Evoluția dreptului viei și al vinului în România. Istorie și actualitate
Ilie Dumitru - martie 19, 20212. Clasificări ale vinului
a.În funcţie de conţinutul lor în zaharuri, exprimat în glucoză plus fructoză, vinurile[23] se clasifică astfel:
a.1. vinuri seci, în cazul în care conţinutul de zahăr al vinului este de:
– maximum 4,0 g/L; sau
– maximum 9 g/L, cu condiţia ca aciditatea totală exprimată în grame de acid tartric pe litru să nu fie cu mai mult de 2 grame sub conţinutul de zahăr (glucoză plus fructoză);
a.2. vinuri demiseci, în cazul în care conţinutul de zahăr (glucoză plus fructoză) al vinului este de:
– maximum 12,0 g/L;
– maximum 18 g/L, cu condiţia ca aciditatea totală exprimată în grame de acid tartric pe litru să nu fie cu mai mult de 10 grame sub conţinutul de zahăr (glucoză plus fructoză);
a.3. vinuri demidulci, în cazul în care conţinutul de zahăr (glucoză plus fructoză) al vinului este cuprins între 12,01 şi 45,0 g/L;
a.4. vinuri dulci, în cazul în care conţinutul de zahăr (glucoză plus fructoză) al vinului este mai mare de 45 g/L.
b. În funcție de calitate și posibilitatea stabilirii originii sale, vinurile se clasifică în 4 mari categorii:
b.1. vinuri cu D.O.C.[24];
b.2. vinuri cu I.G.[25];
Suprafaţa viticolă a României este împărțită în 8 regiuni viticole, areale de cultură a viței-de-vie delimitate prin legislaţie. În aceste arii este permisă înfiinţarea de plantaţii de viţă-de-vie din care se vor obţine vinurile nominalizate printr-o Denumire de origine controlată (D.O.C.), respectiv vinuri desemnate de o Indicaţie geografică (I.G.) numai în cadrul unor areale delimitate precis şi fără echivoc, prin limite clar stabilite la nivel de comună/sat, în interiorul cărora este permisă obţinerea şi producerea unor astfel de vinuri respectându-se condiţiile stabilite în caietele de sarcini pentru producerea vinurilor care poartă aceste denumiri/indicaţii.
Cele 8 regiuni viticole ale României sunt: Regiunea viticolă a Podişului Transilvaniei, Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei, Regiunea viticolă a Dealurilor Munteniei şi Olteniei, Regiunea viticolă a Crişanei şi Maramureşului, Regiunea viticolă a Banatului, Regiunea viticolă a Colinelor Dobrogei și Regiunea viticolă a Teraselor Dunării.
Pentru aceste regiuni viticole existente în România se cunosc o serie de Denumiri de origine D.O.C. precum Târnave, Cotnari, Dealu Mare, Pietroasa, Recaş, Segarcea, Panciu, Odobeşti, Sâmbureşti, Drăgăşani, Murfatlar, Sarica Niculiţel, care sunt utilizate pentru a marca vinurile cu denumire de origine controlată DOC comercializate către consumator, uşor de identificat de acesta din urmă tocmai pentru că poartă aceste denumiri, care semnifică unele calităţi şi însuşiri superioare.
Harta denumirilor de origine controlata pentru vinuri din România:
Lista completă a denumirilor de origine controlată (DOC) pentru vinurile liniştite/spumante/petiante, admise pentru utilizare în România, Lista indicaţiilor geografice (IG) pentru vinurile liniştite/aromatizate, admise pentru utilizare în România și Lista menţiunilor tradiţionale ale vinurilor, admise pentru utilizare în România, sunt stabilite prin Ordinul Ministrului Agriculturii nr.732/2005, modificat prin Ordinul nr. 247/2012.
Harta indicațiilor geografice pentru vinuri
După cum este cunoscut, în toată Uniunea Europeană, potrivit art. 103 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, o denumire de origine protejată și o indicație geografică protejată pot fi utilizate de orice operator care comercializează un vin produs în conformitate cu caietul de sarcini corespunzător. Iar denumirea de origine protejată și indicația geografică protejată, precum și vinul care utilizează denumirea protejată în conformitate cu caietul de sarcini „sunt protejate împotriva:
– oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte a denumirii protejate respective:
– de produse comparabile care nu sunt conforme cu caietul de sarcini pentru denumirea protejată; sau
– în măsura în care această utilizare exploatează reputația unei denumiri de origine protejate sau a unei indicații geografice protejate.
– utilizării abuzive, imitării sau evocării, chiar dacă originea adevărată a produsului sau a serviciului este indicată sau dacă denumirea protejată este tradusă, transcrisă sau transliterată ori este însoțită de expresii, precum „stil”, „tip”, „metodă”, „manieră”, „imitație”, „gust”, „similar” sau altele asemănătoare;
– oricărei indicații false sau înșelătoare privind proveniența, originea, natura sau calitățile esențiale ale produsului, care figurează pe partea interioară sau exterioară a ambalajului, în materialul publicitar sau în documentele referitoare la produsul vinicol respectiv, precum și împotriva ambalării produsului într-un recipient de natură să creeze o impresie greșită cu privire la originea acestuia;
– oricărei alte practici de natură să inducă în eroare consumatorul cu privire la adevărata origine a produsului”.
Caietele de sarcini care stabilesc normele de producere a strugurilor şi vinurilor cu D.O.C. şi I.G. se întocmesc de către asociaţiile profesionale de producători reprezentative din arealul D.O.C. sau I.G. la care se face referire şi se avizează de către O.N.V.P.V. Totodată, această autoritate elaborează și procedurile de control şi verificare în vederea certificării vinurilor cu D.O.C. şi cu I.G. şi a vinurilor varietale.
Dreptul de utilizare a D.O.C. şi a I.G. pentru comercializarea vinurilor se acordă prin certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor cu D.O.C. sau cu I.G., eliberate anual de către O.N.V.P.V., la cererea producătorilor, pentru fiecare lot de vin destinat comercializării.
b.3. vinuri fără D.O.C. şi fără I.G., dar cu denumire de soi, denumite „vinuri varietale”;
Vinul varietal este vinul fără denumire de origine controlată, fără indicaţie geografică, care poartă numele unui soi dintre cele prevăzute de legislație şi care defineşte un produs ce respectă următoarele cerinţe:
– provine din struguri recoltaţi din plantaţii de viţă-de-vie înscrise în Registrul plantaţiilor viticole, cu denumirea soiului admis pentru a produce vin varietal;
– strugurii din care este obţinut vinul varietal trebuie să provină îh proporţie de cel puţin 85% din unul dintre soiurile admise;
– este produs în România, din struguri recoltaţi în arealele viticole, delimitate conform legislaţiei în vigoare.
Vinul varietal este produs din struguri proveniţi din următoarele soiuri de viţă-de-vie: Aligote, Burgund mare, Băbeasca neagră, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Fetească regală, Merlot, Muscat Ottonel, Pinot gris, Pinot noir, Riesling italian, Sauvignon blanc, Syrah.
Lista soiurilor se actualizează anual şi se notifică la Comisia Europeană de O.N.V.P.V.
Dreptul de a folosi în etichetare numele soiului de viţă-de-vie se acordă în conformitate cu legislaţia în vigoare, prin Autorizaţia de producător de struguri destinaţi producerii de vin varietal, Autorizaţia de producător de vin varietal sau Certificatul de atestare a dreptului de comercializare a vinului varietal, emise de către O.N.V.P.V..
b.4. vinuri fără D.O.C., fără I.G. şi fără denumire de soi, denumite, simplu, „vin”.
Pentru a evita ca unii producători să încalce prevederile legale de etichetare, pentru a proteja producătorii oneşti de vinuri DOC/IG în faţa inconvenientelor ridicate de utilizarea de către alţi producători a unor inscripţionări deranjante pentru promovarea pe piaţă a unor vinuri într-adevăr de calitate şi, nu în cele din urmă, pentru a proteja consumatorii, s-a introdus însemnul de certificare a calităţii vinurilor DOC/IG în cadrul sistemului de etichetare a vinurilor DOC/IG îmbuteliate şi destinate comercializării, sistem gestionat şi controlat de către ONVPV.
Producătorii de vinuri care deţin plantaţii de viţă de vie situate în arealele delimitate ale denumirilor de origine DOC şi indicaţiilor geografice IG, plantaţii autorizate să furnizeze struguri pentru obţinerea vinurilor DOC şi IG conform condiţiilor stabilite în caietele de sarcini corespunzătoare şi care sunt interesaţi să obţină vinuri pe care să le comercializeze obţinând dreptul de a utiliza numele unei DOC sa a unei IG, atestat printr-un document oficial emis de autoritatea O.N.V.P.V. sunt obligaţi de legislaţia în vigoare să marcheze buteliile ce conţin vinurile DOC şi IG atestate şi controlate, prin acest Însemn de certificare a calităţii vinurilor DOC/IG, de tip hologramă, care are imaginea de mai jos:
c. După stadiul de maturare a strugurilor şi de caracteristicile lor calitative la cules, vinurile cu D.O.C. pot purta următoarele menţiuni tradiţionale:
– C.M.D. – vinul obţinut din struguri culeşi la maturitate deplină;
– C.T. – vinul obţinut din struguri culeşi târziu;
– C.I.B. – vinul obţinut din struguri culeşi la înnobilarea boabelor.
d. După culoare, vinurile se clasifică în:
– Albe
– Rosé
– Roşii.
e. După vechimea vinului, vinurile mai pot primi următoarele menţiuni tradiţionale, admise pentru utilizare în România, conform Ordinului Ministrului Agriculturii nr. 732/2005:
– Rezervă – este un vin cu denumire de origine controlată (DOC) maturat în baricuri minimum 6 luni şi învechit în sticlă minimum 6 luni.
– Vin de vinotecă – este un vin cu denumire de origine controlată (DOC) învechit în sticlă minimum 4 ani, cu buchet format în sticlă în timpul învechirii şi care se comercializează atât timp cât îşi păstrează calităţile conferite de această menţiune tradiţională.
– Vin tânăr – este un vin introdus pe piaţă înainte de sfârşitul anului în care a fost produs.
3. Protecția unei denumiri de origine sau a unei indicații geografice
La nivelul Uniunii Europene există mecanisme de protecție pentru o denumire de origine sau o indicație geografică, reglementate de art. 95-107 din Regulamentul UE nr. 1308/2013.
Cererea de protecție pentru o denumire de origine sau o indicație geografică poate fi făcută un grup de producători interesați sau, în cazuri excepționale și justificate corespunzător, de un producător individual.
Conform acestor prevederi, prima etapă a procedurii de acordare a protecției se desfășoară la nivel național. În România, competența în această materie aparține O.N.V.P.V., astfel cum s-a stabilit prin Ordinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr.266/2017, care reglementează inclusiv procedurile de control şi verificare în vederea autorizării plantațiilor producătoare de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicație geografică sau varietale, autorizării producătorilor de vinuri cu denumire de origine controlată, indicație geografică sau varietale, certificării vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică şi a vinurilor varietale şi stabilirii însemnului de certificare a calităţii vinurilor cu denumire de origine controlată, indicație geografică şi a vinurilor varietale îmbuteliate.
4. Atestarea şi controlul strugurilor și al vinurilor
Prin Ordinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 224/2017 s-a prevăzut că toți cultivatorii de viţă-de-vie din soiuri nobile de vin, indiferent de suprafaţa înscrisă în Registrul plantaţiilor viticole, ce comercializează producţia de struguri pentru vin din propria recoltă către persoane fizice şi/sau juridice, au obligaţia deţinerii şi completării Carnetului de viticultor.
Orice transport de struguri din soiuri nobile pentru vin va fi însoţit în mod obligatoriu, de la cultivator până la centrul de procesare, de fila din carnetul de viticultor, în original, corespunzătoare cantităţilor transportate. Orice transport al unor cantităţi de struguri din soiuri nobile pentru vin ce face obiectul unei activităţi comerciale care nu este însoţit de fila originală din carnetul de viticultor, în care să fie înscrise corect şi complet datele prevăzute în rubricile acesteia, se consideră transport ilicit.
Producerea vinurilor cu D.O.C., a vinurilor cu I.G. şi a vinurilor varietale se face în baza autorizaţiei de producător de struguri destinaţi obţinerii acestora.
Comercializarea vinurilor cu D.O.C. şi/sau I.G. şi a vinurilor varietale se face în baza certificatului de atestare a dreptului de comercializare, eliberat de către O.N.V.P.V. la solicitarea producătorilor, pentru loturile de vin aprobate în cadrul comisiilor de degustare.
Controlul respectării prevederilor caietului de sarcini al produsului cu D.O.C. sau cu I.G., efectuat în perioada de vegetaţie a viţei-de-vie şi în procesul de obţinere şi condiţionare a vinului, se face de către personalul O.N.V.P.V. cu atribuţii de specialitate şi de către consilierii cu atribuţii de inspecţie de stat pentru controlul tehnic vitivinicol.
Controlul conformităţii produselor vitivinicole în vederea atestării dreptului de comercializare în raport cu prevederile existente în caietele de sarcini D.O.C. şi/sau I.G., precum şi controlul conformităţii vinurilor varietale se efectuează tot de către O.N.V.P.V.
Vinurile care nu corespund categoriei de calitate în care au fost încadrate sunt retrase de la comercializare, iar cele care nu întrunesc parametrii pentru consumul uman se retrag de la comercializare sau se denaturează, după caz.
Controlul oficial al parametrilor fizico-chimici şi caracteristicilor organoleptice ale vinurilor se realizează în laboratoare autorizate de Ministerul Agriculturii[26] și care îndeplinesc criteriile generale de funcţionare a laboratoarelor de testare stabilite în standardul ISO/CEI 17025.
Vinurile care nu respectă parametrii organoleptici şi fizico-chimici stabiliţi prin normele de aplicare a Legii viei și vinului sunt considerate vinuri improprii consumului uman și pot fi destinate numai distilării sau producerii oţetului.
5. Transportul de produse vitivinicole şi evidenţele obligatorii
Prin Ordinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 234/2004 au fost aprobate documentele de însoţire a transporturilor de produse vitivinicole şi evidenţele obligatorii în sectorul vitivinicol.
Potrivit acestui act normativ, orice persoană fizică sau juridică, care efectuează un transport de produse vitivinicole[27], trebuie să întocmească, pe răspunderea sa, un document[28] de însoţire a acestui transport.
Persoanele fizice sau juridice care deţin produse vitivinicole în scopul comercializării au obligaţia de a ţine registre de evidenţă.
Nu sunt obligaţi să ţină registre de evidenţă (i) detailiştii care exercită o activitate comercială privind vânzarea directă în cantităţi mici la consumator; (ii) vânzătorii de băuturi consumate exclusiv pe loc; (iii) producătorii de oţet din vin.
Registrele de evidenţă sunt:
– registrul de intrări-ieşiri pentru produse vitivinicole în vrac;
– registrul practicilor şi tratamentelor oenologice[29];
– registrul de intrări-ieşiri pentru utilizarea alcoolului şi zaharozei în practicile oenologice;
– registrul de îmbuteliere.
Documentele de însoţire şi registrele de evidenţă trebuie să fie păstrate minimum 5 ani de la încheierea anului calendaristic în cursul căruia au fost întocmite.
6. Ambalarea, etichetarea și comercializarea vinurilor
Punerea în consum a vinurilor cu D.O.C., a vinurilor cu I.G., a vinurilor varietale, a vinurilor spumoase, spumante, petiante, perlante şi a vinurilor licoroase se face obligatoriu în formă îmbuteliată, sub sancțiunea retragerii de la comercializare. Dintre acestea, vinurile spumante de calitate cu D.O.C. pot fi păstrate sau comercializate numai în recipiente de sticlă închise cu ajutorul unui dop din plută ori din alte materiale admise în comerţul internaţional, fixate cu ajutorul unor legături de sârmă, acoperite, acolo unde este cazul, cu un capac şi învelite în folie care acoperă dopul în totalitate.
La etichetarea produselor vitivinicole se utilizează mențiuni obligatorii şi mențiuni facultative. Sunt mențiuni obligatorii și care trebuie menţionate pe etichetă în limba română pentru produsele vinicole produse în România cele precum:
– denumirea categoriei de produse viticole;
– menţiunea D.O.C. sau I.G. dacă e cazul;
– tăria alcoolică dobândită;
– ţara de provenienţă;
– indicarea îmbuteliatorului sau, în cazul vinului spumant, al vinului spumos, al vinului spumant de calitate sau al vinului spumant de calitate de tip aromat, numele producătorului sau al comerciantului;
– indicarea importatorului, în cazul vinurilor importate;
– volumul nominal al recipientului;
– indicarea numărului lotului, care să permită identificarea datei îmbutelierii;
– altele.
Sunt mențiuni facultative cele precum:
– anul de recoltă; dacă apare pe etichetă o astfel de mențiune, este necesar ca cel puţin 85% din cantitatea de struguri utilizată în procesul de producţie să fie recoltată în anul respectiv;
– denumirea unuia sau a mai multor soiuri de struguri de vinificaţie; dacă se utilizează numele unui singur soi de viţă-de-vie, vinul trebuie să fi fost obţinut în proporţie de cel puţin 85% din soiul menţionat;, iar dacă sunt menționate două sau trei soiuri de viţă de-vie, vinul trebuie să fi fost obţinut în proporţie de 100% din soiurile menţionate;
– menţiuni indicând conţinutul de zahăr.
În fine, în ceea ce privește comercializarea și punerea în consum a vinului, mai trebuie precizat că orice categorie de vinuri poate fi comercializată și în vrac în vederea îmbutelierii, cu excepţia vinurilor spumoase, spumante, perlante, petiante şi licoroase.
Vinurile cu D.O.C., cu I.G. şi vinurile varietale, ambalate în sistem bag-in-box, pot fi puse în consum direct (către consumator) în recipiente de volum mai mic decât cel al recipientului în care au fost îmbuteliate, cu respectarea trasabilităţii.
Comercializarea cu amănuntul a vinurilor vrac se face numai în spaţii autorizate de consilierii cu atribuţii de inspecţie de stat pentru controlul tehnic vitivinicol.
[23] Pentru vinurile spumante/spumoase, clasificarea după conținutul lor în zaharuri este diferită:
a) brut natur; conţinutul de zahăr exprimat în glucoză plus fructoză este de maximum 3 g/L; această menţiune poate fi utilizată numai pentru produsele la care nu s-a adăugat zahăr după cea de-a doua fermentaţie;
b) extrabrut; conţinutul de zahăr este de maximum 6 g/L;
c) brut; conţinutul de zahăr este de maximum 12 g/L;
d) extrasec; conţinutul de zahăr este cuprins între 12,01 şi maximum 17 g/L;
e) sec; conţinutul de zahăr este cuprins între 17,01 şi maximum 32 g/L;
f) demisec; conţinutul de zahăr este cuprins între 32,01 şi maximum 50 g/L;
g) dulce; conţinutul de zahăr este mai mare de 50 g/L.
[24] Noţiunea de Denumire de origine controlată (D.O.C.) reprezintă numele unei regiuni sau localităţi, a unui loc determinat sau, în cazuri excepţionale, a unei ţări care serveşte la desemnarea unui produs originar din această regiune, localitate, loc determinat şi a cărui calitate sau caracteristici sunt în mod esenţial sau exclusiv, datorate mediului geografic, cuprinzând factorii naturali şi umani şi a cărui producere, prelucrare şi preparare au loc în aria geografică delimitată.
O denumire de origine controlată D.O.C. pentru vinuri este utilizată pentru a desemna un vin obţinut în conformitate cu un caiet de sarcini al produsului care stabileşte o serie de condiţii, printre care:
– calitatea şi caracteristicile produsului se datorează în principal sau exclusiv unui anumit mediu geografic cu factori naturali şi umani proprii;
– strugurii din care se obţine produsul provin exclusiv din aria geografică respectivă;
– producţia are loc în aria geografică respectivă;
– produsul este obţinut din soiuri de viţă-de-vie aparţinând speciei Vitis vinifera.
[25] Conceptul de Indicaţie geografică (I.G.) reprezintă numele unei regiuni sau a unei localități, a unui loc determinat sau, în cazuri exceptionale, a unei țări, care servește la desemnarea unui produs originar din această regiune sau localitate, din acest loc determinat sau din această țară și care posedă o calitate specifică, reputație sau alte caracteristici ce pot fi atribuite acestei origini geografice și a cărui producere și/sau prelucrare, și/sau preparare au loc în aria geografică delimitată.
O indicaţie geografică (I.G.) pentru vinuri este utilizată pentru a desemna un vin obţinut în conformitate cu o serie de condiţii precum:
– deţine o calitate, o reputaţie sau alte caracteristici specifice care pot fi atribuite zonei geografice respective;
– strugurii din care se obţine produsul provin, în proporţie de cel puţin 85 %, exclusiv din aria geografică respectivă;
– este produs în aria geografică respectivă etc.
[26] Lista actuală a laboratoarelor autorizate din România se regăsește în Ordinul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 272/2010 privind aprobarea Listei laboratoarelor desemnate pentru efectuarea analizelor în cadrul controlului oficial în sectorul vitivinicol. Sunt autorizate 8 laboratoare pentru analize fizico-chimice, microbiologice şi organoleptice și 2 laboratoare pentru analize izotopice.
[27] Articolul 3 al Ordinului prevede unele excepții de la această obligativitate, cum ar fi: transportul strugurilor în cadrul aceleiaşi unităţi de producţie vitivinicolă, de la punctul de recoltare la centrul de prelucrare industrială al unităţii; transportul oţetului din vin; transportul produselor conţinute în recipiente cu un volum nominal de maximum 5 litri etc.
[28] Modelul documentului de însoţire este prevăzut în anexa nr. 1 a Ordinului nr. 234/2004, iar instrucţiunile de completare în anexa nr. 2.
[29] În registrele de practici şi tratamente oenologice se evidenţiază următoarele operaţiuni:
a) ridicarea potenţialului alcoolic al vinurilor;
b) acidifierea;
c) dezacidifierea;
d) îndulcirea;
e) adaosul de alcool pentru producerea unor vinuri speciale;
f) îmbutelierea.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.