Incriminarea violenței în familie în legislații internaționale
Julieta-Cristina Popa - noiembrie 6, 2016În cazul în care cererea conține date despre o amenințare directă, imediată şi în urma căreia viața sau sănătatea persoanei vătămate îi sunt puse în pericol, instanţă, într-o ședință închisă, fără citarea părților, poate emite un ordin de protecţie de urgenţă, în 24 de ore de la primirea cererii. Instanţa competentă în a soluţiona cererea este cea districtuală de la adresa permanentă sau actuală a victimei sau de la locul de muncă al victimei, dar şi instanţa în circumscripţia căreia se va aduce la îndeplinire ordinul. Cererea se soluţionează prin citarea părţilor, iar pârâtul poate depune întâmpinare în termen de 5 zile de la primirea citaţiei. Dacă se impune, citația se înmânează în colaborare cu organele de poliție sau cu primarul. Hotărârea instanţei poate fi atacată cu apel în termen de 7 zile de la comunicare, apel care însă nu este suspensiv de executare, iar ordinul poate fi emis pentru o perioadă care nu poate depăşi un an şi are caracter administrativ, neafectând relaţiile dintre părţi. O copie a hotărârii va fi trimisă către poliţie, pentru punerea în executare a acesteia. Poliţia are obligaţia urmăririi executării ordinului, iar dacă acesta este încălcat, organul judiciar îl poate reţine pe agresor, notificând acest lucru procurorului, ori va sesiza instanţa, care îl va amenda pe agresor cu o amendă cuprinsă între 500 şi 2000 de leva.
Bulgaria a aderat la campania Consiliului Europei pentru combaterea violenței asupra femeilor și a violenței în familie, la 8 martie 2013. În urma aderării, Cabinetul Bulgariei a înființat linii de asistență telefonică de urgență pentru sprijinirea victimele violenței în familie şi o campanie de informare a copiilor de vârstă școlară, a facilitat şi susţinut funcţionarea unor centre de consiliere, de adăpost pentru victime şi în acelaşi timp a promovat programe de educaţie, de consiliere şi traininguri specializate, în ceea ce îi priveşte pe agresori.
Cipru
Prin Legea pentru violenţa „în sânul familiei”, legea cipriotă prevede în mod clar că, dacă violenţa are loc în sânul familiei, aceasta reprezintă o circumstanţă agravantă şi cere o pedeapsă mai serioasă decât pentru celelalte forme de violenţă condamnate prin Codul Penal (art. 4). În Cipru violul conjugal este incriminat din 1994.
Articolul 3 alin. 1 din „Legea pentru prevenirea şi combaterea violentei familiale” defineşte violentă ca fiind: „orice act ilegal ori comportament care are ca rezultat orice abuz de natura fizică, sexuală sau psihologică asupra unuia din membrii familiei, inclusiv violenta exercitată cu scopul de a avea relaţii sexuale cu victima fără consimţământul acesteia sau pentru a îngrădi libertatea personală”. Noţiunea de membru al familiei este reglementată în acelaşi articol şi reprezintă: „soţ şi soţie sau alţi parteneri care trăiesc ca familie, inclusiv părinţii şi copiii”.
Prin Amendamentul adus Legii privind prevenirea şi protecţia victimelor violentei în familiei din anul 2004 sunt prevăzute măsurile restrictive ce pot fi luate împotriva agresorului, şi anume:
– persoanei violente i se interzice accesul în locuinţă în următoarele situaţii:
– dacă a mai comis acte de violenţa domestică sau a fost condamnată pentru acte similare cel puţin de două ori în ultimii doi ani;
– în situaţia în care actele de violenta au avut ca urmare punerea în pericol a vieţii, integrităţii corporale sau echilibrul sexual/psihologic al victimei;
– dacă agresorul refuza tratamentul de reabilitare.
Conform aceluiaşi cadru legal, judecătorul poate lua ca măsura de protecţie a victimei, nedivulgarea unor informaţii de natură a o identifica.
Legea stabilește mecanisme clare de raportare și urmărire penală a violenței în familie și prevede că mărturia minorilor și a experților (cum ar fi psihologii), pot fi folosite ca probe pentru a urmări agresori. Totodată, legea prevede pedeapsa cu închisoarea pentru persoanele găsite vinovate de abuz asupra membrilor de familie. Instanța de judecată poate emite un ordin de restricție în aceeași zi împotriva infractorilor suspecți și/sau condamnaţi pentru acte de violență în familie. Medici, lucrători de spital, și profesioniști din domeniul educației sunt obligaţie să raporteze toate cazurile suspectate de violență domestică la poliție. Cu toate acestea, multe victime au refuzat să depună mărturie în instanță, și prin lege unul dintre soți nu poate fi obligat să depună mărturie împotriva celuilalt. Datorită acestui fapt, instanțele au fost obligate să renunțe la cazurile de violență în familie în situaţiile în care victima a fost singurul martor și a refuzat să depună mărturie.
Arabia Saudită
Cu toate aceste comentarii făcute mai sus, într-o ţară în care condiţia femeilor este adesea reclamată, experţii au constatat totuşi unele progrese în Arabia Saudită (aflată pe locul 20 în clasament), Aceasta a pus în aplicare reforme cu scopul de a creşte oportunităţile de angajare şi de reprezentarea publică a femeilor, astfel că în 2012, femeile saudite şi-au dobândit dreptul de a munci, însă doar în anumite categorii de muncă. În ianuarie 2013, 30 de femei au fost alese în Consiliul Shoura (acesta ţine loc de parlament fără a avea, însă, puteri legislative sau bugetare), iar dreptul la vot al acestora în alegeri urmând să intre în vigoare în 2015.
În multe ţări arabe, nu există legi sau reguli care să penalizeze violenţa familială, deşi aceasta este o problemă cu răspândire largă, iar drepturile inegale ale femeilor din Arabia Saudită cresc vulnerabilitatea şi expunerea la violenţă ale acestora. Violenţa familială este adesea privită în aceste zone ca fiind o problemă privată, şi în afara jurisdicţiei autorităţilor statului. Femeile abuzate fizic de către soţi sunt trimise acasă de poliţie, dacă acestea se prezintă la vreun ghişeu al acestora cu intenţia de a înainta o plângere privitoare la comportamentul abuziv al soţului. În ceea ce priveşte violul în mariaj, acesta nu a fost trecut în rândul infracţiunilor; întrucât, potrivit cutumei, bărbaţii au oricând dreptul absolut şi incontestabil asupra corpurilor soţiilor lor, fapt pentru care exista puţine adăposturi care să protejeze femeile ce se tem pentru viaţa lor.
Codurile penale din câteva astfel de tari prevăd ca atât poliţia şi cât tribunalul să retragă acuzaţiile asupra unui violator, în condiţiile în care acesta este de acord să ia victima de nevastă. În noiembrie 2008, o fetiţă somaleză în vârstă de 13 ani a fost violată de trei bărbaţi şi apoi omorâtă cu pietre de militanţii islamici care susţineau că a comis adulter[6].
Oficialii au declarat că guvernul nu a definit în mod clar violența în familie și procedurile privind cazurile de violenţa domestică și punerea în aplicare a reglementărilor acesteia au variat de la un organism guvernamental la altul. În urma acestor critici Arabia Saudită a făcut primul pas uriaş pentru respectarea drepturilor femeilor prin adoptarea în august 2013, a Legii pentru prevenirea abuzului femeilor și a copiilor, publicată în Monitorul Arabia. Cu toate că viaţa în Arabia Saudită rămâne complet închistata pe criterii de gen, autorităţile au decis să interzică orice formă de abuz a femeilor acasă sau la locul de muncă. Această decizie a fost luată de către Consiliul de Miniştri din Arabia Saudită şi ilustrează prima poziţie oficială a ţării care validează violenţa domestică drept o infracţiune susceptibilă de pedeapsă.
Termenul de violenţă domestică înglobează în conţinutul său abuzul psihic, fizic şi sexual. În acelaşi context legal, angajatorii sunt obligaţi să raporteze cazurile de abuz săvârşit la locul de muncă asupra angajaţilor. În privinţa sancţiunii, legea prevede pentru vinovaţi o pedeapsă de maximum un an de închisoare şi o amendă de cel mult 50.000 de ryali saudiţi (13.000 de dolari), iar în cazul recidiviştilor cuantumul pedepselor maxime va fi dublat. De asemenea, legea mai prevede acordarea unui adăpost victimelor abuzului domestic, precum şi asigurarea confidenţialităţii în privinţa datelor personale ale celor care raportează astfel de abuzuri. Deşi prin această lege femeile sunt încurajate să denunțe orice formă de violență domestică, majoritatea cazurilor de violenţa familială în această ţară rămân segregate de ochii lumii, ca urmare a unui sistem social care acordă bărbatului dreptul absolut de a decide în familia sa, fapt ce face că statisticile referitoare la violenţa domestică să fie imprecise.
Pentru prima dată în această ţară, la începutul anului 2013 în urma recomandării lansate de Fundaţia Caritabilă King Khalid, Arabia Saudită a permis desfăşurarea unei campanii împotriva abuzului .
Croaţia
Violența domestică a fost şi încă mai este o problemă serioasă în Republica Croația, întrucât mult timp violenţa domestică nu a fost recunoscută ca o violare a drepturilor omului, şi ca urmare a acestui fapt nu au existat refugii pentru victime şi nici centre de reabilitare a agresorilor. Violenţa domestică nu a fost reglementată nici prin legi speciale, găsindu-şi reglementarea în mod general în legile dreptului penal şi în art. 23[7] din Constituţie . Pedepsele unor astfel de acte erau mici în comparaţie cu gravitatea şi pericolul social pe care le generau. De exemplu, o infracţiune de omor era pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani. În situaţia în care agresiunea era comisă de soţ (concubin, partener), legea devenea aplicabila numai la plângerea prealabilă a victimei. În practică însă, victimele violentei familiale erau îndreptate spre rezolvarea civilă a cazului.
La data de 30 decembrie 2000, Croația a adoptat un nou Cod penal, care a intrat în vigoare, de abia, în anul 2013, şi care incriminează comportamentul violent în familie. Articolul 215 (a) pedepsește „orice membru de familie, care, prin violență, abuz sau comportament insolent forțează un alt membru al familiei la o poziție umilitoare, este pasibil de o pedeapsă cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani”. În luna mai a anului 2002, Legea de procedură penală a fost modificată pentru a spori măsurile de protecție pentru victimele violenței în familie. Această Lege a permis tribunalelor dreptul de a dispune „interdicția de a aborda o anumită persoană sau să stabilească și să mențină contactul cu o anumită persoană”. La 1 octombrie 2002, Croația a adoptat o nouă lege privind Contravenţiile, în care instanţa poate dispune, cu sau fără cererea unui solicitant, reținerea unei persoane care încalcă „ordinea și liniștea publica ori o contravenţie cu privire la violența în familie … iar în cazul în care există un pericol substanțial contravenția poate continua” [art. 146 alin. (1)]. Autorul poate fi ținut în detenție până când perioada detenţiei se încheie, existând posibilitatea prelungirii acesteia cu încă cincisprezece zile după expirarea termenului de detenţie [art. 146 alin. (3)].
În 2003, Parlamentul croat a adoptat Legea cu privire la protecția împotriva violenței în familie, în care violența în familie este definită ca fiind „orice utilizare a forței fizice sau presiune psihologică împotriva integrității unei persoane, orice alt comportament al unui membru de familie care poate cauză sau poate provoca durere fizică sau psihologică, provocând sentimente de teamă sau de a fi în pericol personal ori sentiment de demnitate jignită, atac fizic, indiferent dacă duce sau nu la leziuni fizice, atacuri verbale, insulte, înjurături şi alte forme de tulburări severe, hărțuire sexuală, urmărire și toate celelalte forme de tulburare, izolare ilegală sau restricție a libertății de mișcare sau de comunicare cu terțe persoane, deteriorarea sau distrugerea bunurilor sau încercări de a face acest lucru”. Prezenta lege definește nu numai conceptul de violență în familie, ci prevede, de asemenea, măsuri de protecție, inclusiv a ordinelor de restricție comparabile cu cele aplicate într-un caz penal. În conformitate cu acest act, violența în familie este considerată o infracțiune și sancţionata cu o amendă cuprinsă între 1.000 HRK şi 2.000 HRK (echivalentul a 200-400 $) și până la 60 de zile în închisoare. Dacă contravenientul încălca ordinul de procedura penală, acesta poate fi condamnat până la trei ani de închisoare. Legătura dintre victima şi agresor constituie circumstanţa agravată.
Prevederile Legii pentru protecția împotriva violenței în familie permite biroului instanței de a impune tratament psihosocial pentru abuzatori. Emiterea cererii de dispunere a ordinului de protecție și îndepărtarea agresorului din reședință poate fi depusă numai de către victima. Însă, victima de cele mai multe ori este prea speriată pentru a face o astfel de cerere. Cel mai nou Plan național privind violența în familie, Strategia Națională pentru protecția împotriva violenței domestice pentru perioada 2008-2010, solicită 49 de măsuri în șase categorii de activitate: educație a profesioniștilor din domeniul juridic și de sprijinire a victimelor, tratamentul psihosocial pentru autori, analiza și punerea în aplicare a protecției măsurii, adăposturi și servicii de sprijin, oferirea de sprijin victimelor în cadrul procedurilor judiciare, precum și conștientizarea publicului cu privire la problema violenței în familie și de familie. Măsuri specifice în zona de implementare a legislației sunt: modificarea Legii Codului Penal și delict ce are ca scop sporirea protecției victimelor, propunerea unei legii privind asistența juridică gratuită și o lege privind despăgubirea victimelor unor acte de violență pentru a ajuta la compensarea sarcinile financiare pentru victime, și elaborarea unei noi legi cu privire la protecția împotriva violenței în familie. În ceea ce privește adăposturile și serviciile, nouă Strategie Națională necesită o analiză a serviciilor disponibile în prezent, pentru creșterea finanțării pentru adăposturi publice și private, precum și pentru creșterea serviciilor în domeniul de îngrijire a sănătății, educație, ocuparea forței de muncă, educație școlară pentru copii, și consiliere a victimele violentei domestice. Ministerul Familiei, Afacerile Veteranilor și al solidarității între generații este organul principal responsabil de punerea în aplicare a acestei Strategii Naționale. Activitatea acestui minister include: publicarea unei cărți anuale adresate instituțiilor și organizațiilor care oferă suport și servicii pentru victimele violenței în familie, centre de consiliere pentru victime, administrarea unei linii telefonice SOS pentru femei, precum și acordarea de fonduri pentru adăposturi pentru victimele violenței în familie.
[6] http://www.descopera.ro/cultura/3666170-10-inegalitati-extreme-intre-sexe.
[7] „Nici o persoană nu poate fi supusă la nici un tip de rele tratamente”.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.