Fotografia judiciară de examinare
Petruț Ciobanu - mai 15, 20171. balistica judiciară – descoperirea urmelor suplimentare ale tragerii cu armele de foc (depunerile specifice inelului de frecare);
2. cercetarea tehnică a înscrisurilor în descoperirea falsului prin înlăturare de text, în descoperirea unor falsuri în documente cu caracter financiar, cercetarea operelor de artă, mai ales a picturilor;
3. efectuarea de fotografii în cadrul unor activități de urmărire penală, printre care se pot număra descoperirea sau prevenirea furturilor din avutul public sau particular, prinderea în flagrant delict a persoanelor care săvârșesc infracțiuni de genul luării sau dării de mită ș.a.
2.2. Fotografia de examinare în radiații infraroșii
Radiațiile electromagnetice infraroșii sunt utilizate la fotografierea la locul faptei, la fotografia de urmărire, la efectuarea unor investigații de laborator în cercetarea falsurilor sau în balistica judiciară, în efectuarea analizelor spectrale (a se vedea, de exemplu, spectrofotometria de absorbție în infraroșu)[11].
Radiațiile infraroșii au capacitatea de a străbate anumite corpuri și de a fi reținute de altele, nu sunt influențate de elementele poluante din atmosferă (fum, praf, ceață) datorită modului de propagare și de reflexie, iar cu ajutorul lor se pot realiza fotografii în condiții de întuneric, sporind puterea de percepție vizuală, sub raport tehnic.
2.2.1. Executarea fotografiilor în radiații infraroșii (I.R.)
Executarea unei fotografii în radiații infraroșii necesită întrunirea unor condiții tehnice particulare:
1. sursele de radiații I.R. pot fi de tipurile cele mai diverse, întrucât orice corp încălzit la peste 0°C emite asemenea radiații; se folosesc surse cu temperaturi apropiate de 300°C, cum sunt lămpile de rezonanță cu cesiu, care emit în zona de I.R. apropiat; pentru iluminări la distanță mare se folosesc lămpile cu arc electric;
2. filtrele de selectare a radiațiilor sunt de tip solid, lichid sau gazos și au un rol important în obținerea imaginii. Cele mai folosite sunt filtrele solide, confecționate din ebonită ori alte materiale plastice, filtrele din sticlă, acoperite cu straturi coloidale din diverse substanțe (de exemplu, rubiazol sau manganez)[12];
3. materialele fotosensibile sunt de tip special, întrucât emulsia fotografică sensibilizată cromatic, în mod obișnuit, nu este influențată decât până la lungimile de undă ale roșului vizibil (maximum 760 nm). Filmele pentru fotografiere în infraroșu sunt hipersensibilizate cromatic, fie pe cale industrială, fie în condiții de laborator, iar produsele folosite pentru hipersensibilizare fac parte din grupa cianinelor;
4. aparatele de fotografiat sunt de tip obișnuit, dar cu posibilități tehnice de corecție a imaginii, aparate moderne și de calitate, având pe montura obiectivului un reper destinat indicării punerii la punct a imaginii în I.R.
Executarea fotografiei se realizează cu montarea în dreptul obiectivului a filtrului sau ecranului care va selecta numai radiația infraroșie, filtrele putând fi adaptate la o anumită lungime de undă a radiației, în funcție de scopul urmărit prin fotografiere.
Procedeele de fotografiere sau de microfotografiere sunt diverse și necesită puneri la punct precise ale clarității imaginii, în condițiile creșterii lungimii de undă a radiației I.R., în lipsa unui traductor electronic de imagine, datorită proprietății acestor radiații de a stinge luminescența unor straturi puternic fosforescente;
1. transformatoarele electronooptice permit vizualizarea directă a imaginii infraroșii în cercetările criminalistice, în condiții de laborator, în microscopie, dar și în cele operative, iar imaginea percepută direct prin intermediul aparaturii electronice poate fi fotografiată, dacă se consideră necesar.
2.2.2. Domeniile de folosire a radiațiilor infraroșii în Criminalistică
Radiațiile infraroșii sunt utilizate în domenii ale investigațiilor criminalistice, respectiv:
1. cercetarea tehnică a înscrisurilor falsificate prin înlăturarea sau acoperirea textului, cercetarea cernelurilor ori a trăsăturilor de creion folosite la falsul prin adăugare de text sau prin copiere, refacerea sau reconstituirea textului de pe înscrisurile arse, degradate prin trecerea timpului;
2. cercetarea unor valori sau opere de artă prin expertiza destinată stabilirii autenticității unor picturi ori a timbrelor de valoare, datorită capacității de penetrare, reflectare diferită ori de formare a unei imagini color de tip infraroșu, astfel putând fi descoperite semnături sub straturi de vopsea ori diferențe de calitate la pigmenții folosiți în imitarea unei picturi;
3. descoperirea urmelor suplimentare ale tragerilor cu armele de foc, cum ar fi inelele de frecare, de metalizare, tatuajul, inelul de afumare, deosebit de prețioase pentru stabilirea distanței de tragere, dar care pot fi folosite și în alte domenii ale traseologiei, mai ales pentru descoperirea urmelor metalice în explozii, spargeri ș.a.;
4. efectuarea unor fotografii judiciare cu caracter operativ, cum sunt fotografiile de urmărire în condiții de întuneric, fotografiile la fața locului în condiții de ceață sau fum; în fotografia de identificare a persoanelor, radiația I.R. permite descoperirea tatuajelor înlăturate, a unor cicatrice și organizarea supravegherii, în condiții de întuneric, a unor locuri sau obiective, cu ajutorul dispozitivelor electronooptice, pentru asigurarea pazei lor și prevenirea unor infracțiuni de genul sustragerilor.
2.3. Fotografia de examinare în radiații röentgen, gamma, beta și neutronice
Fotografiile de examinare în radiații röentgen, gamma, beta și neutronice își găsesc utilizări diverse în examinările criminalistice, datorită proprietății lor de penetrare a corpurilor, în funcție de anumite caracteristici, pentru obținerea unor date privind interiorul corpurilor.
Pentru executarea fotografiilor în aceste radiații este nevoie de sursa de energie și de materialul fotosensibil, de genul filmelor röentgen, care au coeficientul de contrast mai mare și sunt dublu emulsionate pentru obținerea unei imagini de calitate. Materialul fotosensibil se așează direct sub corpul de cercetat și timpul de expunere este în funcție de intensitatea radiației și de densitatea corpului cercetat.
2.3.1. Fotografia de examinare în radiații röentgen (röentgenografia)
Fotografia de examinare în radiații röentgen (röentgenografia) se folosește datorită capacității ei de a străbate corpurile, în funcție de grosimea și densitatea lor[13].
Menționăm că rezultatele examinării în radiații X pot fi vizualizate direct, pe un ecran fluorescent, procedeul denumindu-se röentgenoscopie.
Principalele utilizări în cercetările criminalistice ale radiațiilor X sunt:
1. examinarea röentgenografică sau röentgenoscopică a interiorului corpului uman, a interiorului unor obiecte (valize, genți, obiecte de mobilier divers) în scop operativ, cu ocazia efectuării unor percheziții sau controale la punctele de trecere a frontierei;
2. depistarea urmelor suplimentare ale tragerilor cu armele de foc, ale unor arme metalice, ale urmelor de mâini, în scopul revelării lor de pe pielea umană, inclusiv examinarea unor opere de artă;
3. efectuarea de analize spectrale, în vederea unor determinări de ordin cantitativ și calitativ ale elementelor chimice (difracția de raze X sau analiza cu sondă de electroni);
4. efectuarea de microradiografii sau examinări analitice cu microsonde de electroni, care reunesc microscopia electronică cu baleiaj și microanaliza de radiații X.
2.3.2. Fotografia în radiații gamma sau gammagrafia
Fotografia în radiații gamma sau gammagrafia folosește surse de radiații specifice, naturale sau artificiale, prin producerea de reacții nucleare. În mod frecvent se folosesc izotopii radioactivi (cobaltul radioactiv (Co60) și iridiul radioactiv (Ir192).
Fiind deosebit de penetrante, radiațiile gamma sunt utilizate la cercetarea interiorului unor corpuri metalice, datorită capacității de a străbate chiar plăci de oțel groase de câteva zeci de centimetri.
În balistică sunt folosite frecvent pentru studierea interiorului unor arme, ca examinare prealabilă, ori al unor lacăte sau încuietori metalice, pentru cunoașterea modului de construire[14].
2.3.3. Fotografia în radiații beta sau betagrafia
Betagrafia este folosită relativ puțin, din cauza capacității de penetrare și propagare reduse a radiațiilor beta, fiind utilizată în cadrul cercetării materialului înscrisurilor, îndeosebi hârtia și cerneala, întrucât prezintă utilitate pentru aprecierea densității și grosimii, dacă mijloacele clasice de măsurare sunt ineficiente.
De asemenea, betagrafia este utilizată în traseologie, pentru depistarea de urme materie sau microurme.
2.3.4. Radiografia cu neutroni
Radiografia cu neutroni este un procedeu radiografic relativ nou atât sub raport tehnico-științific, cât și în privința folosirii lui în cercetările criminalistice, fiind utilizat ca mijloc de radiografiere a interiorului corpurilor.
Radiografia cu neutroni are o utilizare practică în investigațiile criminalistice, precum descoperirea stupefiantelor, ascunse în cele mai diverse locuri ori obiecte, și depistarea substanțelor explozive[15].
3. Microfotografia și holografia
3.1. Microfotografia
Microfotografia este o metodă de fixare a imaginii rezultatelor cercetării la microscop, iar concluziile unei expertize necesare stabilirii adevărului judiciar pot fi mai convingătoare dacă demonstrația este făcută pe baza microfotografiilor.
În ipoteza unei expertize balistice de laborator, destinată identificării armei cu care s-a săvârșit un omor, se va apela la un microscop comparator, iar rezultatul examinării va fi fixat printr-o microfotografie de comparare, care va reda continuitatea liniară a striațiilor lăsate de armă pe proiectilul găsit în corpul victimei și a striațiilor lăsate de armă pe proiectilul tras experimental, pentru identificarea armei în litigiu.
Pentru depistarea falsului prin adăugare de text, în cazul examinării trăsăturilor intersectate, microfotografia are un rol deosebit de ilustrativ.
În microfotografie se întrebuințează camera de fotografiat cu oglindă reflexă, ce permite fixarea cu precizie a clarității imaginii, iar locul obiectivului aparatului fotografic este luat de însuși sistemul optic al microscopului (obiectivul și ocularul). Pentru obținerea unei imagini de calitate, important este și modul de iluminare, acesta trebuind să se restrângă în exclusivitate la câmpul surprins de obiectiv.
Materialele fotosensibile se caracterizează printr-o mare putere de rezoluție, necesară redării celor mai fine detalii, iar sensibilitatea cromatică se raportează la tipul de radiație folosit în cercetare, pentru radiațiile spectrului vizibil fiind preferate materialele ortocromatice, apropiate ca sensibilitate de ochiul omenesc.
Sunt utilizate și materialele pancromatice, dacă imaginea conține o gamă largă de culori, iar în ipoteza folosirii radiațiilor ultraviolete sau infraroșii, vor fi utilizate filmele speciale.
Fotografiile executate la microscopul electronic se realizează în condiții tehnice normale, cu camere obscure obișnuite, atașate microscopului. Materialele sensibile sunt cele de contrast, dar cu sensibilitate generală la lumină redusă (granulație fină), care determină și o mare putere de separare (rezoluție), necesitate firească în condițiile microscopiei electronice.
3.2. Holografia
Apariția laserului a determinat un salt calitativ în fixarea și redarea imaginilor luminoase ale obiectelor, astfel încât holografia reprezintă o metodă de înregistrare și redare integrală a obiectelor, a întregului câmp fotografiat, prin intermediul undelor de lumină de tip laser, reprezentând o sursă de fascicule luminoase, coerente, cu mare directivitate, foarte intense și înguste.
Imaginile sunt tridimensionale, iar profunzimea se obține din mai multe direcții.
În literatura de specialitate este menționat un exemplu de alcătuire a fotoportretului unei persoane după semnătură și invers, respectiv reproducerea semnăturii după fotografie[16].
Cercetările efectuate până în prezent au dovedit utilitatea particulară a laserului în descoperirea urmelor de mâini, în analizele spectrale (microanaliza spectrală cu excitație laser), având în vedere caracterul lor practic nedistructiv.
Identificarea persoanei după scris este un alt domeniu în care se desfășoară cercetări cu privire la elementele de formă ale scrierii și la presiunea sa, cercetări aflate în faza de început, dar menționăm că până în prezent nu s-au găsit procedee de identificare certă a autorului unei scrieri.
[11] M. Deribere, în La photographie en infrarouge, ed. a 2-a, Ed. Paul Montel, Paris, 1948, abordează pe larg problematica teoretică și practică a folosirii radiațiilor infraroșii în știință, inclusiv în domenii aparținând criminalisticii. În același timp, a se vedea și capitolul său din lucrarea Toute la photographie, op. cit., intitulat „La photographie scientifique”, p. 235 și urm.
[12] C. Suciu, Criminalistica, op. cit., p. 113-115.
[13] Privitor la radiografie, a se vedea C. Suciu, Criminalistica, op. cit., p. 117-123, care detaliază multe procedee de examinare.
[14] Considerăm necesar să amintim că utilizarea radiațiilor de tip gamma, ca și a celorlalte radiații electromagnetice ionizante, impune precauții deosebite, ele fiind folosite numai de către specialiști în fizica nucleară.
[15] În acest sens, a se vedea F.R. Kerr, La radiographie au neutrons, RIPC nr. 4/1984, p. 113-114. Procedeul a fost pus la punct în laboratorul judiciar al Direcției generale a Jandarmeriei regale a Canadei, Ottawa, 1983.
[16] G. Huțanu, I. Dorin, Holografia, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1971, p. 91-92.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.