Impactul judiciar al unora din noile instituții și prevederi ale Codului de procedură civilă în perspectiva simplificării procesului civil. Necesitatea dezbaterii și a sugestiilor de lege ferenda
Marin Voicu - noiembrie 6, 2016-
8. Alte norme inadecvate sau discriminatorii
8.1. Recursul contra hotărârilor Curţii de apel în acţiunea în anulare a hotărârii arbitrale – art. 613 (4) C. pr. civ., poate fi exercitat numai contra acelor hotărâri pin care s-a anulat (integral sau parţial) hotărârea arbitrală, fiind, aşadar, inadmisibil în cazul hotărârii prin care s-a respins acţiunea arbitrală (?!).
Deşi, în doctrină s-a exprimat opinia conform căreia textul trebuie interpretat şi aplicat unitar pentru ambele ipoteze, contrar jurisprudenţei ICCJ în materie, nu am înţeles, încă, raţiunea diferenţierii/discriminării părţilor în această cale de atac.
Soluţia remediu nu poate fi decât modificarea legislativă sau procedura excepţiei de neconstituţionalitate.
8.2. Sesizarea „tribunalului competent” de către „tribunalul arbitral” care a dispus printr-o hotărâre interlocutorie unele măsuri provizorii/conservatorii pentru a-i cere „concursul să aplice propria lege, dacă partea vizată (?!) nu se supune voluntar măsurilor dispuse” (art. 1117 alin. 2 C. pr. civ.), apare ca o nouă „bizarerie” (?!), cât timp, titularului acţiunii arbitrale şi al dreptului asupra acestor măsuri îi este exclus dreptul de a se adresa acelui tribunal.
8.3. Potrivit art. 230 (1) lit. b) din LPA nr. 71/2011 de punere în aplicare a Codului civil: „Codicele de comerţ 1887 se abrogă, cu excepţia art. 46-55, 57, 58 şi 917-935, aplicabile, în continuare în raporturile dintre profesionişti, care se abrogă la data intrării în vigoare a Legii nr. 134/2010, a Cărţii a II-a „Despre comerţul maritim şi despre navigaţie”, precum şi a dispoziţiilor art. 948, 53, 954 (1) şi 955, care se abrogă la data intrării în vigoare a Codului maritim”.
Iată ce formulare legislativă „paranormală” (?!) fără nicio viziune practică şi fără nicio responsabilitate. „Data intrării în vigoare a Codului maritim” este o expresie preluată din Raportul la Codul comercial Carol al II-lea în septembrie 1940, care nu a mai fost pus în practică, iar după 1.10.2011, de când au trecut 5 ani, nu apare niciun „gând” privind declanşarea procedurii de elaborare a Codului maritim.
În această perioadă, însă, în practică instanţelor au existat frecvente divergențe şi soluţii diverse, relative la aplicarea acestor texte care au „supravieţuit” în aceste forme, abrogărilor succesive.
8.4. În timp ce în procedura specială a ordonanţei de plată, indiferent de valoarea creanţei invocată, calea unică de atac împotriva ordonanţei este cererea în anulare, de competența aceleiaşi instanțe, la „sora” ei mai mică, procedura cererilor cu valoare redusă (până la 10.000 lei), calea de atac este apelul (?!), tribunalele fiind încărcate inutil cu mii de astfel de cereri simple în apel.
8.5. Din statistica judiciară (la judecătoriile şi Tribunalul Bucureşti) a rezultat că aproape 30% din cauze au avut ca obiect obligarea la plata preţului (tarifului) unor servicii/utilităţi (restanțe) în baza contractelor standard încheiate cu furnizorii specializaţi: energie electrică, gaze, telefonie, cablu ș.a.
Soluţia posibilă pentru degrevarea instanţelor de aceste cereri cu valori reduse ar fi că, prin lege, precum s-a prevăzut în cazul contractelor de credit bancar (încă din 1998) şi acestor contracte să li se atribuie caracterul de titlu executoriu, astfel încât, toate apărările/excepţiile şi susţinerile să poată fi invocate de către debitori numai în procedura contestaţiei la executarea silite.
8.6. Ţinând seama de experienţa nefastă privind durata excesivă a procedurii de filtru în recurs la ICCJ (6-12 luni, în special la secţia de contencios administrativ), este necesar a se examina posibilitatea limitării acestei perioade la cel mult 60 de zile spre a se putea soluţiona, apoi, şi fondul recursului (dacă este admisibil) în termenul „optim şi previzibil”, prevăzut în art. 6 (1) C. pr. civ. (?!).
În loc de concluzii
- 1. Din fericire, lumea juridică are la dispoziţie o bogată bibliografie istorică (Gr. Tocilescu, E. Heroveanu, Petre Vasilescu, C. Hamangiu, Ilie Stoenescu, Savely Zilberstin) şi contemporană, cuprinzând tratate, manuale, lucrări, studii, articole, comentarii, asupra Codului de procedură civilă şi/sau a anumitor instituţii procedurale.
Tratatul în trei volume al marelui profesor emerit Ion Deleanu, cele două volume „mitologice” de 4000 de pagini, produse de un reputat colectiv de teoreticieni şi practicieni ale Codului adnotat, coordonat de regretatul prof. V.M. Ciobanu şi de prof. Marian Nicolae, tratatul elaborat de colectivul coordonat de reputatul prof. Gabriel Boroi, ca şi volumele foarte utile şi complete – teoretic şi practic, elaborate de către destoinica noastră colegă, prof. Mihaela Tăbârca, lucrarea complexă şi pertinentă a prof. Ioan Leş, monografiile elaborate de universitarii Traian Briciu, Claudiu Dinu („Procedurile speciale în Codul de procedură civilă”) ș.a., împreună cu alte asemenea creaţii, toate doctrinare, constituie un fond preţios, analitic şi sintetic al Codului de procedură civilă.
- 2. Contribuţia majoră a doctrinei juridice la afirmarea practică a Codului de procedură civilă, explicarea şi interpretarea acestuia în raport cu obiectul şi scopul codificării, ar rămâne singulară fără marele aport al jurisprudenţei judiciare civile, arbitrale şi constituţionale, în aceeaşi finalitate, ambele formând un tezaur de creaţie teoretico-practică şi o temeinică bază de dezbatere permanentă în lumea juridică la Academia de Ştiinţe Juridice, Institutul de Ştiinţe Juridice, Facultăţile de Drept, CSM, INM, asociaţiile profesionale, revistele de specialitate, instanţele judecătoreşti, barourile de avocaţi şi consilierii juridici ș.a.
Prin urmare, teza prohibitivă a dezbaterii accentuate a Codului de procedură civilă, pe temeiul unor adevăruri absolute, spuse deja în anumite lucrări este lipsită de realism.
Teza verificării viabilităţii codului, în viaţa judiciară civilă, în cercetarea doctrinară permanentă, puse sub semnul dezbaterii teoretico-practice, este de natură a produce, nu doar simple retuşuri normative, ci şi îmbunătăţiri structurale.
- 3. În acest sens, un domeniu, oarecum „curat”, neatins, de doctrină şi de cercetarea aplicativă, îl poate constitui raportul dintre dreptul Uniunii Europene şi de drept procesual intern, sub multiple aspecte referitoare la principiile priorităţii, efectului direct şi aplicării imediate, cât şi al subsidiarităţii.
Cum trebuie, de pildă, să înţelegem diferenţa majoră dintre două texte din cele două coduri având acelaşi obiect: „prioritatea dreptului UE”:
– art. 5 C. civ.: „aplicarea prioritară a dreptului UE, faţă de Codul civil, indiferent de calitatea şi statutul părţilor”;
– art. 4 C. pr. civ.: „În materiile reglementate de prezentul cod normele OBLIGATORII ale dreptului UE se aplică în mod prioritar indiferent de calitatea şi statutul părţilor”.
Observăm limpede că textul art. 5 C. civ. nu cuprinde expresia „normele obligatorii ale dreptului UE”, ci vizează dreptul UE, în totalitatea sa, ceea ce contravine principiului constituţional al supremaţiei constituţiei şi limitelor tratatului de aderare la UE.
Textul are aceeaşi lipsă de previzibilitate, precum este şi art. 148 (2) din Constituţia revizuită în 2003, care consacră supremaţia dreptului UE în mod global, în contextul, în care, principiile priorităţii, aplicării imediate şi efectului direct sunt substanţial amendate prin decizii majore ale Curţilor Constituţionale a Germaniei (deciziile Maastricht, Lisabona), Italiei, Spaniei ș.a.
4. Relativ la misiunea fundamentală a ICCJ, consacrată de art. 126 din Constituţie, de unificare a practicii judiciare, prin RIL-uri şi D.P.P. (dezlegări în procedura preliminară), în mod evident „performanţele” din anii 2014-2015 (9 RIL-uri din 35 în C. pr. civ şi 11 dezlegări în drept din cele 121) nu sunt măgulitoare pentru nevoia accentuată a vieţii judiciare civile de decizii interpretative de unificare a jurisprudenţei privind noile instituţii şi dispoziţii ale Codului de procedură civilă.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.