Incriminarea violenței în familie în legislații internaționale
Julieta-Cristina Popa - noiembrie 6, 2016Iordania
Articolul 340 din Codul penal al Iordaniei prevede că cel care-şi descoperă soția sau una din rudele sale de sex feminin în timp ce comite adulter și ca urmare, ucide sau rănește pe vreunul dintre ei, este scutit de orice sancțiune. Conţinutul acestui articol a fost propus guvernului spre anulare, dar a fost reținut de către Camera inferioară a Parlamentului în anul 2003, an în care au avut loc cel puțin șapte crime de onoare[10]. Articolul 98 din Codul penal este adesea coroborat cu articolul 340 din acelaşi cod în cazuri de crime de onoare, şi prevăd o pedeapsă redusă pentru persoană care ucide o altă persoană într-o” criză de furie „.Crimele de onoare sunt cel mai strâns asociat cu culturi de musulmani, însă au fost raportate în multe alte contexte culturale sau religioase, inclusiv în America Latină și Italia[11].
Parlamentul iordanian pe 6 ianuarie 2008 a înaintat un proiect de lege[12]privind protecția familiei, în încercarea de a combate creșterea violenței domestice, de a îmbunătăţi mijloacele și procedurile pentru protejarea și responsabilizarea familiei și a membrii săi prin dezvoltarea continuă a instituțiilor de protecție și responsabilizare, precum și pentru a crește gradul de conștientizare a problemelor legate de violența împotriva familiei și a membrilor acesteia. Proiectul de lege, impune pedepse aspre pentru cei care încalcă legea, variind de la amenzi considerabile la închisoarea de până la 6 luni. De asemenea, acest proiectul acorda autorităților puterea de a reține autorii actelor de violență în familie timp de 24 ore „în scopul protejării victimei”, iar instanței de judecată îi atribuie autoritatea de a interzice agresorilor să se apropie de „casele sigure”, în care victimele sunt protejate, în scopul garantării siguranței acestora. Conform proiectului de lege, victimele pot dispune de o compensație financiară în caz de pericol fizic sau abuz psihologic. Acest proiectul de lege reflectă campaniile recente care vizează reducerea violenței domestice, a declarat Rim Abu Hassan, un activist pentru drepturile omului de la Societatea pentru Protecția Iordania privind violența în familie. „Aceasta este o lege necesară pentru a face față violenței în familie şi prin care se specifică procedurile privind modul în care autorităţile pot să se ocupe de această problemă și să găsească soluții alternative, care ar putea ajuta familiile afectate ca urmare a violenței domestice. Legea deschide calea pentru crearea unor „comitete de conciliere de familie”, pentru a media între victime și infractori. Membrii adulţi ai familiei sunt obligaţi să raporteze abuzul fizic sau sexual, care are loc în gospodăriile lor, în conformitate cu proiectul de lege”, a declarat Abu Hassan.
Marea Britanie
În Marea Britanie violenţa familială nu este incriminată ca o infracţiune specifică, şi prin urmare nu este prevăzută în Codul penal, ci este supusă normelor de drept civil. Legătura dintre victima şi agresor are relevanta doar la stabilirea daunelor de către judecător în cadrul procesului. Însă, unele acte de violenţă familială pot fi încadrate la hărţuire, aceasta constituind o infracţiune specifică. Noţiunea de hărţuire se întinde atât asupra fizicului cât şi a psihicului. Violul marital este recunoscut ca infracţiune încă de la începutul anilor `90, iar sancţionarea acestuia variază în funcţie de durata căsniciei. În funcţie de natura relaţiei dintre agresor şi victimă (soţ soţie, logodnici, concubini etc.), Codul familiei prevede sancţiuni diferite. În ce priveşte procedura de începere a urmăririi penale împotriva victimei, aceasta nu este condiţionată de existenţa plângerii prealabile a victimei, putând fi declanşată la denunţul oricărei persoane care deţine dovezi ca un act de violenta a avut loc, şi indiferent dacă acesta este făcut prin telefon sau de către o persoană care nu doreşte să-şi dezvăluie identitatea, ori din oficiu. Retragerea plângerii din partea victimei nu are efect asupra urmăririi penale dacă procurorul decide continuarea acesteia.
Legislaţia britanică permite victimelor să solicite protecţie împotriva agresorilor sau ordonanţe de urgenţă cu privire la ocuparea, în exclusivitate, a domiciliului comun. Atribuirea folosinţei locuinţei va putea fi dispusă doar pe o perioadă limitată de 6 luni şi pe care o va aprecia instanţa în funcţie de resursele financiare ale părţilor, de conduită fiecăruia, de durata coabitării, de posibilele repercusiuni asupra copiilor, de durata căsniciei etc. Această măsură poate fi prelungită o singură dată în situaţia în care nici unul dintre parteneri nu are drepturi depline de proprietate asupra locuinţei. Dacă unul dintre parteneri are drepturi asupra locuinţei tribunalul poate include anumite clauze cum ar fi: plata unei sume către titularul proprietăţii sau obligativitatea de a repara şi de a întreţine locuinţa. Astfel de măsuri pot fi cerute de orice persoană care a suferit acte de violenţă din partea soţului, fostului soţ, concubinului sau a oricărei alte persoane cu care victima a stabilit relaţii asemănătoare acelora de familie.
Prin ordinele de restricţie se pot dispune măsuri generale sau specifice, ca de exemplu interzicerea agresorului de a contacta telefonic victima. În funcţie de gravitatea actelor de violenţă şi dacă securitatea victimei o impune, împotriva agresorului se poate lua măsura arestării, chiar şi în absenţa unui mandat de arestare. Prevederile legislative britanice acorda victimelor violentei familial dreptul de a beneficia de ajutor financiar doar în condiţia în care agresorul a fost urmărit penal şi victimă nu mai locuieşte cu el. Cuantumul ajutorului financiar oferă posibilitatea victimei de a aduce îmbunătăţiri locuinţei sau alegerea unui tip de asigurare de sănătate în sistem privat. În cadrul Ministerului de Interne şi la nivelul comisariatelor de poliţie, au fost create unităţi specializate în acordarea de asistenţă pentru victimele violenţei în familie.
Conform articolului 6 din Legea locuinţelor – 1996[13], Legea pentru cei fără domiciliu stabil – 2002, (care au nevoie prioritară de locuinţă) (Anglia), Ordonanţa 2002 completată de Codul de conduită, prevăd obligativitatea comunităţilor locale de a asigura găzduire pentru victimele violenţei conjugale, pe o perioadă de maximum 2 ani. Potrivit cadrului legal, categoria de persoane care au nevoie urgentă de locuinţă cuprinde: „orice persoană devenită vulnerabilă în urma abandonării propriului domiciliu din motive de acte de violenţă sau din cauza ameninţărilor iminente cu violenţa din partea unei alte persoane”. Iar conform Codul de conduită britanic, pentru a aplica legea şi pentru a determina dacă o persoană se află în pericol, „autorităţile locale nu trebuie să încerce să strângă dovezi ale actelor de violenţă, sau să încerce să ia legătura cu autorul faptelor. Efectele violenţei domestice pot fi cumulative, incidentele repetându-se în timp, putând face victima să îşi piardă încrederea în sine şi, astfel, contribuind la transformarea acesteia într-o fiinţă vulnerabilă”. În acest sens a fost înfiinţată şi o linie Naţională pentru violenţa domestică, care este disponibilă 24 de ore din 24, oferind sfaturi şi consiliere confidenţială.
La 25 noiembrie 2010, guvernul britanic a alocat fonduri suplimentare pentru servicii de susținere a violenței domestice în următorii patru ani (2014-2015). Un prim pas a fost lansarea Campaniei „Apel pentru a pune capăt violenței împotriva femeilor și fetelor” prin care se subliniază principiile directoare pentru combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor. În decembrie 2011, Ministerul de Interne a Marii Britanii a lansat un fond de sprijinire a victimelor de sex masculin ale violenței domestice și a violenţei sexuale.
În martie 2013, a fost introdusă o modificare în definirea violenței domestice și a abuzului. În noul context definiția violenței domestice și a abuzului este: „orice incident său model de incidente de control, coercitive, comportament amenințător, violenta sau abuz exercitate asupra tinerilor cu vârsta de 16 ani sau peste, care sunt, sau au fost, parteneri intimi sau membrii de familie, indiferent de gen sau sexualitate”. Astfel, abuzul poate cuprinde şi alte forme decât cel psihologic, fizic, sexual, financiar său emoţional. Această modificare a fost extinsă în scopul includerii şi a tinerilor cu vârste cuprinse între 16-17 ani, şi care au manifestat un model de comportament de control coercitiv. Extinderea definiției urmăreşte ca tinerii din această categorie de vârstă şi care au fost victime ale violenței domestice și/sau a abuzului, să se simtă încurajata să ceară ajutorul pentru a obține sprijinul de care au nevoie. În sprijinul acestora exista o linie de asistenta permanentă[14]şi servicii de specialitate.
Conform unei ştiri Agerpres[15], femeile britanice vor avea din anul 2014 posibilitatea informării cu privire la istoricul actelor de violenţă comise de partenerii lor. Acesta este un program-pilot[16] extins la nivel naţional, demarat în anul 2012 ca urmare a unui asasinat comis în anul 2009[17], şi care are ca obiectiv testarea eficienţei iniţiativei prin care se încearcă evitarea abuzurile comise de bărbaţii violenţi în viaţa de familie. În cadrul programului-pilot se mai urmăreşte şi completarea ordinul de protecţie a victimei violentei familiale, prin care să i se permită poliției și magistraților să pună în aplicare ordinul în perioada imediat următoare incidentului de violență domestică. O altă reglementare priveşte completarea masurilor ce-i pot fi aplicate agresorului prin emiterea imediată a ordinului de protecţie, şi anume: revenirea acestuia la domiciliul conjugal şi de a intra în contact, prin orice mod, cu victima. Această măsură poate fi luată pe un termen ce nu poate depăşi 28 de zile, termen ce se consideră a fi suficient pentru ca victima să ia în considerare opţiunile pe care le are şi de a obţine sprijinul de care are nevoie.
La data de 25 noiembrie 2013, guvernul a fost anunțat că ordinul de protecţie a victimei violenței în familie, precum şi sistemul de divulgare a istoricului actelor de violenţa domestică ar putea fi aplicate în Anglia şi Tara Galilor, din martie 2014. De menţionat este şi faptul că potrivit Legii pentru violenţa domestică din 2004, autoritatea pentru compensarea prejudiciilor provenite din acte criminale are dreptul de a recupera de la autorii delictelor suma de bani ce trebuie dată victimelor sub formă de compensaţie, precum şi faptul că amenda suplimentară aplicată autorilor delictelor grave alimentează un fond special dedicat victimelor.
În Marea Britanie, poliţia percepe violenţa domestică ca fiind o problemă socială şi nu un act criminal, iar lucrătorii sociali ca fiind o crimă. Aceştia din urmă încearcă prin mijloace proprii societăţii civile, să convingă poliţia să aibă aceeaşi viziune asupra fenomenului de violent în familie. În fapt, violenţa în familie este considerate ca fiind o responsabilitate a întregii societăţi, iar rezolvarea acestor cazuri reprezintă responsabilitatea fiecărui cetăţean, precum şi a tuturor organelor competente. În acest sens, poliţistul poate lua toate măsurile de care dispune în scopul arestării persoanei care a comis o infracţiune şi care prevede arestul, inclusiv agresiunile care au ca urmare vătămarea corporală sau vătămarea corporală gravă. Astfel, el poate acţiona în scopul salvării vieţii victimei ori poate împiedica vătămarea corporală sau poate interveni în scopul prevenirii pericolelor serioase. Totodată, organul de poliţie poate aplica, în caz de pericol, o forţă rezonabilă pentru a intra în încăperea în care se desfăşoară fapta. De asemenea, poate aresta o persoană în situaţia în care are serioase motive să creadă că acest lucru este imperios pentru a preveni posibilitatea producerii unor acte de violenţă fizică, pentru a proteja un copil sau o altă persoană vulnerabilă. În situaţia în care poliţistul, care are agresorul în custodie, considera că exista riscul ca acesta să agreseze şi în viitor victima sau va încerca să constrângă victima pentru a-şi retragă plângerea înaintată împotriva să, atunci procedura de eliberare pe cauţiune a acestuia poate fi refuzată până când justiţia, la prima înfăţişare va hotărî.
În concluzie, pentru Marea Britanie violență și abuzul în familie au devenit probleme inacceptabile și abordarea problemei acestora reprezintă o prioritate pentru organele competenţe şi este tratată cu toată seriozitatea. Cu toate acestea, studiile arată că violenţa împotriva femeilor din Marea Britanie este aproximativ egală cu cea din Statele Unite. La fiecare minut poliţia primeşte un apel pentru un caz de violenţă domestică, ceea ce reprezintă aproximativ 1300 de apeluri zilnice.
Federaţia Rusă
Violența în familie nu este o infracțiune specifică în Federaţia Rusă, dar poate fi percepută în diferite infracțiuni din Codul penal, însă în cazuri de practică de violență domestică acestea se transforma în cauze penale doar în situaţia când acestea implică accidente grave, ori victimă a decedat. Totuşi, violul marital este sancţionat în legislaţia fostei Uniuni Sovietice, fiind definit „ca o atingere gravă adusă demnităţii femeii”.
Potrivit unui Raport special al ONU au fost înaintate 50 de proiecte de versiuni de lege încă din anul 1990 cu privire la violența în familie, însă nu a fost adoptat nici unul. Ministerul Afacerilor Interne consideră că violența în familie este o crimă care are loc în sfera familiei sau în interiorul ei. Prin urmare, actele de violență în familie sunt urmărite penal în conformitate cu partea VII din Codul penal care interzice, în general, crimele împotriva persoanei, şi care îşi regăsesc reglementarea în cauzarea intenționată de leziuni ușoare (art. 115), iar în art. 116 sunt prevăzute modalităţile agravate ale acesteia, în tortură (art. 117), precum și în amenințarea de crimă or cauzarea de leziuni grave pentru sănătatea persoanei (articolul 119). Legătura dintre agresor şi victimă constituie o circumstanţă de care instanţa ţine cont la stabilirea pedepsei. Legea rusă nu recunoaște gravitatea actelor de violența domestică împotriva femeilor dacă aceste acte cauzează doar pagube minore pentru sănătatea victimei, deşi impactul de abuz repetat poate avea repercusiuni de natură psihologică pe termen lung asupra victimei. În acest sens[18], ABACEELI raportează că, în unele cazuri, incidentele de violență domestică nu sunt chiar considerate drept acte criminale, ci doar încălcări administrative numite „huliganism minor”, potrivit legislației ruse. Totodată, exista obstacole procedurale şi în implicarea autorităților pentru cazurile de violență domestică. Astfel[19], organele de urmărire considera că nu este de competenţa sa efectuarea unei anchete referitoare la investigarea actelor de rănire fizică sau a actelor de violenţă care afectează pe termen scurt sănătatea. Potrivit articolelor 20 și 318 din Codul de procedură penală, statul dă posibilitatea victimele de a urmări în justiție aceste cazuri, „în particular” cu propriul lor avocat. În situaţia în care victima se împacă cu agresorul instanța poate respinge cazul. Aceste proceduri sunt ineficiente datorită atât cheltuielile legate de strângerea probelor cât și a riscului la care sunt supuse victimele violenței în familie. Datorită acestui fapt în anul 2005, Curtea Constituțională a declarat procedura de „privat” a urmăririi penale neconstituționala, cerând statului o mai mare implicare în astfel de situaţii. De asemenea, Legea nu are prevederi suficiente pentru protecția victimelor, cum ar fi existenţa unui ordin de restricţie prin care să se dispună eliminarea agresorului din domiciliul conjugal. În baza aceloraşi reglementările dacă un ofițer de poliţie nu a fost martor la incidentul violent, el nu poate cere agresorului decât să dea o declaraţie, fără a-i putea aplica o măsură administrativă sau să-l reţină. Pentru a rezolva parțial această problemă, Republica Chuvashia și Republica Mordovia au modificat obiceiurile lor administrative locale, prin adăugarea dispozițiilor care pot permite o intervenţie mai bună în astfel de situaţii.
[11] Human Rights Watchdefinește crimele „de onoare”, ca fiind „acte de violență, de obicei, crimă, comise de membri ai familiei de sex masculin față de membrii de familie de sex feminin, și care sunt percepute ca au adus dezonoare asupra familiei.”
[12] Greiff, 2010.
[13] http://www.ncfa.org.jo/default.aspx.
[14] Intrată în vigoare în 1997.
[15] Prima linie telefonică disponibilă 24 de ore a început să funcţioneze în 2003.
[16] http://onlinereport.ro/se-iau-masuri-pentru-a-preveni-violenta-domestica.
[17] „Eradicarea violenței împotriva femeilor și fetelor în Marea Britanie” lansat de Home Office.
[18] „Cunoscută şi ca „legea Clare“, după numele lui Clare Wood, femeia în vârstă de 36 de ani ucisă în oraşul Manchester de fostul ei iubit, care avea antecedente de violenţă domestică”.
[19] http://www.stopvaw.org/russian_federation.
[20] ABACEELI, CEDAW raport de evaluare Instrument pentru Federația Rusă, 2006.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.