Efectele căsătoriei în dreptul internaţional privat
Călina Jugastru - noiembrie 1, 2015V. Regimurile matrimoniale cu element de extraneitate
1. Aspecte generale. Probleme de calificare
Mobilitatea persoanelor nu ţine seama de graniţele naţionale. Interesele private au depăşit întotdeauna frontierele convenţionale şi au generat probleme specifice, care angrenează sistemele juridice în spaţiu şi timp. În materie matrimonială, o dată mai mult, se resimte presiunea identificării unor soluţii care să nu înfrângă regulile naţionale de drept internaţional privat.
Dificultăţile apar încă din faza calificării noţiunilor. Importanţa calificării primare este pusă în prezenţă prin faptul că este vectorul determinant al legii aplicabile raporturilor patrimoniale ale soţilor. Regimurile matrimoniale sunt supuse complexităţii relaţiilor private internaţionale şi nu este simplu de oferit o soluţie unitară de calificare.
În general, statutul familial este una dintre materiile dorite la armonizare şi la unificare. În acelaşi timp, este una dintre materiile dificil de armonizat şi unificat, datorită amprentei naţionale – care reprezintă încă nucleul dur al lucării legislative. Se enunţă constant necesitatea imperioasă a adoptării de soluţii comune pentru conflictele de legi şi pentru conflictele de jurisdicţii. În acelaşi timp, specificul sistemelor juridice naţionale atenuează, de multe ori, demersul internaţional şi îl opreşte la frontiera conflictelor de legi.
În mod special, regimurile matrimoniale reflectă obstacolele unificării, fără a se întrezări, deocamdată, o perspectivă legislativă certă. Spre dovadă, convenţiile internaţionale, puţine la număr, au fost ratificate doar de câteva state. Această împrejurare denotă nu atât lipsa intenţiei de armonizare legislativă, din partea statelor, cât absenţa de moment a unor soluţii normative agreate la nivel european şi internaţional.
Din rândul categoriilor problematice la calificare face parte şi regimul matrimonial[17]. Calificarea acestuia este revendicată simultan de materia bunurilor, de cea a statutului personal şi de cea a actului juridic[18].
Calificarea regimului matrimonial ca şi categorie ce apaţine statutului real este întemeiată pe soluţia lex rei sitae. Promotorii acestei teze se prevalează de importanţa imobilelor în ansamblul bunurilor soţilor. Protecţia bunurilor imobile corespunde unui interes social, care depăşeşte sfera intereselor private ale soţilor. Astfel că regimul matrimonial este privit ca instituţie grefată pe statutul real, caracterizat, prin excelenţă, de teritorialitate. S-a observat, în revanşă, că în această variantă, regimul matrimonial implică situaţii cu soluţii juridice diferite, atunci când bunurile soţilor se află pe teritoriul unor state diferite.
Calificarea regimului matrimonial ca aspect care ţine de statutul personal se fundamentează pe faptul că izvorul său este căsătoria. Pe acest considerent, legea aplicabilă regimului matrimonial este legea naţională, atât pentru efectele personale, cât şi pentru efectele patrimoniale. Neajunsurile concepţiei personaliste sunt puse în lumină atunci când soţii au naţionalităţi diferite şi când punctele de legătură sunt variabile, deoarece schimbarea cetăţeniei, a domiciliului sau a reşedinţei obişnuite, va antrena conflicte mobile de legi.
Realismul tezei rezidă în strânsa dependenţă între regimul matrimonial şi căsătorie. Nu există regim matrimonial în afara căsătoriei. Soarta regimului matrimonial depinde de căsătorie: regimul matrimonial ia naştere ca urmare a căsătoriei, operează pe parcursul acesteia şi încetează odată cu disoluţia căsătoriei.
Calificarea regimului matrimonial ca act juridic îşi are sorgintea în caracterul contractual al convenţiei matrimoniale. Configurarea regimului matrimonial, în limitele permise de lege, se realizează prin convenţia matrimonială. În măsura în care convenţia matrimonială este reglementată, teza contractualistă are avantajul de a asigura unitatea de regim juridic pentru bunurile soţilor, având în vedere că acestea vor fi supuse unei legi unice: legea aplicabilă regimului matrimonial, în ansamblul său. inconvenientul apare în cazul în care păţile nu au ales legea aplicabilă şi se recurge la localizare. De la stat la stat, punctele de legătură în raport de care se determină lex causae sunt diferite.
Această ultimă teză prezintă avantajul că lex voluntatis se pliază pe principiul libertăţii matrimoniale, garantate convenţional (art. 12 din Convenţia europeană a drepturilor omului). De asemenea, legea determinată în baza autonomiei de voinţă nu face diferenţa între bunurile soţilor, ci se aplică acestor bunuri, indiferent de natura mobilă sau imobilă ori de locul unde sunt situate. Autonomia de voinţă gestionează conflictele mobile de legi, de regulă, prin raportare la legea pe care soţii au desemnat-o la data încheierii căsătoriei.
2. Calificarea actuală a noţiunii de „regim matrimonial”
Recurgem la dispoziţiile dreptului familiei, care surprind accepţiunile regimului matrimonial. Dreptul român enumeră regimurile matrimoniale[19], iar doctrina surprinde esenţa acestora. Într-o accepţiune restrânsă, regimul matrimonial desemnează ansamblul normelor juridice care guvernează raporturile dintre soţi cu privire la drepturile şi obligaţiile pecuniare ale vieţii conjugale, precum şi regulile care privesc gestionarea acestora. Sensul larg al noţiunii include atât relaţiile dintre soţi cu privire la bunuri, cât şi raporturile patrimoniale stabilite între soţi şi terţi[20].
3. Importanţa calificării regimului matrimonial în dreptul conflictual
Viziunea marilor sisteme de drept asupra noţiunii de regim matrimonial este net diferită. Dreptul continental „a imprimat o viziune specială asupra raporturilor patrimoniale dintre soţi, insistând asupra existenţei unui statut patrimonial specific al persoanei căsătorite faţă de persoana celibatară”[21]. Libertatea de alegere se concretizează în posibilitatea de a opta pentru unul din regimurile matrimoniale reglementate alternativ ori de a le combina sau de a alege doar regimul matrimonial expres prevăzut de lege. Dreptul francez poate fi oferit ca exemplu de model complex de regimuri matrimoniale, totalitatea reglementărilor în materie alcătuind ceea ce doctrina numeşte „dreptul regimurilor matrimoniale”.
Paralel, dreptul musulman, arab şi sistemul de common law au drept caracteristică faptul că ignoră regimurile matrimoniale, utilizând o serie de reguli care nu constituie ansambluri coerente şi stabile. De pildă, în common law operează separaţia de bunuri, iar căsătoria, în general, nu produce consecinţe juridice asupra bunurilor soţilor. Aceştia pot să recurgă la contractele prenupţiale, menite reglementării tuturor aspectelor vieţii conjugale, acestea nefiind convenţii destinate efectelor patrimoniale ale căsătoriei[22].
Rezultă că regimul matrimonial este diferit calificat în cadrul sistemelor de drept, ceea ce înseamnă că legea aplicabilă regimului matrimonial cunoaşte diferenţe semnificative.
4. Legea aplicabilă regimului matrimonial – conform Codului civil
În dreptul internaţional privat român sunt consacrate două modalităţi de determinare a legii aplicabile regimului matrimonial.
La alegere, soţii au posibilitatea să desemneze una dintre legile menţionate la art. 2590 alin. 2 lit. a-c C. civ. (determinarea subiectivă, care dă prioritate preferinţei soţilor). În cazul în care soţii nu au ales legea aplicabilă, regimul matrimonial va fi guvernat de legea aplicabilă efectelor generale ale căsătoriei. Determinarea obiectivă a legii se foloseşte de regulile prevăzute de art. 2589 alin. 1 C. civ. (legea aplicabilă efectelor generale ale căsătoriei). Prin urmare, dacă norma specială (art. 2590 alin. 2 lit. a-c C. civ.) care reglementează legea aplicabilă regimului matrimonial, nu conduce la identificarea niciunei legi, se va aplica norma generală în materia efectelor căsătoriei (art. 2589 alin. 1), care face întotdeauna posibilă indicarea legii aplicabile.
Modalitatea de desemnare a legii aplicabile este încheierea convenţiei de alegere a legii aplicabile regimului matrimonial, reglementată distinct, în art. 2591 C. civ. Modalitatea de schimbare a legii aplicabile alese, cu o altă lege aplicabilă, este de asemenea, convenţia prevăzută de art. 2591 C. civ.
Legea aleasă de soţi poate fi schimbată oricând cu o altă lege aplicabilă regimului matrimonial, cu respectarea cerinţelor de formă prevăzute pentru încheierea convenţiei respective. „Oricând” înseamnă fie anterior încheierii căsătoriei, fie la momentul căsătoriei, fie în timpul căsătoriei. Regimul matrimonial poate fi ales înainte de încheierea căsătoriei, în momentul încheierii căsătoriei sau după încheierea căsătoriei. Convenţia de alegere a legii aplicabile regimului matrimonial se poate încheia înainte de încheierea căsătoriei, la momentul celebrării acesteia sau în timpul căsătoriei. În mod corespunzător, schimbarea legii aplicabile se poate realiza înainte de încheierea căsătoriei (dacă legea aplicabilă a fost aleasă înainte de încheierea căsătoriei), la momentul căsătoriei (dacă legea aplicabilă a fost aleasă înainte de căsătorie) ori în timpul căsătoriei (dacă legea aplicabilă a fost aleasă înainte de căsătorie sau la celebrarea acesteia).
Legea nou aleasă trebuie să fie una dintre legile indicate ca variante la literele a-c ale art. 2590 alin. 2 C. civ. (textul nu distinge, astfel că soţii au la dispoziţie aceleaşi trei variante, de fiecare dată când aleg sau când schimbă legea aplicabilă regimului matrimonial).
5. Lex voluntatis în materia regimului matrimonial
Codul civil român supune regimul matrimonial legii alese de soţi (art. 5290 alin. 1 C. civ.).
Se consacră astfel autonomia de voinţă, cu precizarea că dreptul de alegere a legii aplicabile operează în raport cu legile limitativ puse la dispoziţie de legiuitor. Soţii au alegere între trei legi:
a. legea statului pe teritoriul căruia unul dintre ei îşi are reşedinţa obişnuită la data alegerii. Nu este necesar ca soţii să aibă reşedinţă obişnuită comună; paleta de alegere este largă şi pot recurge la legea statului reşedinţei obişnuite a oricăruia dintre ei;
b. legea statului a cărui cetăţenie o are oricare dintre ei la data alegerii. Chiar dacă soţii nu au cetăţenie comună, este aplicabilă lex patriae a oricăruia dintre ei;
c. legea statului unde îşi stabilesc prima reşedinţă obişnuită comună după celebrarea căsătoriei. Indicaţia „prima” reşedinţă obişnuită comună semnifică faptul că reşedinţa obişnuită comună a soţilor poate suferi schimbări după celebrarea căsătoriei. Punct de legătură variabil, reşedinţa obişnuită este generatoare de conflicte mobile de legi, odată cu deplasarea sa de pe teritoriul unui stat pe teritoriul altui stat.
6. Determinarea obiectivă a legii aplicabile regimului matrimonial
„Dacă soţii nu au ales legea aplicabilă regimului lor matrimonial, acesta este supus legii aplicabile efectelor generale ale căsătoriei” (art. 2592 C. civ.). Se va aplica, fie legea reşedinţei obişnuite comune a soţilor, fie legea cetăţeniei comune, fie lex loci celebrationis.
[17] Cu privire la regimul matrimonial, ca şi categorie autonomă, a se vedea, M. Attal, A. Raynouard, Droit international privé, Tome 1: Principes généraux, Éditions Larcier, Bruxelles, 2013, p. 306-308.
[18] B. Audit, L. d’Avout, Droit international privé, Economica, Paris, 2013, p. 848-851.
[19] Pentru prezentarea regimurilor matrimoniale reglementate în dreptul român, a se vedea, P. Vasilescu, Propos à batons rompus sur les régimes matrimoniaux roumains, în D.A. Popescu (coord.), Specificitate şi complementaritate în dreptul privat european. Conflictele de legi şi de jurisdicţii şi integrarea lor europeană, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 103-111.
[20] Al. Bacaci, V.-C. Dumitrache, C.C. Hageanu, op. cit., p. 50. Cu privire la noţiunea de regim matrimonial în alte sisteme de drept, N.C. Aniţei, Convenţia matrimonială în dreptul internaţional privat român, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2013, p. 32-36.
[21] M. Avram, Drept civil. Familia…, p. 169.
[22] Pentru aceste chestiuni, Ph. Malaurie, L. Aynès, Les régimes matrimoniaux, 2e édition, Defrénois, Paris, 2007, p. 15.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.