Guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (II)
Gabriel Tița-Nicolescu - iulie 1, 2017Așadar, cu privire la derularea efectivă a procedurii votului cumulativ, nu avem prea multe deosebiri față de „dreptul comun”, al pieței de capital. Deosebiri avem însă cu privire la membrii în funcție.
Astfel, în situația aplicării metodei votului cumulativ, membrii consiliului de administrație sau ai consiliului de supraveghere în funcție la data adunării generale vor fi înscriși pe lista candidaților pentru alegerea membrilor consiliului de administrație sau ai consiliului de supraveghere alături de candidații propuși de către acționari, urmând ca toți candidații înscriși în lista de candidaturi să fie supuși votului acționarilor în cadrul adunării generale a acționarilor. Dacă membrii în funcție sunt reconfirmați prin votul cumulativ, durata mandatului acestora va continua, așa cum a fost stabilit prin hotărârea adunării generale anterioare, prin care au fost numiți. Dacă membrii în funcție nu sunt reconfirmați prin votul cumulativ, aceștia sunt considerați revocați din funcție prin însăși hotărârea adunării generale (revocare care nu va fi însă considerată fără justă cauză, astfel că societatea nu va fi putea fi obligată la plata de daune-interese).
3.17. Remunerația membrilor organelor de conducere. Considerații prealabile. Legea instituie anumite criterii speciale privind stabilirea cuantumului remunerației membrilor consiliului de administrație (sau, după caz, a membrilor consiliului de supraveghere) și a directorilor (sau, după caz, a membrilor directoratului), având în vedere faptul că vorbim despre întreprinderi publice, în care transparența și eficiența utilizării banului public trebuie să primeze. În scopul asigurării acestei transparențe, remunerația și beneficiile oferite administratorilor și directorilor în cadrul sistemului unitar, respectiv membrilor consiliului de supraveghere și membrilor directoratului, în cazul sistemului dualist, vor fi consemnate în situațiile financiare anuale și în raportul anual al comitetului de nominalizare și remunerare, consiliului de administrație sau consiliului de supraveghere și vor fi făcute publice pe pagina de internet a societății, prin grija președintelui consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere.
3.18. Remunerația membrilor consiliului de administrație și ai consiliului de supraveghere. În primul rând, reținem că, întocmai ca în cazul oricăror societăți pe acțiuni, remunerația membrilor consiliului de administrație și ai consiliului de supraveghere este stabilită de adunarea generală a acționarilor, mai exact de adunarea generală ordinară (art. 111 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 31/900), astfel că, sub aspectul competenței, nu avem derogări de la dreptul comun (societățile private).
Derogările importante le regăsim însă în ceea ce privește stabilirea concretă a cuantumului indemnizației de conducere, dat fiind că, în cazul societăților private, indemnizațiile administratorilor nu sunt supuse niciunei limitări, niciunei interdicții și, în general, niciunui criteriu legal de stabilire a cuantumului acestora (aceste chestiuni fiind lăsate la libertatea deplină a asociaților / acționarilor). În schimb, în cazul societăților întreprinderi publice, remunerația este stabilită dintr-o sumă fixă lunară (indemnizație fixă), precum și dintr-o sumă variabilă (indemnizație variabilă sau componentă variabilă). Remunerația fixă este stabilită în funcție de salariul mediu brut lunar și este mai mare în cazul membrilor executivi ai organelor de conducere (maximum de șase ori salariul mediu brut lunar) decât în cazul celor neexecutivi (maximum de două ori). Componenta variabilă se stabilește pe baza unor indicatori de performanță financiari și nefinanciari negociați și aprobați de adunarea generală a acționarilor, acești indicatori fiind diferiți, de asemenea, în cazul administratorilor executivi și a celor neexecutivi, cu precizarea că, în cazul membrilor neexecutivi, cuantumul componentei variabile nu poate depăși maximum 12 indemnizații fixe lunare; în cazul administratorilor executivi, legea nu impune o astfel de limitare a componentei variabile.
3.19. Remunerația directorilor și a membrilor directoratului. În cazul directorilor, nu avem, de asemenea, derogări, în ceea ce privește competența stabilirii indemnizației acestora, astfel că, potrivit Legii societăților, această chestiune cade în sarcina consiliului de administrație (art. 142 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 31/1990). În schimb, spre deosebire de societățile private, și cuantumul indemnizației directorilor societăților întreprinderi publice, este supus criteriilor impuse de legea guvernanței corporative. Un prim criteriu este cel referitor la indemnizația fixă lunară, care se va stabili în limitele prevăzute pentru administratorii executivi (despre care am vorbit la paragraful anterior). Al doilea criteriu are în vedere componenta variabilă, care poate consta într-o cotă de participare la profitul net al societății, acordarea de acțiuni, stock-options sau o schemă echivalentă, o schemă de pensii sau o altă formă de remunerare pe baza indicatorilor de performanță. În fine (însă la fel de important), al treilea criteriu are în vedere ambele componente (fixă și variabilă) și limitează remunerația directorilor la nivelul remunerației stabilit pentru membrii executivi ai consiliului de administrație, iar, pentru evitarea oricăror confuzii, legea stipulează expres și faptul că aceasta este unica formă de remunerație pentru directorii care îndeplinesc și calitatea de administratori.
În fine, în cazul membrilor directoratului din cadrul sistemului dualist de administrare, remunerația acestora va stabilită de consiliul de supraveghere, conform acelorași criterii și limitări prevăzute de lege în cazul directorilor din sistemul unitar, despre care am vorbit mai sus.
3.20. Auditul statutar și auditul intern. Situațiile financiare ale întreprinderilor publice sunt supuse auditului financiar, atât cel statutar, cât și intern. După cum știm, Legea nr. 31/1990 impune auditul financiar al societăților doar în cazul societăților pe acțiuni administrate în sistem dualist; în schimb, societățile întreprinderile publice vor fi obligate în toate cazurile la auditarea situațiilor financiare, indiferent de sistemul de administrare.
Auditul statutar se efectuează de către auditori statutari, persoane fizice sau juridice autorizate în condițiile legii speciale a profesiei de auditor. Auditorii statutari sunt independenți față de societate și sunt numiți înainte de încheierea exercițiului financiar de către adunarea generală a acționarilor, pentru o perioadă de minimum 3 ani, adică pentru aceeași perioadă pentru care sunt desemnați cenzorii societății, potrivit Legii nr. 31/1990. Precizarea care se impune însă, în ceea ce privește desemnarea auditorilor statutari, este aceea că, spre deosebire de societățile „private”, în cazul societăților întreprinderi publice, serviciile auditorului statutar se contractează în conformitate cu prevederile legislației în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică (în prezent, Legea nr. 98/2016).
Auditul intern al societăților întreprinderi publice se efectuează de către auditori angajați de societate, care se află în subordinea conducerii societății și care raportează direct consiliului de administrație. Precizarea și derogarea importantă care trebuie reținută, de asemenea, aici, este că activitatea de audit financiar intern va fi supusă legislației speciale a auditului intern al instituțiilor publice (în prezent, Legea nr. 672/2002), iar nu dispozițiilor Legii nr. 31/1990 referitoare la cenzori și auditori.
3.21. Protecția acționarilor minoritari. Deși legea guvernanței corporative reglementează această problematică într-o secțiune distinctă, denumită „Protecția acționarilor minoritari”, în fapt, este vorba mai degrabă, despre dreptul de informare al acționarilor, în general, iar nu despre vreo protecție specială. În aceeași măsură, secțiunea în discuție vizează, în fapt, și o informare a publicului (neacționar), mai ales că astfel de obligații nu le regăsim decât în cazul societăților tranzacționate, or, scopul legii guvernanței corporative este de a asigura o informare a publicului și în cazul societăților de stat netranzacționate. Practic, legea specială nu aduce nimic nou în materie de „protecție” propriu-zisă a acționarilor minoritari, față de legea societăților (care, la rândul său, de altfel, nu cuprinde, de asemenea, nimic particular sub acest aspect), ci nu face altceva decât să reitereze anumite reguli de publicitate și transparență care să asigure o informare deplină a tuturor acționarilor, inclusiv a celor minoritari, dar și a publicului. Credem însă că, cu atât mai mult în cazul societăților întreprinderi publice, în care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acționar majoritar, era absolut necesară o reglementare aparte care să confere, în mod real, o protecție efectivă acționarilor minoritari. Desigur, de o astfel de protecție beneficiază acționarii minoritari în societățile de stat și controlate de stat care sunt tranzacționate pe o piață de capital, întrucât, în atare ipoteză, potrivit art. 26 din Legea guvernanței corporative, se vor aplica și prevederile din legislația specifică a pieței de capital. Or, Legea nr. 297/2004 privind piața de capital și, mai cu seamă, reglementările A.S.F., cuprind, spre deosebire de Legea nr. 31/1990, dispoziții menite să protejeze efectiv și concret drepturile micilor acționari[2].
Dar să vedem, în concret, care sunt aceste reglementări „speciale” din O.U.G. nr. 109/2011 care vizează protecția acționarilor minoritari.
În primul rând, reținem faptul că societatea întreprindere publică trebuie sa dețină o pagină proprie de internet, prin intermediul căreia să permită accesul acționarilor și al publicului, după caz, la documentele și informațiile a căror publicitate este prevăzută de lege. Apoi, potrivit legii guvernanței corporative, cu cel puțin 30 de zile înainte de data adunării generale și până la data desfășurării acesteia, societatea trebuie să publice pe pagina proprie de internet convocatorul adunării, precum și documentele care urmează a fi prezentate acționarilor în cadrul adunării generale a acționarilor (accesul la aceste informații va putea fi însă limitat, în mod excepțional). În fine, convocatorul adunării generale trebuie să cuprindă descrierea precisă a procedurilor care trebuie respectate de acționari pentru a putea vota. Observăm însă că aceste trei obligații ale societății, legate de postarea unor informații pe pagina de internet nu sunt, în realitate, cu nimic inedite, aceleași obligații (fără sancțiuni) fiind impuse și de Legea nr. 31/1990[3]. Chestiunea de esență în materia societăților despre care vorbim aici este legată de sancțiunea specifică, plecând de pildă, de la ipoteza în care societatea nu are pagină de internet proprie sau, dacă, deși are o astfel de pagină, nu publică informațiile de interes pentru acționari; întrebarea este legitimă și se pune mai ales în cazul în care nu vorbim despre o societate deținută public (tranzacționată), unde regulile emise pe piața de capital sunt mai drastice pe aceste chestiuni spre deosebire de reglementarea mai lejeră cuprinsă în Legea nr. 31/1990. Sub acest aspect reținem că o hotărâre a adunării generale adoptată cu nerespectarea acestor prevederi legate de postarea informațiilor pe pagina de internet este anulabilă, adică este lovită de nulitate relativă.
În rest, tot ceea ce este legat de condițiile de convocare și de publicare a convocatorului, de ținerea ședinței adunării generale, de adoptarea hotărârii, de publicarea acesteia și de posibilitatea de a fi atacată (inclusiv termene și condiții de atac, calitate procesuală activă etc.) rămân cele cuprinse în Legea nr. 31/1900 și, respectiv, în Legea nr. 297/2004 (pentru societățile tranzacționate), cu două precizări, care merită amintite, fiind, într-adevăr, diferite față de legea societăților.
Astfel, prima categorie de derogări veritabile se referă la dreptul de vot, și, în primul rând, la dreptul acționarului de a vota prin mijloace electronice, vot care nu este permis în cazul societăților, în general. Apoi, votul este permis întotdeauna prin corespondență, spre deosebire de Legea nr. 31/1990, unde acest lucru este permis numai în anumite situații și numai atunci când actul constitutiv permite acest lucru. În fine, acționarii pot vota înainte de adunarea generală (desigur, prin corespondență sau prin mijloace electronice, exprimarea votului la acest moment făcând imposibil votul personal), cu precizarea că formularele de vot prin corespondență vor fi depuse de către acționari cu cel puțin 48 de ore înainte de adunarea generală. Potrivit legii guvernanței corporative, societățile întreprinderi publice au obligația de a crea toate aceste condiții derogatorii pentru exercitarea dreptului de vot al acționarilor. Votul prin mijloace electronice și votul prin corespondență nu pot fi condiționate decât de cerințe necesare asigurării identificării acționarilor și securității comunicării electronice și numai în măsura în care sunt proporționale cu realizarea acestor obiective.
A doua derogare veritabilă apare în ceea ce privește condițiile de reprezentare în cadrul ședinței adunării generale. În primul rând, reținem că împuterniciții pot fi desemnați de către acționari pentru a participa și vota la ședințele adunării generale, ca și în cazul votului, tot prin mijloace electronice. Apoi, prin derogare de la prevederile art. 125 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, nu este necesară depunerea procurii înainte de data ședinței adunării generale a acționarilor, derogarea fiind importantă, întrucât, potrivit legii societăților, în cazul în care procurile nu sunt depuse cu cel puțin 48 de ore înainte de ședință, împuterniciții respectivi nu pot vota în cadrul adunării.
3.22. Transparență. Obligații de raportare. Pentru asigurarea unei transparențe depline a cheltuirii banului public, precum și pentru informarea corectă a acționarilor (mai cu seamă a acționarilor minoritari), societatea întreprindere publică este obligată să publice anumite informații pe pagina proprie de internet; vorbim aici, așa cum am arătat, în primul rând, despre raportul anual cu privire la remunerațiile și alte avantaje acordate membrilor organelor de conducere. Apoi, societatea trebuie să mai publice și alte informații, sau documente, enumerate expres de legea guvernanței corporative. Responsabilitatea publicării acestor informații cade în grija președintelui consiliului de administrație sau, după caz, al consiliului de supraveghere.
Informațiile obligatorii care trebuie publicate sunt următoarele:
- Hotărârile adunărilor generale ale acționarilor.
Aceste hotărâri vor fi publicate pe pagina de internet, indiferent dacă sunt ordinare sau extraordinare și indiferent de obiectul acestora, în termen de 48 de ore de la data adunării. Această publicare nu va înlătura însă obligația societății de a publica hotărârile respective în registrul comerțului, Monitorul Oficial sau, pentru societățile tranzacționate, pe site-ul A.S.F. (de altfel, anumite obligații de raportare și de publicare a unor hotărâri ale adunării generale a acționarilor sunt prevăzute de legislația pieței de capital pentru societățile tranzacționate).
[2] De pildă, art. 207 din Legea nr. 297/2004.
[3] Singura sancțiune este incidentă în cazul omisiunii postării pe pagina de internet a societății a datelor sale de identificare, potrivit art. 74 din Legea nr. 31/1990. Nu am auzit însă, până acum, despre o astfel de contravenție constatată și sancționată, în practică, de organele abilitate.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.