Impactul fondurilor europene asupra dezvoltării și modernizării României
Liviu-Bogdan Ciucă - iunie 3, 20203. Elemente privind sprijinul acordat României în perioada 2014-2020 prin fondurile europene
Pentru perioada actuală de programare (2014-2020), prioritățile la nivel unional și național urmăresc îndeplinirea obiectivelor de creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, convenite prin Strategia Europa 2020 (Comisia Europeană, 2010). În România, principalele obiective de îndeplinit pentru intervalul 2014-2020, realizabile, în principal, prin politica de coeziune și, în subsidiar, prin intermediul altor politici europene comune, sunt reflectate de: creșterea ratei de ocupare a forței de muncă la 70% în rândul populației cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, alocarea a 2% din PIB-ul României pentru cercetare și dezvoltare, reducerea cu 19% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelurile înregistrate în 1990, creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 24%, creșterea cu 42,99% a eficienței energetice, reducerea sub 11,3% a ratei de părăsire timpurie a școlii, creșterea la peste 26,7% a ponderii absolvenților de studii superioare în rândul populației în vârstă de 30-34 de ani, reducerea cu cel puțin 580.000 de persoane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale (Daniel Buda, 2017, p. 5).
În vederea îndeplinirii cu succes a acestor priorități de dezvoltare, Uniunea Europeană a pus la dispoziția României, prin intermediul politicii de coeziune economică, socială și teritorială, un buget total de 36 741 999 556 Euro.
Principalele sectoare în care România este încurajată să investească în perioada 2014-2020 sunt: infrastructura de energie și transporturi, protecția mediului și eficiența resurselor, competitivitatea IMM-urilor, incluziunea socială, economia cu emisii reduse de carbon, crearea de locuri muncă durabile și de calitate, schimbarea climatică și prevenirea riscurilor de mediu, educația și formarea profesională, asistența tehnică, cercetarea și inovarea, administrația publică, tehnologia informației și comunicării.
Unul dintre proiectele de investiții notabile pentru perioada 2014-2020, urmărit îndeaproape la nivel unional, este cel intitulat „Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP)”, care a pus bazele unei instalații de ultimă oră pentru cercetarea în domeniul fizicii nucleare și a aplicațiilor sale care utilizează tehnologii cu laser. Desfășurată în localitatea Măgurele din Județul Ilfov, investiția face parte dintr-un proiect european mai larg, care include deopotrivă facilități în Ungaria (ELI Attosecond Light Pulse Source) și Republica Cehă ((ELI-Beamlines). Cu o valoare de peste 300 milioane de euro (peste 250 de milioane reprezentând sprijin U.E.), proiectul urmează să devină operațional în 2019[7].
Un alt proiect demn de menționat este cel care asigură modernizarea infrastructurii de comunicații în bandă largă de mare viteză pe întregul teritoriu al României, cu excepția Bucureștiului și a regiunii înconjurătoare. Aflat în a doua etapă, proiectul intitulat RO-NET urmărește construirea infrastructurii de rețea, în vederea furnizării de internet în bandă largă pentru populația din zonele care nu au acces la rețelele de comunicații electronice. Beneficiind de un buget de peste 70 de milioane de Euro (dintre care aproape 50 milioane de Euro finanțare prin fonduri UE), proiectul RO-NET contribuie la reducerea decalajului digital dintre zonele urbane și cele rurale. Dezvoltarea rețelelor locale de acces sporește acoperirea în bandă largă în România cu 1,9%, ceea ce înseamnă că o astfel de rețea este, în prezent, disponibilă pentru 99,2% din populația țării.
Desigur că exemplele individuale de proiecte implementate cu succes în România în perioada 2014-2020 pot continua, însă este necesar a remarca faptul că, în general, în ciuda obiectivelor ambițioase anunțate de România la începutul perioadei de programare 2014-2020, procesul de modernizare prin intermediul fondurilor UE în intervalul menționat nu pare a avea succesul preconizat. În conformitate cu datele oficiale disponibile, după o activitate foarte limitată în 2015 în ceea ce privește accesarea fondurilor europene, punerea în aplicare a cadrului de finanțare disponibil pentru perioada 2014-2020 a avut debutul său real abia în 2016, cu un număr mare de cereri de propuneri lansate, care au început, recent, să își producă efectele.
În ceea ce privește sectorul agricol din țara noastră, Programul Național de Dezvoltare Rurală, fostul program considerat „campion” în absorbție, finanțat prin FEADR, se așteaptă să-și continue ritmul constant de implementare și în acest interval de programare, după cum demonstrează procentul de 14,9% de granturi contractate și aproximativ 9,9% subvenții plătite până la momentul 2016 (KPMG, 2017, p. 2”). Oricum, chiar dacă au fost întâmpinate unele probleme, este imperios necesar a sublinia faptul că informațiile recent colectate de Comisia Europeană arată o evoluție oarecum pozitivă în procesul de absorbție a fondurilor europene pentru intervalul 2014-2020 în România.
Indiferent care sunt estimările pentru perioada 2014-2020 cu privire la impactul politicii de coeziune economică, socială și teritorială, considerăm că, la acest moment, nu ne putem pronunța cu exactitate în ceea ce privește gradul absorbției fondurilor europene în perioada 2014-2020 în țara noastră, acest aspect fiind determinat și stabilit cu certitudine odată cu finalizarea evaluării ex-post, realizată la nivel european.
În ceea ce privește implementarea politicii agricole comune în România în intervalul 2014-2020, se preconizează că vor fi investite 20 de miliarde EUR pentru dezvoltarea și modernizarea sectorului agricol și a zonelor rurale, prioritățile cheie pentru actuala perioadă de programare fiind: crearea de locuri de muncă, dezvoltarea oportunităților în vederea atingerii creșterii economice și a unui înalt nivel de sustenabilitate, modernizare, inovare și calitate. Pentru Programul național de dezvoltare rurală 2014-2020, se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective: consolidarea competitivității în sectorul agroalimentar; conservarea ecosistemelor și asigurarea unei utilizări eficiente a resurselor naturale; stimularea revitalizării economice și sociale a zonelor rurale (Comisia Europeană, Fișa „România – PAC în țara dumneavoastră”, p. 2-3).
Referitor la sistemul plăților directe, alocarea acestora pentru perioada 2014-2020 atinge o valoare de 11,6 miliarde de Euro, încurajând diversificarea culturilor și ecologizarea, în vederea asigurării sustenabilității în exploatare, prevenind efectele negative ale schimbărilor climatice sau ale deteriorării calității solului. În implementarea politicii agricole comune pentru perioada 2014-2020, România a optat pentru sprijinirea fermelor de dimensiuni mai mici de 30 de hectare, aplicând sistemul plăților redistributive; a decis să nu aplice reducerea cu 5% a cuantumului plăților directe pe care fermierii le primesc peste 150000 de Euro, în alte state; a optat pentru alocarea unui procent de 12,3% din plățile directe pentru sprijinul cuplat facultativ (plățile să fie conexate nu doar cu hectarele, ci și cu produsele sau procesele corespunzătoare); a pus în aplicare sistemul simplificat destinat micilor fermieri, în vederea sprijinirii acestora cu o sumă forfetară anuală de până la 1250 de Euro pentru fiecare fermier. În conformitate cu datele oficiale puse la dispoziție de Comisia Europeană, această ultimă schemă reduce sarcinile administrative pentru micii fermieri beneficiari (de exemplu, prin scutirea acestora de la normele europene privind ecologizarea). Subliniem faptul că, întrucât România are un număr foarte mare de ferme mici, aproximativ 80 % dintre fermierii care au solicitat sprijin direct au optat pentru schema pentru micii fermieri în 2015, echivalând cu una dintre cele mai mari rate de absorbție din toate țările din U.E. (Comisia Europeană, Fișa „România – PAC în țara dumneavoastră”, p. 2).
Asemenea politicii de coeziune economică, socială și teritorială, politica agricolă comună din România va putea fi prezentată din perspectiva rezultatelor concrete după încheierea și evaluarea intervalului de programare 2014-2020. Cu toate acestea, estimările sunt pozitive în ceea ce privește gestionarea fondurilor în cadrul acestei politici, în primăvara anului 2019, România ocupând locul 6 în UE în clasamentul realizat asupra statelor membre în funcție de resursele obținute în sectorul agriculturii și cel al dezvoltării rurale.
4. Concluzii
Deși, în cadrul secțiunii precedente, am prezentat informații oficiale privind startul lent al accesării fondurilor europene în România pentru perioada 2014-2020, Ministerul Fondurilor Europene a publicat, la începutul lunii martie 2019, date oficiale, în conformitate cu care țara noastră a atins o rată generală de absorbție de 27,72% (echivalentul sumei totale primite de la Comisia Europeană) și o rată efectivă de absorbție de 21,98%. Cu toate acestea, astfel cum am precizat anterior, rezultatele finale privind absorbția și implementarea pot fi cunoscute cu certitudine numai după finalizarea perioadei de programare curentă.
În literatura de specialitate se consideră că, în ciuda demersurilor și progreselor făcute – în special particularizate asupra proiectelor individuale de succes –, disparitățile regionale încă persistă în U.E. și, mai ales, la nivelul României, fiind nevoie în continuare de investiții și eforturi considerabile, acum, cât și după actuala perioadă de programare, mai precis, după anul 2020 (Daniel Buda, 2017, p. 5).
Continuarea modernizării României și asigurarea progresului în dezvoltarea regională sunt posibile numai prin succesul gestionării proceselor de accesare și implementare a fondurilor europene, fiind de datoria autorităților publice naționale să asigure eficiența acestora. Aspectele deficitare ale implementării politicilor U.E. au fost subliniate îndelung în cadrul studiilor și analizelor realizate la nivelul instituțiilor unionale. În acest sens, au fost identificate diferite obstacole, precum calitatea precară la nivelul administrațiilor publice centrale, un nivel excesiv de birocrație, inclusiv costuri uriașe și durata îndelungată a procedurilor naționale. Din perspectiva reglementărilor, se consideră o reală nevoie de a simplifica și flexibiliza legislația europeană, pentru a facilita interpretarea și implementarea corectă și eficientă a normelor existente în materia fondurilor europene. În ceea ce privește percepția beneficiarilor, se recomandă o încredere sporită a acestora în oportunitatea de a beneficia de investiții reale și progres economic în urma accesării și implementării fondurilor.
Având în vedere că România se află, în prezent, la doar al doilea exercițiu de gestionare și implementare a fondurilor europene, putem concluziona cu optimism că, pe viitor, țara noastră va învăța din obstacolele întâmpinate pe parcurs și va reuși să pună în aplicare cele mai eficiente proceduri pentru obținerea resurselor financiare puse la dispoziție de U.E. pentru a își asigura dezvoltarea sustenabilă în toate domeniile.
Bibliografie
1. Buda, D., „Rolul autorităților publice în dezvoltarea regională și implementarea politicii de coeziune”, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative, 2(41) / 2017, pp. 3-13.
2. Buda, D., „The Regional Development Policy – A Vital Instrument Supporting Sustainable Development in Romania and Throughout the European Union”, Transylvanian International Conference in Public Administration Cluj-Napoca, Romania, 2-4 November 2017, pp. 74-88.
3. Institutul European din România, „România – 10 ani în Uniunea Europeană: Raport”, Working Paper nr. 35, București, 2017.
4. KPMG, „EU Funds in Central and Eastern Europe: progress summaries 2014-2016”, ”EU funds in Romania in 2014-2020 perspective – Progress summary 2014-2016”, 2017.
5. Parlamentul European, Notă de Informare, „Studiu pentru Comisia REGI: Situația economică, socială și teritorială a României – Regiunea Nord-Vest”, DG IPOL – Departamentul tematic pentru Politici structurale și de coeziune, 2017.
6. Inforegio Panorama, „Politica de coeziune 2014-2020: Dinamica se intensifică”, nr. 48, Uniunea Europeană, 2014.
7. Inforegio Panorama, „Către inovare și creștere ecologică: Cum generează politica de coeziune investiții din partea UE”, nr. 50, Uniunea Europeană, 2014.
8. Comunicarea Comisiei „EUROPA 2020 O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii”, COM(2010) 2020 final, Bruxelles, 3.3.2010
9. Discursul președintelui Jean Claude Juncker privind Starea Uniunii 2016: Către o Europă mai bună – O Europă care protejează, capacitează și apără, [Online] la adresa https://europa.eu/rapid/press-release_SPEECH-16-3043_ro.htm, accesat la data de 04.08.2019.
10. Raportul România – 10 ani în Uniunea European, [Online] la adresa http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/Raport-Romania-10-ani-in-UE-online_0.pdf, accesat la data de 04.08.2019.
11. Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, [Online] la adresa http://old.fonduri-ue.ro/documente-programare/pnd-2007-2013, accesat la data de 09.08.2019.
12. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013, [Online] la adresa http://old.fonduri-ue.ro/documente-programare/csnr, accesat la data de 10.08.2019.
13. Legea nr. 314 din 28 iunie 2004 privind dezvoltarea regională în România.
14. Comisia Europeană, Informații și domenii de interes, [Online] la adresa https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/information/videos/1692, accesat la data de 10.08.2019.
15. Comisia Europeană, PAC în țara dumneavoastră, [Online] la adresa https://ec.europa.eu/info/publications/cap-your-country_ro, accesat la data de 15.08.2019.
16. Comisia Europeană, Country Data for: Romania, [Online] la adresa https://cohesiondata.ec.europa.eu/countries/RO, accesat la data de 17.08.2019.
17. Comisia Europeană, European structural and investment funds, [Online] la adresa https://cohesiondata.ec.europa.eu/projects/row-y8h2~dh9j_2yh9, accesat la data de 17.08.2019.
[7] Pentru mai multe detalii privind acest proiect, a se consulta [Online], disponibil la adresa https://cohesiondata.ec.europa.eu/projects/row-y8h2~dh9j_2yh9, accesat la data de 10.09.2019.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.