Exercitarea autorităţii părinteşti după divorţ

Nu în cele din urmă, instanța poate considera că minorul are nevoie de stabilitatea mediului familial, de securitate socială și având în vedere că acesta a fost crescut de către mamă încă de la despărțirea celor doi soți, va lua în considerare și vârsta, sexul și nevoile minorului raportate la împrejurările faptice legate de tată, care nu a manifestat niciun fel de interes față de minor, atitudinea violentă și ireverențioasă față de mama copilului și față de acesta, disprețul față de normele de morală, ordine socială și viață de familie.

În condițiile în care nu există niciun motiv pentru care s-ar impune schimbarea mediului în care minorul locuiește și în care, astfel cum rezultă din referatul de anchetă psiho-socială (mijloc de probă obligatoriul în opinia noastră în astfel de pricini), beneficiază de un nivel de trai normal, instanța trebuie să aprecieze că se impune plasarea minorului în acest mediu, în îngrijirea și supravegherea părintelui cu care se află la momentul judecării cererii.

Exercițiul dreptului de a exercita autoritatea părintească, nu poate fi limitat decât în condițiile prevăzute de lege, pentru motive temeinice, luând în considerare interesul superior al copilului și condițiile de natură factuală rezultate din materialul probator.

În conformitate cu art. 17 din Legea nr. 272/2004, copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament.

Potrivit art. 8 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prevede că orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și corespondenței sale.

Față de toate acestea, instanța își va îndrepta atenția cu prioritate asupra unui aspect ce constituie premisa analizei probatoriului administrat în cauzele cu astfel de obiect și anume acela al principiului interesului superior al copilului, principiu căruia îi urmează să i se subordoneze și măsura încredințării minorului. Instanța va avea în vedere o serie de factori, pe care considerăm necesar a-i reitera, fiind de o importanță covârșitoare cunoașterea a cât mai mulți, pentru a crea judecătorului o plajă largă de elemente prin prisma cărora să dispună.

Sunt astfel criterii de evaluare: posibilitățile materiale ale părinților, starea de sănătate a părinților, starea de sănătate a minorului, posibilitățile de dezvoltare psihică, fizică și morală pe care minorul le poate găsi la unul dintre părinți, vârsta copilului, comportarea părinților față de minor, sexul minorului, posibilitățile concrete ale părinților de a se ocupa efectiv de minor, etc.

Pe lângă aspectele relatate mai sus precum și cele de natură materială, ce vizează condițiile de locuință și veniturile oferite de părinți pentru creșterea copilului vor avea greutate importantă, din punct de vedere decizional și circumstanțele legate de compatibilitatea emoțională dintre părinți și copil, aptitudinile parentale dezvoltate de-a lungul timpului, stabilitatea afectivă pe care apropierea de părinți o creează pentru copil.

De asemenea, vor avea o influență circumstanțele privitoare la capacitatea educațională oferită de fiecare dintre părinți, fiind incluse aici nu numai perspectiva pregătirii școlare, cât mai ales posibilitatea implicării părintelui precum și a persoanei în grija căreia este încredințat copilul în perioada în care părintele își desfășoară programul de lucru.

Tocmai de aceea, la determinarea interesului superior al copilului, trebuie să se aibă în vedere nevoile de dezvoltare a minorului, istoricul copilului în mod special situațiile de abuz, neglijare, exploatare, precum și potențialele situații de risc ce pot apărea în viitor, capacitatea părinților de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia, menținerea relațiilor personale cu toate persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament.

Aceste împrejurări, deși nedeterminante prin ele însele, urmează a fi apreciate de instanță în raport de ansamblul criteriilor morale și materiale pe care părinți le pot oferi minorului pentru creșterea și educarea acestuia, ținându-se seama de interesul superior al acestuia.

Și dispozițiile art. 401 C. civ. statuează că, în cazul în care locuința minorului, după divorț, este stabilită la unul dintre părinți, părintele separat de copil are dreptul de a avea legături personale cu acesta. În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă va decide cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept.

Odată cu stabilirea modalității de exercitarea a drepturilor părintești asupra minorului de către unul dintre părinți, instanța are obligația de a stabili în mod concret și locuința acestuia.

Ascultarea minorului este obligatorie, iar opinia acestuia este fundamentală și covârșitor decisivă în soluția judecătorului.

Instanța va mai avea în vedere, în fapt, nevoile minorului față de care există obligația de întreținere, acesta fiind la o vârstă la care prin îndeplinirea acestei obligații legale este imperios necesară, iar aceasta cade și în sarcina părintelui cu care minorul nu locuiește și nu i-a fost încredințat de către instanța de tutelă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că interesul superior al copilului prezintă un dublu aspect: pe de o parte, să le garanteze copiilor o evoluție într-un mediu sănătos; pe de altă parte, să mențină legăturile acestora cu familia cu excepția cazului în care aceasta s-a arătat nedemnă, deoarece distrugerea aceste legături determină ruperea copilului de rădăcinile sale (vezi cauza Amanalacchioaie c. României).

Față de toate acestea și multe altele, apreciem că se impune o analiză cu totul specială și aprofundată din partea judecătorului chemat să se pronunțe în astfel de pricini având ca obiect exercitarea autorității părintești, prin raportare la situația specială a celor asupra cărora se răsfrâng cu cea mai mare greutate efectele sentinței – minorii.

Să fii părinte, înseamnă să îți iubești copilul

mai mult decât te-ai iubit pe tine vreodată.

Exercitarea autorității părintești după divorț was last modified: iunie 20th, 2017 by Robert-Adrian Deliu

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii