Infracţiunea de luare de mită
Răzvan Doseanu - septembrie 1, 2015“Crime of bribery”
In this study, the author describes the crime of bribery, as regulated in the Criminal Code.
The structure and the content of the study reveal the comments upon the issues of novelty in the regulation of the crime, upon the prerequisites, upon the constituent content, upon the forms of crimes considering, in the light of the above, the doctrine developed by important names in the field of law (M. Udroiu, G. Caian, A. Filipaș, C.-F. Ușvat, O. Loghin, T. Toader, V. Dobrinoiu, V. Dongoroz, K. Siegfried, I. Oancea, I. Fodor, N. Iliescu, C. Bulai, R. Stănoiu, A. Boroi, O. A. Stoica, L. Moldovan, G. Negruț, I.A. Barbu, M. Gorunescu, I. Dumitru, N. Crișu Magraon, C. Crișu, C. Duvac, N. Neagu, V. Rămureanu, V. Papadopol, G. Negruț, I.A. Barbu, P. Dungan, T. Medean, V. Pașca, T. Dima, G. Bodoroncea, V. Cioclei, I. Kuglay, L.V. Lefterache, T. Manea, I. Nedelcu, F.M. Vasile, G. Ionescu, I. Ionescu, Gh. Nistoreanu, I. Molnar, I. Pascu, V. Lazăr).
As a conclusion, the author makes brief considerations as regards the punishment of the respective crime.
Keywords: crime; bribe taking; prerequisites; constituent content; forms of crime; punishments.
1. Aspecte de noutate în reglementarea infracţiunii
Infracţiunea de luare de mită, sub aspectul sistematizării sale, este deci reglementată de Codul penal în cadrul Capitolului I, din Titlul al V-lea, „Infracţiuni de corupţie şi de serviciu” al Părţii speciale.
În articolul 289[1] Cod penal luarea de mită este incriminată într-o variantă tip, o variantă asimilată, o variantă atenuată. Prin Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie[2], infracţiunea are şi o variantă agravată.
Varianta tip [prevăzută în art. 289 alin. (1) Cod penal] constă în „fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri”.
Varianta asimilată [prevăzută în art. 289 alin. (2) Cod penal] constă în fapta prevăzută în alin. (1), săvârşită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2)[3], dacă este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.
Din coroborarea dispoziţiilor art. 308 Cod penal cu ale art. 289, rezultă ci luarea de mită are şi o variantă atenuată de incriminare prin săvârşirea faptei de către persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) Cod penal ori în cadrul oricărei persoane juridice (corupţia în mediul privat)[4].
Variantă agravată (prevăzută în art. 7 din Legea nr. 78/2000) constă în săvârşirea faptei de o persoană care exercită o funcţie de demnitate publică; este judecător sau procuror, organ de cercetare penală sau are atribuţii de constatare ori de sancţionare a contravenţiilor, sau de persoanele care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate să pronunţe o hotărâre cu privire la un litigiu ce le este dat spre soluţionare de către părţile la acest acord, indiferent dacă procedura arbitrală se desfăşoară în baza legii române ori în baza unei alte legi.
Analiza pe care o întreprindem are ca suport actualul Codul penal, sens în care, în cele ce urmează, vom analiza conţinutul acestei infracţiuni din perspectiva actualului şi anteriorului Cod penal, după care vom reda schema clasică de cercetare.
O primă modificare în conţinutul juridic al infracţiunii priveşte elementul material al laturii obiective[5]. Astfel, luarea de mită se poate realiza de către subiectul activ nemijlocit în una din următoarele modalităţi: pretinderea, primirea, acceptarea promisiunii şi nerespingerea promisiunii banilor sau foloaselor ce nu i se cuvin. Primele trei variante sunt comisive, iar cea de a patra este omisivă, concretizată printr-o inacţiune (cea de nerespingere).
În doctrină s-a afirmat, pe bună dreptate, că această modalitatea elementului material ridică mari probleme în practica judiciară în legătură cu probaţiunea faptului că nerespingerea promisiunii conţine latura subiectivă a infracţiunii, adică intenţia făptuitorului[6].
Pentru categoria de subiecţi activi prevăzuţi în art. 175 alin. (2) Cod penal, infracţiunea este sancţionată doar dacă se săvârşeşte în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri. Legiuitorul a decis să nu pedepsească fapta comisă în legătură cu îndeplinirea actului de serviciu de către aceşti funcţionari care prestează un serviciu de interes public.
În privinţa modificărilor cerinţelor esenţiale, în art. 289 Cod penal, în loc de sintagma „în scopul îndeplinirii…” se foloseşte expresia „în legătură” cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, iar nu în scopurile menţionate mai sus, au fost incriminate în cuprinsul luării de mită faptele care, potrivit vechiului Cod penal, constituiau infracţiunea de luarea sau infracţiunea de primire de foloase necuvenite. Astfel, nu se poate vorbi de o dezincriminare operată prin actualul Cod penal a infracţiunii de primire de foloase necuvenite, faptele incriminate de art. 256 Cod penal regăsindu-se în conţinutul constitutiv al infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 289 Cod penal[7]. Aşa cum s-a remarcat, deja, în doctrină, textul art. 289 este foarte asemănător cu textul din Codul penal francez[8].
Anterior intrării în vigoare a actualului Cod penal ceea ce deosebea esenţial infracţiunea de luare de mită de infracţiunea de primire de foloase necuvenite era momentul în care se realizează primirea de către funcţionar a banilor sau foloaselor necuvenite. Astfel, în cazul infracţiunii de luare de mită al cărei element material se realizează prin acţiunea de primire, primirea banilor se face înainte de îndeplinirea de către funcţionar a actului ce intră în atribuţiile de serviciu ale acestuia şi au rolul de a „stimula” o comportare corectă şi o îndeplinire promptă de către funcţionar a sarcinilor de serviciu. În cazul infracţiunii de primire de foloase necuvenite, acţiunea de primire are loc după ce funcţionarul a îndeplinit actul în virtutea funcţiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia şi trebuie privită ca o modalitate de a mulţumi funcţionarului pentru realizarea atribuţiilor de serviciu. În această situaţie, comportarea corectă a funcţionarului nu este condiţionată de primirea unor foloase necuvenite deoarece primirea se situează în timp ulterior îndeplinirii actului.
Practica judiciară a statuat că de esenţa infracţiunii de luare de mită este faptul că oricare dintre modalităţile prin care se comite infracţiunea să aibă loc mai înainte ca subiectul activ, funcţionarul, să-şi fi îndeplinit sau nu atribuţiile de serviciu; dacă aceasta are loc după îndeplinirea ori neîndeplinirea lor, fapta se încadrează în dispoziţiile art. 256 care incriminează primirea de foloase necuvenite. Pentru ca fapta să se încadreze în art. 256, se impune, deci, ca folosul să fi fost primit după executarea sau neexecutarea unui act privitor la atribuţiile de serviciu ale funcţionarului, cu condiţia ca folosul să nu fi fost pretins anterior, iar obţinerea lui să nu fie rezultatul unei înţelegeri prealabile îndeplinirii actului.
Potrivit actualului Cod penal, în maniera în care este incriminată infracţiunea de luare de mită, sub aspectul laturii obiective, pretinderea, primirea sau acceptarea de promisiuni de bani sau alte foloase necuvenite poate fi săvârşită înainte, concomitent sau ulterior îndeplinirii, neîndeplinirii, accelerării sau întârzierii actului ce intră în atribuţiile de serviciu ale funcţionarului, respectiv îndeplinirea actului contrar acestor îndatoriri. Având în vedere noua definiţie a infracţiunii se va reţine luare de mită şi în cazul în care fapta este săvârşită după îndeplinirea actului, indiferent dacă înţelegerea referitoare la primirea banilor sau a foloaselor necuvenite a avut loc înaintea îndeplinirii actului ori concomitent sau ulterior acestui moment. Potrivit actualului Cod penal constituie infracţiunea de luare de mită şi fapta subiectului nemijlocit care acceptă promisiuni ori care pretinde bani sau alte foloase necuvenite după îndeplinirea unui act ilicit în virtutea funcţiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia, întrucât variantele alternative ale infracţiunii se comit nu în scopul ci în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau sunt în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.
Practic din modul în care este incriminată infracţiunea de luare de mită în actualul Cod penal, este absorbită infracţiunea de primire de foloase necuvenite prevăzută de art. 256 Cod penal din 1968, ceea ce explică lipsa incriminării în noul cod penal în mod distinct a acestei ultime infracţiuni.
[1] Conţinutul legal al infracţiunii de luare de mită prevăzut de art. 289 Cod penale este: „Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta [alin. (1)].
Fapta prevăzută în alin. (1), săvârşită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2), constituie infracţiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri [alin. (2)].
Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent [alin. (3)]”.
[2] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 219 din 18 mai 2000, modificată ulterior, inclusiv prin Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 515 din 14 august 2013).
[3] Alineatul (2) al art. 175 Cod penal, lărgește sfera de aplicare a legii penale și la persoanele care exercită un serviciu de interes public pentru care au fost învestite de autoritățile publice sau care sunt supuse controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.
[4] Mihail Udroiu, Drept penal. Partea specială, ediţia 3, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2011, p. 361.
[5] Gabriel Caian, Elemente de noutate în reglementarea infracţiunilor de corupţie, în „Revista forumul judecătorilor” nr. 4/2010, p. 3.
[6] Avram Filipaş, Drep penal român. Partea specială, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2008, p. 445.
[7] Mihail Udroiu, op. cit., p. 361.
[8] Uşvat Claudia-Florina, Infracţiunile de corupţie în coontextul reglementărilor europene, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2010, p. 156.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.