracțiunii de luare de mită și la categoriile de persoane menționate[49].

În doctrină[50] se susține că anumite categorii de liber-profesioniști, inclusiv avocații – care reprezintă arhetipul profesiilor liberale, pot fi subiecți activi ai infracțiunii de luare de mită.

După părerea noastră chestiunea trebuie spusă mai nuanțat. Unii dintre aceștia, și în special avocații, nu pot fi subiecți activi ai infracțiunii de luare de mită, eventual pot comite o astfel de infracțiune nu în calitate de autor ci de complice respectiv instigator.

Avocatul nu este funcționar public deoarece pe de o parte nu este investit de o autoritate publică, iar pe de altă parte fundamentul relației client – avocat îl constituie un raport contractual – convenția de asistență juridică.

Avocatul poate răspunde așadar, așa cum am arătat mai sus ca instigator sau complice la infracțiunea de luare de mită, dar această răspundere nu este condiționată de calitatea de avocat inclusă în categoria liber profesioniștilor, întrucât în aceasta formă a participației penale nu este cerută vreo calitate specială.

În schimb, avocatul poate fi subiect activ al infracțiunii de trafic de influență câtă vreme autorul acestei infracțiuni poate fi orice persoană fizică sau juridică cu capacitate penală care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public.

În ceea ce privește persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale este important să menționăm că dispozițiile art. I pct. 5 și ale art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative care exceptează de la dispozițiile art. 147 Cod penal – text ce definește noțiunile de funcționar public și funcționar, precum și de la dispozițiile art. 175 din actualul Cod penal – text care definește noțiunea de funcționar public, o serie de categorii de persoane și anume: „Președintele României, deputații și senatorii, precum și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei Legi speciale, și care nu sunt finanțate de la bugetul de stat” – au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 2/2014 cu privire la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 5 și art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative și a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253¹ din Codul penal[51].

În considerente Curtea Constituțională a arătat că: „În ceea ce privește modificarea operată în ambele coduri referitoare la excluderea persoanelor care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțate de la bugetul de stat din sfera de incidență a răspunderii penale în materia acestor infracțiuni cu subiect calificat, Curtea reține că norma este confuză și susceptibilă de interpretări. Astfel, profesiile liberale se organizează și se exercită numai în condițiile legii, a statutului profesiei și codului deontologic și au statutul unei funcții autonome, care se exercită în birouri sau cabinete, în cadrul asociațiilor profesionale înființate potrivit legii. De exemplu, ar putea intra în această categorie, avocați, notari publici, mediatori, medici, farmaciști, arhitecți, experți independenți sau practicieni în insolvență, fără a exista o legislație clară cu privire la toate profesiile calificate ca fiind liberale. De precizat că unele dintre persoanele de mai sus pot avea în condițiile art. 147 alin. (2) din Codul penal calitatea de „funcționar” atunci când sunt salariați în cadrul unei persoane juridice și, prin urmare, pot fi subiecți activi ai infracțiunilor de corupție sau de serviciu. De asemenea, unele dintre persoanele care exercită profesii liberale sunt considerate „funcționari publici” în condițiile art.175 alin.(2) din noul Cod penal, atunci când, deși funcționează în baza unei legi speciale și nu sunt finanțate de la bugetul de stat, exercită un serviciu de interes public și este supusă controlului sau supravegherii unei autorități publice. Curtea reține că excluderea persoanelor care exercită profesii liberale din sfera de incidență a răspunderii penale în materia infracțiunilor de serviciu și de corupție nu constituie un criteriu obiectiv în funcție de care se poate justifica intervenția legiuitorului. Așa fiind, Curtea apreciază că determinante pentru includerea sau excluderea persoanelor de la incidența normei penale sunt criterii precum natura serviciului prestat, temeiul juridic în baza căruia care se prestează respectiva activitate sau raportul juridic dintre persoana în cauză și autoritățile publice, instituțiile publice, instituțiile sau alte persoane juridice de interes public”.


[43] Constantin Duvac, op. cit., p. 101.

[44] Vasile Dobrinoiu, Norel Neagu, op. cit., p. 478.

[45] Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului din 29 februarie 1968 de stabilire a Statutului funcționarilor și a Condițiilor de angajare a celorlalți agenți ai Comunităților Europene și de instituire a unor măsuri speciale aplicabile temporar funcționarilor Comisiei (Condițiile de angajare a celorlalți agenți), [publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (actualmente Jurnalul Oficial al Uniunii Europene) nr. L 56 din 4 martie 1968, modificat ulterior] (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html, accesat la data de 1 august 2015).

[46] Vasile Dobrinoiu, Norel Neagu, op. cit., p. 479.

[47] Ratificat prin Legea nr. 260/2004 pentru ratificarea Protocolului Adițional la Convenția Penală a Consiliului Europei privind corupția, adoptat la Strasbourg la 15 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 612 din 7 iulie 2004.

[48] Vasile Dobrinoiu, Norel Neagu, op. cit., p. 480.

[49] Sfera subiecților activi s-a extins ca urmare a ratificării de către România a unor instrumente Juridice internaționale privind corupția. Dintre acestea menționăm Convenția civilă a Consiliului Europei privind corupția, Convenția Consiliului Europei privind spălarea de bani, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii, Rezoluția Comitetului de Miniștrii al Consiliului Europei nr. 97/24 conținând cele 20 de principii privind lupta împotriva corupției, Rezoluția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei nr. 99/5 privind Grupul Statelor de luptă împotriva Corupției (G.R.E.C.O.), Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției din 2003.

[50] Constantin Duvac, Luarea de mită…, p. 103-104.

[51] Publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 71 din 15 ianuarie 2014.

Infracțiunea de luare de mită was last modified: ianuarie 14th, 2016 by Răzvan Doseanu

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii

Despre autor:

Răzvan Doseanu

Răzvan Doseanu

Este avocat în Baroul Bihor, consilier al Baroului Bihor, doctorand în Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din Bucuresti, master în drept public, Facultatea de Științe Juridice, studii postuniversitare (aprofundate), specializarea drept comunitar, Facultatea de Științe Juridice.
A mai scris: