Identificarea persoanei fizice – aspecte de drept internaţional privat
Călina Jugastru - august 1, 20164. Schimbarea pe cale administrativă a numelui persoanelor apatride este guvernată de legea română, în calitate de lex domicilii.
Cererile de schimbare a numelui pe cale administrativă privind persoanele fără cetăţenie domiciliate în România se soluţionează în aceleaşi condiţii ca şi cele ale cetăţenilor români (art. 5 din O.U.G. nr. 41/2003).
Apatrizii pot obţine, pentru motive temeinice, schimbarea pe cale administrativă a numelui de familie şi a prenumelui ori numai a unuia dintre acestea.
„Motive temeinice”[16] înseamnă prezenţa uneia dintre următoarele situaţii [art. 4 alin. (2) şi (3) din Ordonanţă]: numele este format din expresii indecente, ridicole ori este transformat prin traducere sau în alt mod; persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care doreşte să îl obţină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum şi cu privire la faptul că este cunoscută în societate sub acest nume; din neatenţia ofiţerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoaşterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate menţiuni greşite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte; persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte, de regulă reunite şi doreşte schimbarea acestuia; persoana în cauză poartă un nume de familie de provenienţă străină şi solicită să poarte un nume românesc; persoana şi-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă, şi doreşte să revină la numele dobândit la naştere; părinţii şi-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinţilor lor; persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalţi membri ai familiei, nume care a fost dobândit ca urmare a adopţiei, a menţinerii numelui la căsătorie, a stabilirii filiaţiei ori a unor schimbări de nume aprobate anterior pe cale administrativă; soţii au convenit cu ocazia încheierii căsătoriei să poarte numele de familie reunite şi ambii solicită schimbarea acestuia pe cale administrativă, optând pentru numele de familie dobândit la naştere de către unul dintre ei ori să revină fiecare la numele avut anterior căsătoriei; persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării naşterii, însă, întrucât nu a sesizat instanţa pentru încuviinţarea purtării numelui de familie al acestuia în timpul vieţii, nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă; când prenumele purtat este specific sexului opus; persoanei i s-a încuviinţat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă şi solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând un act medico-legal din care să rezulte sexul acesteia; persoana în cauză a adoptat minori şi doreşte ca aceştia să poarte un alt prenume; căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi, iar soţul supravieţuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naştere; în urma divorţului un fost soţ revine la numele de familie purtat anterior şi care provine dintr-o altă căsătorie, de asemenea desfăcută prin divorţ, şi doreşte să poarte numele dobândit la naştere; în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi celălalt soţ se recăsătoreşte şi, ca urmare a desfacerii căsătoriei, doreşte să poarte numele de familie dobândit la naştere; fostul soţ doreşte să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii încredinţaţi spre creştere şi educare, cu consimţământul fostului soţ, dat în forma autentică; părinţii au divorţat, iar copiii încredinţaţi spre creştere şi educare unuia dintre părinţi, care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei, solicită să poarte numele de familie al acestuia; s-a desfăcut adopţia unei persoane căsătorite care are copii minori şi în urma desfacerii adopţiei persoana în cauză revine la numele de familie avut înainte de adopţie; unul dintre soţi, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soţ, nume pe care acesta l-a dobândit prin adopţie, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopţiei.
Procedura schimbării, pe cale administrativă, a numelui apatrizilor presupune depunerea unei cereri[17] în acest sens la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, aflat în subordinea consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul cel în cauză. Cererea de schimbare a numelui se publică, în extras, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, prin grija şi pe cheltuiala solicitantului[18].
Examinarea legii aplicabile în situaţiile de excepţie conduce la concluzia că lex causae pentru numele persoanei fizice este legea care se determină în conformitate cu prescripţiile normelor conflictuale speciale, conţinute de Codul civil sau de legile speciale. Ca expresie a unităţii legii aplicabile, numele urmează legea aplicabilă efectelor instituţiei căsătoriei, desfacerii căsătoriei, filiaţiei, adopţiei.
5. În cazul săvârşirii de fapte ilicite prin care se încalcă dreptul la nume, pe teritoriul României, devin aplicabile prevederile art. 2576 alin. (3) C. civ. Ocrotirea împotriva actelor de încălcare a dreptului la nume este asigurată potrivit legii române, dacă acestea sunt săvârşite pe teritoriul României. Este o normă conflictuală unilaterală, care indică legea aplicabilă numai pentru situaţia în care fapta ilicită are loc în România, nu şi pentru cazul în care încălcarea are loc pe teritoriul unui stat străin.
Separat, se prevede că, pentru încălcarea drepturilor personalităţii (inclusiv prin mass-media sau orice alt mijloc public de informare), pretenţiile de reparaţii sunt cârmuite de: legea statului reşedinţei obişnuite a persoanei lezate; legea statului apariţiei prejudiciului; legea statului în care autorul daunei îşi are reşedinţa obişnuită sau sediul social. Legea care se va aplica, în concret, depinde de alegerea pe care face persoana lezată, opţiunile fiind alternative şi nu în cascadă. Acest text [art. 2642 alin. (1) C. civ.] conţine o normă bilaterală de conflict.
Dreptul la nume este unul dintre drepturile personalităţii, astfel că răspunderea pentru atingerile aduse acestuia ar trebui să urmeze regimul juridic al drepturilor personalităţii, reglementat conform art. 2642 C. civ. (norma conflictuală este bilaterală). Sub genericul „drepturi inerente fiinţei umane” se plasează drepturile personalităţii – „dreptul la viaţă, la sănătate, la integritate fizică şi psihică, la demnitate, la propria imagine, la respectarea vieţii private, precum şi alte asemenea drepturi recunoscute de lege” (s.n.).
Întrucât norma conflictuală de la art. 2576 alin. (3) C. civ. este unilaterală, ea se va aplica doar atunci când încălcarea are loc pe teritoriul României, nu şi atunci când fapta ilicită are loc în străinătate. Articolul menţionat conţine o normă cu caracter special, aplicabilă dacă actele de încălcare a dreptului la nume sunt săvârşite în România. Pentru toate celelalte situaţii de încălcare a dreptului la nume, devin active prevederile generale ale art. 2642 C. civ.
Observăm şi dispoziţiile art. 2577 C. civ., care se referă la drepturile inerente fiinţei umane. Acest text nu este aplicabil situaţiei de încălcare/uzurpare a dreptului la nume, întrucât el are în vedere existenţa şi conţinutul drepturilor personalităţii, fără să vizeze şi răspunderea care se antrenează pentru încălcarea acestora.
Aşadar, în cazul în care este aplicabilă legea română, mijloacele de apărare a drepturilor nepatrimoniale sunt menţionate, cu titlu exemplificativ, în Codul civil. Măsurile de protecţie sunt valabile şi pentru dreptul la nume, a cărui ocrotire beneficiază şi de un articol distinct (art. 254). Dispoziţiile de drept internaţional privat se corelează cu textele dreptului substanţial (art. 252-256 C. civ.).
6. Situaţii juridice care implică numele persoanei fizice – aspecte de practică transfrontalieră
6.1. Situaţii juridice în contextul identităţii civile
6.1.1. Schimbarea sau modificarea numelui persoanei fizice
Schimbarea numelui. În raporturile private internaţionale numele este asociat identităţii civile, libertăţii de circulaţie a persoanelor fizice, precum şi solicitărilor de recunoaştere a numelui pe teritoriul unui stat străin. Mai ales în cazul cuplurilor mixte, transmiterea numelui de familie, ca efect al filiaţiei, poate ridica dificultăţi. Practicile naţionale sunt diferite, în funcţie de reglementările în materie[19].
Dintre documentele internaţionale care conţin dispoziţii privind transmiterea numelui, amintim Convenţia Consiliului Europei (1978, modificată în 1995 şi 1998), precum şi Pactul privind drepturile civile şi politice. Jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg cuprinde decizii recente care condamnă discriminarea între sexe, prin raportare la unele legislaţii naţionale, care nu îngăduie ca minorul să poarte numele de familie al mamei, ci doar numele de familie al tatălui (Cusan, Fazzo, 2014).
O speţă relevantă este Garcia Avello, soluţionată de Curtea de la Luxembourg în anul 2003[20]. Cei doi copii ai cuplului Garcia Avello (tatăl, cetăţean spaniol) şi Wagner (mama, cetăţean belgian) au primit dublă cetăţenie, belgiană şi spaniolă. Au fost înscrişi în registrul de stare civilă din Belgia doar cu numele de familie al tatălui, conform legii belgiene[21]. Părinţii au solicitat autorităţilor belgiene, pe cale administrativă, schimbarea numelui de naştere al copiilor, astfel încât, în respectul dreptului spaniol, numele de familie să fie compus din numele reunite ale părinţilor (Garcia-Weber). Curtea europeană a apreciat că refuzul Ministrului Justiţiei din Belgia, întemeiat exclusiv pe legea belgiană, aduce atingere dispoziţiilor Tratatului CE (art. 12 şi 17) întrucât copiii (fraţi) au nume de familie diferite – din perspectiva legilor lor naţionale, aşa încât ei sunt obligaţi să poarte numele de familie ce rezultă din aplicarea legislaţiei statului membru în conformitate cu care a fost stabilit numele de familie al tatălui (dreptul belgian, Garcia Avello)[22].
Consiliul de Stat din Belgia a interogat instanţa europeană cu privire la existenţa unei încălcări a principiilor dreptului european (ex-comunitar) în materia cetăţeniei europene şi a libertăţii de circulaţie a persoanelor. În termenii hotărârii Curţii, diversitatea numelor de familie este de natură să cauzeze celor interesaţi inconveniente de ordin profesional şi personal, care rezultă din dificultatea de a beneficia, într-un stat membru de cetăţenie, de efectele juridice ale documentelor întocmite cu numele recunoscut în celălalt stat membru a cărui naţionalitate o posedă fiecare copil[23].
La momentul atribuirii numelui de familie celor doi copii, s-a procedat la rezolvarea aşa-numitului conflict de cetăţenii, pentru a determina cetăţenia care va fi reţinută în speţă, dintre cele două (cetăţenia belgiană sau cetăţenia spaniolă). Din punctul de vedere al dreptului belgian, dacă una dintre opţiuni este cetăţenia belgiană, se va reţine această cetăţenie; dacă niciuna dintre opţiuni nu include cetăţenia belgiană, se va reţine cetăţenia statului cu care copilul are legăturile cele mai strânse. Dubla cetăţenie, belgiană şi spaniolă, a atras aplicarea legii belgiene, potrivit căreia copilul poartă numele de familie al tatălui (fiind în situaţia în care filiaţia din căsătorie este stabilită faţă de tată). Dacă filiaţia copiilor ar fi fost stabilită numai faţă de mamă, li s-ar fi atribuit numele de familie al acesteia.
Nu numai în numele libertăţii de circulaţie, dar şi în contextul identităţii civile (care dobândeşte multiple valenţe la nivel transfrontalier), transmiterea numelui de familie constituie un punct important pe ordinea de zi a dreptului internaţional privat naţional. Reglementările sunt la latitudinea legiuitorului naţional, însă există obligativitatea respectării standardelor internaţionale/europene în domeniu. Libertatea de circulaţie, egalitatea şi nediscriminarea constituie arsenalul de principii care evită inconvenientele de tipul celor reţinute în considerentele motivării Curţii Europene de Justiţie. Într-adevăr, conduita cotidiană necesită dovezi ale identităţii civile, iar numele diferite ale minorilor, înscrise pe actele care servesc ca probe, în state membre diferite, ridică inconveniente majore care rezultă, mai ales, din dificultatea de a beneficia, în statul membru ai căror resortisanți sunt, de efectele juridice ale actelor sau ale documentelor întocmite sub numele recunoscut într‑un alt stat membru, a cărei cetățenie o au, de asemenea.
Aşa cum se poate constata, solicitarea reclamanţilor nu a urmărit recunoaşterea numelui de familie al copiilor, ci schimbarea numelui, conform dispoziţiilor dreptului spaniol. Speţa este edificatoare pentru ilustrarea dificultăţilor (care, uneori, se pot converti în adevărate obstacole) pe care le creează, de la un stat la altul, eterogenitatea regimului juridic al atribuirii sau schimbării numelui persoanei fizice. Practic, solicitarea reclamanţilor a calificat drept eronată practica statului membru de a aplica dreptul material indicat de propria normă de conflict, fără să ţină seama de numele purtat de părinte, potrivit legii altui stat membru. Totuşi, cauza merită reţinută, întrucât evocă problematica numelui în contextul libertăţii circulaţiei indivizilor, înăuntrul şi în exteriorul frontierelor naţionale – de fapt, mai larg spus – între frontierele spaţiului european. Cum s-a afirmat[24], motivarea hotărârii aduce în discuţie protecţia numelui, în afara graniţelor naţionale, ca faţetă a dreptului la identitate al persoanei fizice. Ca element central al identităţii, numele persoanei fizice reclamă un tratament juridic unitar. Diversitatea modalităţilor de atribuire a numelui atrage diversitatea de tratament (şi, automat, dispersarea) identităţii personale. Ori, un regim juridic diferit creează dezavantaje şi inconveniente pentru titularul dreptului la nume.
[16] A se vedea, pentru explicaţii ale expresiei „motive temeinice”, G.-Al. Ilie, Identificarea persoanei fizice, în M. Nicolae (coordonator), V. Bîcu, G.-Al. Ilie, R. Rizoiu, Drept civil. Persoanele, op. cit., p. 98-99.
[17] Cererea se depune personal sau prin împuternicit cu procură specială sau împuternicire avocaţială.
[18] Cu aprobarea conducătorilor serviciilor publice, cererea de schimbare a numelui format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod poate fi exceptată de la publicare.
[19] Pentru o descriere a regulilor care funcţionează la nivelul a 16 state, a se vedea, P.-Y. Le Borgn’, Comment s’opère la transmission du nom de famille dans les 16 pays de la 7ème circonscription des Français à l’étranger?, material disponibil la adresa http://www.pyleborgn.eu/ufaqs/comment-sopere-la-transmission-du-nom-de-famille-dans-les-16-pays-de-la-7eme-circonscription-des-francais-a-letranger/, consultat la data 20 august 2016.
[20] Hotărârea pronunţată de CJCE în data de 2 octombrie poate fi consultată pe pagina http://eur-lex.europa.eu/legal-content/FR/ALL/?uri=CELEX%3A62002CJ0148 (site accesat la 20 august 2016).
[21] Întreaga familie, părinţii şi cei doi copii, locuiau pe teritoriul Belgiei.
[22] J.-Y. Carlier, La libre circulation des personnes dans l’Union Europeénne, Chronique, 1 ianuarie-31 decembrie 2003, în Journal des tribunaux, 2004, p. 74-80.
[23] Pentru un comentariu al deciziei Curţii, a se vedea, A. Bucher, De la reconnaissance mutuelle au droit à l’identité, Gedip, Réunion de Padoue, 18-20 septembrie 2009, material diaponibil la adresa http://www.andreasbucher-law.ch/images/stories/pdf/gedip_-_reconnaissance_mutuelle_-_2009.pdf (consultat la data de 16 august 2016).
[24] A. Bucher, De la reconnaissance mutuelle au droit à l’identité, Gedip, Réunion de Padoue, 18-20 septembrie 2009, op. cit.,
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.