Exercitarea acţiunii civile din oficiu în procesul penal
Ioana Păcurariu - decembrie 1, 2015“The exercise of civil action ex officio in the criminal proceedings” („Exercitarea acţiunii civile din oficiu în procesul penal”)
The present article shows that the bringing of the civil action is done when the fully legally competent individual or company or their successors bring a civil action.
Usually, an injured party may choose whether or not to bring civil action, however there are limitation cases foreseen by article 19 section 3 of the New Criminal Procedure Code when the civil action is brought ex officio, when the injured party lacks the legal competency, or has a limited legal competency, and the civil action is brought in his or her name by the legal representative, or, depending on case, by the prosecutor, as stated by article 20 section 1 and 2 of the New Criminal Procedure Code. The action brought in the name of these vulnerable persons has as object, depending on the interests of the persons for whom it is brought, tort liability.
Keywords: civil party, the injured party, the bringing ex officio of the civil action in the criminal trial, legal representative, prosecutor.
1. Exercitarea acţiunii civile de către partea civilă
Partea civilă este persoana fizică sau juridică care are pretenţii materiale sau morale şi exercită în acest scop acţiunea civilă în procesul penal. Persoana vătămată sau succesorii acesteia au dreptul de a se constitui parte civilă în contra inculpatului şi, după caz, a părţii responsabile civilmente [art. 19 alin. (2) NCPP], în tot cursul urmăririi penale, iar în faţa primei instanţe, până la începerea cercetării judecătoreşti [art. 20 alin. (1) NCPP].
Calitatea de parte civilă se dobândeşte în mod voluntar prin cererea de constituire formulată oral sau în scris în condiţiile legii şi se materializează prin: indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care aceasta se întemeiază [art. 20 alin. (2) NCPP].
În privinţa constituirii ca parte civilă se poate observa că actuala reglementare este mult mai conturată decât cea anterioară. Art. 20 alin. (2) NCPP impune elementele pe care trebuie să le cuprindă cererea de constituire de parte civilă.
În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la art. 20 alin. (1) şi (2) NCPP, persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, având la dispoziţie alternativa introducerii acţiunii la instanţa civilă [art. 20 alin. (4) NCPP].
Părţii civile îi este îngăduit, până la finalizarea cercetării judecătoreşti, să exercite o serie de drepturi procesuale care privesc cererea de constituire, astfel ea poate: îndrepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă, mări sau micşora pretenţiile şi solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri băneşti, dacă repararea în natură nu mai este posibilă.
În cazul în care dreptul la repararea prejudiciului a fost transmis pe cale convenţională unei alte persoane, aceasta nu poate exercita acţiunea civilă în procesul penal.
Potrivit art. 20 alin. (8) NCPP, acţiunea civilă, care are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului şi părţii responsabile civilmente, exercitată la instanţa penală sau la instanţa civilă, este scutită de taxa de timbru. Actuala reglementare favorizează justiţiabilii care aleg să se adreseze instanţei civile cu o acţiune în răspundere civilă delictuală deoarece îi scuteşte de la plata taxei judiciare de timbru. Anterior, victimele infracţiunii care optau să se adreseze instanţei civile pentru repararea prejudiciului suferit erau nevoite să achite taxă judiciară de timbru, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, în prezent abrogată.
Pentru ca acţiunea civilă să fie exercitată în procesul penal trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:
- 1. Să se fi comis o infracţiune.
- 2. Infracţiunea comisă să fie o faptă ilicită şi să aibă ca rezultat producerea unui prejudiciu material sau moral.
- 3. Prejudiciul să fie cert şi actual sau viitor.
- 4. Să existe legătură de cauzalitate între prejudiciu şi fapta comisă.
- 5. Să existe vinovăţia făptuitorului în producerea prejudiciului.
- 6. Prejudiciul să nu fi fost reparat.
- 7. Persoana vătămată să îşi manifeste voinţa de a fi despăgubită.
- 8. Prin soluţionarea acţiunii civile să nu se depăşească durata rezonabilă a procesului penal.
- 9. Acţiunea penală să fie pusă în mişcare şi exercitarea acesteia să nu fie împiedicată de vreunul din cazurile prevăzute în art. 16 alin. (1) lit. b) teza I, lit. e), f), g), i) şi j) NCPP.
Potrivit art. 85 alin. (2) NCPP, calitatea de parte civilă a persoanei care a suferit o vătămare prin infracţiune nu înlătură dreptul acestei persoane de a participa în calitate de persoană vătămată în aceeaşi cauză.
Prevederile acestui articol dau posibilitatea părţii civile să susţină în paralel atât acţiunea civilă, cât şi acţiunea penală, menţinând şi calitatea de persoană vătămată în cauză.
Partea civilă poate să renunţe oricând la acţiunea civilă, fără, însă, a pierde şi calitatea de persoană vătămată în procesul penal.
Pentru ca victima infracţiunii să cumuleze ambele calităţi, atât de persoană vătămată, cât şi de parte civilă, ea trebuie să declare că doreşte să se constituie parte civilă în procesul penal, până la începerea cercetării judecătoreşti în faţa instanţei de judecată.
Prin reunirea celor două calităţi, aceeaşi persoană mânuieşte atât pârghiile acţiunii penale, cât şi pe cele ale acţiunii civile, activând în ambele laturi ale procesului penal (atât în cea penală, cât şi în cea civilă) susţinând atât acuzarea inculpatului în vederea condamnării, cât şi obligarea acestuia şi a părţii responsabile civilmente (dacă aceasta a fost introdusă sau a intervenit în procesul penal), la reparaţii civile.
În dreptul francez victimei i se conferă o singură calitate, cea de parte civilă, căreia i se recunoaşte în mod indirect dreptul de a pune în mişcare acţiunea publică[1].
Anterior, în procesul penal român, victima unei infracţiuni în urma căreia s-a produs un prejudiciu, putea să participe atât în calitate de parte vătămată cât şi de parte civilă. În prezent, Noul Cod de procedură penală a renunţat la calitatea de parte vătămată. Codul îi recunoaşte victimei infracţiunii doar posibilitatea de a participa în calitate de persoană vătămată şi de parte civilă.
Considerăm nefirească renunţarea la calitatea procesuală de parte vătămată în procesul penal român. Actul legiuitorului de a renunţa la partea vătămată în procesul penal constituie o încălcare a principiului egalităţii armelor între acuzare şi apărare. Anterior, victima infracţiunii era trecută pe poziţii de egalitate cu inculpatul, având posibilitatea de a se constitui parte vătămată în procesul penal, ceea ce reprezenta un rol principal pe scena judiciară. În prezent, persoana vătămată este un simplu subiect procesual principal, alături de suspect, care este în fapt un precursor de inculpat.
În opinia unor autori, formulată anterior intrării în vigoare a Noului Cod de procedură penală, legislaţia penală şi procesual penală românească pot şi trebuie să reconsidere rolul persoanei vătămate în realizarea actului judiciar penal[2]. În opinia noastră, se pare că Noul Cod de procedură penală i-a conferit acestui „actor mare” un rol insignifiant.
Este de apreciat modul în care a fost redactat Codul de procedură penală al Republicii Moldova[3], intrat în vigoare la data de 14.06.2003, prin faptul că a menţinut şi calitatea de parte vătămată în procesul penal şi nu a făcut modificări atât de severe în structura laturii penale a procesului penal.
Probabil, că prin această „degradare” a victimei infracţiunii care a suferit un prejudiciu, s-a urmărit determinarea ei să se constituie parte civilă în procesul penal. Iar în cazul în care aceasta nu are pretenţii civile faţă de inculpat, fie motivat de o situaţie materială bună ori pur şi simplu pentru că nu doreşte efectiv ca inculpatul să fie obligat pecuniar faţă de ea, va rămâne doar persoană vătămată, un subiect procesual principal, ceea ce evident nu echivalează nicidecum cu calitatea procesuală de parte în proces.
Prin trimiterea la articolul 81 NCPP, legiuitorul indică faptul că partea civilă şi partea responsabilă civilmente au aceleaşi drepturi procesuale cu persoana vătămată, care este subiect procesual principal.
În opinia unor autori, la care ne raliem, în aceste condiţii, dat fiind faptul că regula o constituie egalitatea de tratament, se nasc semne de întrebare în situaţiile în care persoana vătămată nu este trecută alături de părţi pentru exercitarea unora dintre drepturile procesuale, fără vreo menţiune expresă[4].
În prezent, procesul penal are doar trei părţi: inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente.
Faţă de cele expuse, de lege ferenda propunem revenirea la calitatea de parte vătămată.
2. Exercitarea acţiunii civile din oficiu
Deşi, în procesul penal, regula generală o constituie caracterul facultativ al exercitării acţiunii civile, excepţia o reprezintă situaţia în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă. În această situaţie, exercitarea acţiunii civile devine obligatorie şi se realizează din oficiu.
Conform articolului 19 alin. (3) NCPP, când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, acţiunea civilă se exercită în numele acesteia de către reprezentantul legal sau, după caz, de procuror, în condiţiile art. 20 alin. (1) şi (2), şi are ca obiect, în funcţie de interesele persoanei pentru care se exercită, tragerea la răspundere civilă delictuală.
Persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu sunt: minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani şi interzisul judecătoresc, potrivit art. 43 alin. (1) NCC. Iar cele cu capacitate de exerciţiu restrânsă sunt minorii care au împlinit vârsta de 14 ani, după cum dispune art. 41 alin. (1) NCC.
Până în anul 1999, acţiunea civilă se exercita din oficiu şi atunci când persoana vătămată era o unitate din cele la care se referea art. 145 C. pen. anterior, însă dispoziţiile art. 17 alin. (1) şi (2) din Codul anterior de procedură penală care indicau acest caz au fost declarate neconstituţionale[5]. Curtea Constituţională a statuat că stabilirea de condiţii diferenţiate, din oficiu sau doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în funcţie de titularul proprietăţii private înseamnă o ocrotire discriminatorie a acestei proprietăţi şi, prin urmare, dispoziţiile legale respective sunt neconstituţionale.
Reprezentantul legal este acea persoană desemnată de lege să participe în proces în locul părţii interesate, care nu are dreptul să stea în cauză în mod nemijlocit, ci numai interpus prin intermediul acestuia, care exercită acţiunea civilă în conformitate cu dispoziţiile legii civile. Această persoană împuternicită exercită acţiunea civilă în interesul persoanelor pe care le reprezintă şi, în consecinţă, nu dobândeşte calitatea de parte civilă, exercitând drepturile părţii civile în interesul acesteia şi este subiect al acţiunii civile numai sub aspect procesual, jure et nomine alieno[6]. Reprezentantul legal poate fi subiect activ al acţiunii civile doar în cazul în care acţiunea civilă se exercită din oficiu.
[1] S. Guinchard, J. Buisson, Procedure penale, Editions Litec, Paris, 2000, p. 386.
[2] V. Paşca, Victima-un actor mare într-un rol minor, în Revista de Drept penal nr. 2/2001, p. 37.
[3] M. Of. nr. 104-110/07.06.2003.
[4] N. Volonciu, A. Vasiliu, R. Gheorghe, Noul Cod de procedură penală. Partea generală. Analiză comparativă, Noutăţi, Explicaţii, Comentarii, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2014, p. 159.
[5] C.C., dec. nr. 80/1999, publ. în M. Of. nr. 333/1999.
[6] I. Neagu, M. Damaschin, Tratat de procedură penală. Partea generală. În lumina noului Cod de procedură penală, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2014, p. 316; V. Dongoroz, S. Kahane, G. Antoniu, C. Bulai, N. Iliescu, R. Stănoiu, Explicaţii teoretice ale codului de procedură penală român. Partea generală, vol. V, ed. a II-a, Ed. Academiei Române, Ed. All Beck, Bucureşti, 2003, p. 76.
Arhive
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.