Infracţiunea de luare de mită
Răzvan Doseanu - septembrie 1, 2015În actuala reglementare s-a renunţat la o parte din variantele agravate prevăzute în reglementarea anterioară în legile speciale (art. 9 din Legea nr. 78/2000, în prezent abrogat), pe când altele au fost reformulate (art. 7 din Legea nr. 78/2000).
„Este necesar ca actul pentru a cărui îndeplinire, neîndeplinire etc., funcționarul pretinde, primește etc. bani sau alte foloase să facă parte din sfera atribuțiilor de serviciu ale acestuia, adică să fie un act privitor la îndatoririle sale de serviciu. Această cerință are o importanță hotărâtoare pentru existența infracțiunii de luare de mită, deoarece, fiind vorba de o infracțiune de serviciu, ea nu poate fi reținută în sarcina unui funcționar decât în cazul încălcării unei obligații ce intră în competența sa de serviciu. În acest sens, s-a pronunțat în mod constant și practica judiciară[9]. Dacă actul pentru a cărui îndeplinire sau neîndepinire făptuitorul pretinde sau primește banii sau foloasele nu este un act privitor la îndatoririle sale de serviciu, fapta nu constituie infracțiunea de luare de mită, ci, eventual o altă infracțiune. Astfel, fapta constituie infracțiunea de înșelăciune dacă funcționarul, deși necompetent să îndeplinească actul, a făcut să creadă pe cel care i-a dat banii sau foloasele că îndeplinirea acelui act intră în atribuțiile sale de serviciu. În sarcina funcționarului se va reține infracțiunea de trafic de influență dacă acesta, prevalându-se de o trecere reală sau presupusă la funcționarul competent să îndeplinească actul, primește banii sau foloasele pentru intervenția pe care o va face la acel funcționar. În practica judiciară s-a decis în acest sens – de exemplu că – fapta unui contabil șef care a pretins și a primit o sumă de bani pentru a interveni pe lângă șefii lui, în vederea angajării unei persoane într-un post vacant al serviciului de contabilitate al cărui conducător era, dând un aviz favorabil în acest sens, constituie infracțiunea de trafic de influență și nu aceea de luare de mită.”[10]
2. Condiţii preexistente
2.1. Obiectul infracţiunii
A) Obiectul juridic generic la infracţiunile de corupţie şi de serviciu este reprezentat de ansamblul relaţiilor sociale care se constituie şi se desfăşoară în legătură cu buna desfăşurare şi realizare a activităţii de serviciu, care presupune executarea îndatoririlor de serviciu în mod cinstit şi corect[11].
B) Obiectul juridic special al infracţiunii de luare de mită constă în relaţiile sociale referitoare la buna desfăşurare a activităţii de serviciu a unităţilor publice, a liber profesioniştilor ori a altor persoane juridice, a căror normală formare, desfăşurare şi dezvoltare nu ar fi posibilă fără a asigura exercitarea cu cinste, probitate şi corectitudine a atribuţiilor de serviciu a funcţionarilor publici sau de către alţi funcţionari a îndatoririlor profesionale[12].
Fără îndeplinirea acestor îndatoriri, funcţionarea unităţilor publice, a liber profesioniştilor ori a unor persoane juridice private nu ar fi posibilă; de aceea, în cazul infracţiunilor de corupţie, accentul ocrotirii penale cade, în primul rând, pe relaţiile sociale condiţionate de aducerea la îndeplinire a sarcinilor de serviciu şi numai în al doilea rând, pe relaţiile sociale privitoare la activitatea acestor unităţi sau persoane[13].
C) Obiectul material. În legătură cu obiectul material al acestei infracţiuni, atât în doctrină, cât şi în practica judiciară s-au exprimat opinii diferite.
Într-o primă opinie[14], în doctrină s-a afirmat că obiectul material îl constituie mita, adică „banii sau alte foloase, care nu i se cuvin” subiectului activ.
Într-o altă opinie[15] s-a susţinut că la această infracţiune lipseşte obiectul material, însă atunci când autorul a efectuat actul pentru a cărui îndeplinire a primit mita, dacă acest act priveşte un obiect material acesta va fi în acelaşi timp şi obiect material al infracţiunii (de exemplu, coletul pentru a cărei remitere cu prioritate, factorul poştal a pretins şi primit mita). De asemenea, atunci când folosul necuvenit constă în prestarea unei munci (spre exemplu: repararea unui imobil, efectuarea unor lucrări de instalaţii electrice, zugrăvirea unor încăperi), obiectul asupra căruia se efectuează munca devine şi obiect material al infracţiunii şi poate servi ca probă pentru existenţa infracţiunii.
În opinia noastră, actele făcute de cel mituit în favoarea mituitorului nu sunt tipice luării de mită – pentru a se putea afirma că bunurile asupra cărora poartă materialitatea lor constituie obiectul material al infracţiunii -,ci tipice sunt faptele de pretindere, primire sau acceptare a promisiunii. Or, numai dacă acestea ar purta asupra unui bun, operând fizic asupra lui, expunându-l unui pericol sau vătămându-l, bunul respectiv ar putea prezenta obiectul material al infracţiunii de luare de mită[16].
Ca atare, am putea susţine, că infracţiunea în discuţie nu are obiect material nici în mod excepţional[17].
Alţi autori susţin expres[18] sau implicit[19] (prin neabordarea acestei chestiuni) că luarea de mită nu are obiect material.
În practica judiciară, s-a decis, în mod corect, că infracţiunea nu are obiect material, deoarece banii sau foloasele constituie obiectul mitei, iar nu obiectul infracţiunii[20].
2.2. Subiecţii infracţiunii
A) Subiectul activ (autorul). Pentru a îndeplini această calitate, subiectul activ al unei infracţiuni trebuie să îndeplinească anumite condiţii generale pentru a răspunde penal[21], şi anume: vârsta[22], responsabilitatea şi libertatea de voinţă şi de acţiune.
Pe lângă aceste condiţii, pentru a fi considerat subiect activ al infracţiunii în discuţie, este necesar să aibă calitatea de funcţionar public sau o persoană care exercită, permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice[23] dintre cele prevăzute în art. 175 alin. (2) Cod penal sau în cadrul oricărei persoane juridice, caz în care limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime – art. 308[24] sau vreuna dintre persoanele arătate în art. 293[25] ori în art. 294[26].
[9] S.p 11/1955 a T. Reg Brașov, I. pop 6/1955 p. 635; D. 1552/1955 a T.S., col. p., CD 1955, vol. III, p. 84; D. 1996/1967 a T.S., col. p. RRD 3/1967, p. 132; D. 928/1967 a T. Reg Iași, RRD 3/1968, p. 166; D. 3956/1970 a T.S., CD 1970, P. 403; D. 3048/1971 a T.S., sp., CD 1971, p. 358.
[10] Octavian Loghin, Tudorel Toader, Drept penal român. Partea specială, Casa de editură și presă Șansa S.R.L, București, 1998, p. 357-358.
[11] Vasile Dobrinoiu, Titlul V – Infracţiuni de corupţie şi de serviciu, în Vasile Dobrinoiu, Mihai Adrian Hotca, Mirela Gorunescu, Maxim Dobrinoiu, Ilie Pascu, Ioan Chiş, Costică Păun, Norel Neagu, Mircea Constantin Sinescu, Noul Cod penal comentat. Partea specială, Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2014, p. 493.
[12] Vintilă Dongoroz, Kahane Siegfried, Ion Oancea, Iosif Fodor, Nicoleta Iliescu, Costică Bulai, Rodica Stănoiu, Explicaţii teoretice ale Codului penal român. Partea specială, vol. IV, Editura Academiei României, Bucureşti, 1972, p. 130; Alexandru Boroi, Drept penal. Partea specială, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2011, p. 365; Ilie Pascu, Drept penal. Partea specială, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2008, p. 383.
[13] Vasile Dobrinoiu, Corupţia în dreptul penal român, Editura Atlas Lex, Bucureşti, 1995, p. 66-67.
[14] Oliviu Augustin Stoica, Drept penal. Partea specială, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976, p. 247; Lucia Moldovan, Luarea de mită în Codul penal al R.S.R., în „Studia Universitatis Babes-Bolyai”, Series Jurisprudentia, Cluj, 1970, p. 88; Ioana Vasiu, Drept penal român. Partea specială, vol. II, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 1997, p. 347.
[15] Vintilă Dongoroz ş.a., op. cit., vol. IV, p. 130; Aneta Grigorovici, Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976, p. 89.
[16] Vasile Dobrinoiu, Noul Cod penal Comentat…, 493.
[17] Vasile Dobrinoiu, Unele aspecte ale infracţiunii de luare de mită formă continuată, în „Revista română de drept” nr. 12/1981, p. 45-49.
[18] Idem, Corupţia în dreptul penal român, Editura Atlas Lex, Bucureşti, 1995, p. 69-71; Alexandru Boroi, Gheorghe Nistoreanu, Drept penal. Partea specială, ediţia a III-a, Editura All Beck, Bucureşti 2005, p. 348; Ovidiu Predescu, Angela Hărăstăşanu, Drept penal. Partea specială, ediţia a II-a revizuită, Editura Omnia Uni S.A.S.T., Braşov, 2007, p. 217; Ilie Pascu, Mirela Gorunescu, Drept penal. Partea specială, ediţia a 2-a, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2009, p. 383-384; Mihail Udroiu, Drept penal…, p. 443; Alexandru Boroi, Drept penal. Partea specială, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2011, p. 365.
[19] Lucia Moldovan, Luarea de mită (Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul), în „Drept penal. Partea specială”, vol. I de Matei Basarab, Lucia Moldovan, Valer Suian, Cluj-Napoca, 1985, p. 292; Avram Filipaş, Luarea de mită (Infracţiuni care aduc atingere activităţii organizaţiilor de stat, organizaţiilor obsteşti sau altor activităţi reglementate de lege), în „Drept penal. Partea specială” de Octavian Loghin, Avram Filipaş, ediţie revizuită, Casa de Editură şi Presă Şansa SRL, Bucureşti, 1992, p. 194.
[20] Curtea Supremă de Justiţie, Secţia penală, decizia nr. 1789/2003,www.scj.ro (accesat la data de 4 iulie 2015).
[21] Gina Negruţ, Măsura confiscării în cazul infracţiunilor de corupţie, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2014, p. 215.
[22] Potrivit art. 113 din Codul penal: „Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal (1).
Minorul care are vârsta între 14 şi 16 ani răspunde penal numai dacă se dovedeşte că a săvârşit fapta cu discernământ (2).
Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal potrivit legii (3)”.
[23] A se vedea Ionuţ Andei Barbu, Infracţiunea de luare de mită în noul Cod penal, în „Revista de studii de securitate publică” nr. 2 (6)/2014, editura SITECH, Craiova, p. 144.
[24] Acest text prevede: „Dispoziţiile art. 289-292, 295, 297-301, şi 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice (1).
În acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime (2)”.
[25] Textul prevede: „Dispoziţiile art. 289 şi 290 se aplică în mod corespunzător şi persoanelor care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate să pronunţe o hotărâre cu privire la un litigiu ce le este dat spre soluţionare de către părţile la acest acord, indiferent dacă procedura arbitrală se desfăşoară în baza legii române ori în baza unei alte legi”.
[26] Textul dispune: „Prevederile prezentului capitol se aplică în privinţa următoarelor persoane, dacă, prin tratatele internaţionale la care România este parte, nu se dispune altfel:
a) funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii similare în cadrul unei organizaţii publice internaţionale la care România este parte;
b) membrilor adunărilor parlamentare ale organizaţiilor internaţionale la care România este parte;
c) funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii similare, în cadrul Uniunii Europene;
d) persoanelor care exercită funcţii juridice în cadrul instanţelor internaţionale a căror competenţă este acceptată de România, precum şi funcţionarilor de la grefele acestor instanţe;
e) funcţionarilor unui stat străin;
f) membrilor adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat străin.
g) juraţilor din cadrul unor instanţe străine”.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.