Efectele căsătoriei în dreptul internaţional privat
Călina Jugastru - noiembrie 1, 2015“Effects of marriage in the international private law”
In this article, the author examines the general effects of the marriage with an element of extraneity, which may consist in: the citizen of one of the spouses (or of both spouses), the usual residence of spouses, the law chosen by the parties for the matrimonial regime, the place of celebrating marriage, etc.
The structure and content of the study reveal the comments upon the qualification of the concept of “general effects of marriage”, upon the seat of matter, upon lex causae applicable to the general effects of marriage, upon the primary imperative regime, upon the matrimonial regimes with an element of extraneity, upon the categories of conventions regulated by the Romanian Civil Code in the matter of the matrimonial regime with an element of extraneity, upon the matrimonial convention, considering, for the purpose of the above, the doctrine developed by famous names in the field of law (T. Bodoașcă, A. Drăghici, I. Puie, I. Maftei, M. Avram, N.C. Dariescu, Al. Bacaci, V.-C. Dumitrache, C.C. Hageanu, A.I. Filipescu, C. Vrabie, E. Florian, B. Audit, D.A. Popescu, Ph. Malaurie, L. Aynès, D.-Al. Sitaru, Dan Lupașcu, Diana Ungureanu, N.C.Aniței, O. Ungureanu, C. Jugastru, A. Circa).
Finally, the author formulates brief considerations regarding the mobile conflicts of laws in the matter of publicity and opposability of the matrimonial regime regarding third parties.
Keywords: marriage; element of extraneity; matrimonial regime; matrimonial convention; general effects; conflict of law; mobile conflict of laws; citizenship.
I. Preliminarii
Instituţie fundamentală a dreptului român, căsătoria[1] are o configuraţie aparte atunci când este prezent elementul de extraneitate, fie prin cetăţenia unuia dintre soţi (sau a ambilor soţi), fie prin reşedinţa obişnuită a soţilor, fie prin legea aleasă de părţi pentru regimul matrimonial, fie prin locul celebrării căsătoriei etc.
Dreptul internaţional privat al statelor conţine reglementări distincte pentru efectele personale şi pentru efectele patrimoniale ale căsătoriei. Unele state se dezinteresează de anumite aspecte ale relaţiilor personale sau patrimoniale dintre soţi – de exemplu, de regimurile matrimoniale. Nu toate sistemele legislative cunosc organizarea raporturilor patrimoniale ale soţilor în formula regimurilor matrimoniale; alternativa la care se recurge, în acest caz, este modelul unic la care soţii se vor supune implicit, prin exprimarea acordului la încheierea căsătoriei.
Vom aborda efectele căsătoriei[2] pe palierele descrise în Cartea a VII-a (din Codul civil) privind dispoziţiile de drept internaţional privat: pe de o parte, efectele generale ale căsătorie, iar pe de altă parte, regimurile matrimoniale.
Dispoziţiile cuprinse în Codul civil român sunt aplicabile atunci când nu acţionează nici dreptul unional şi nici prevederile tratatelor internaţionale. Prioritatea dreptului european asigură aplicarea regulamentelor europene în materie, în raporturile dintre statele membre. În prezent, există doar o propunere de regulament în materia regimurilor matrimoniale, amendată în anul 2013, fără ca regulamentul să fi intrat în vigoare. România nu a semnat nici Convenţia de la Haga (1978) cu privire la regimurile matrimoniale, astfel că, la momentul actual, sunt pe deplin aplicabile dispoziţiile de drept internaţional privat din Codul civil, în ceea ce priveşte regimurile matrimoniale cu element de extraneitate.
II. Calificarea[3] noţiunii de „efecte generale ale căsătoriei”. Sediul materiei
Calificarea primară[4] a noţiunii de efecte ale căsătoriei în dreptul internaţional privat se află în strictă relaţie cu terminologia utilizată în dreptul substanţial al familiei. În sfera efectelor căsătoriei, sunt incluse, în mod obişnuit, relaţiile de natură nepatrimonială şi raporturile patrimoniale generate de încheierea căsătoriei.
În dreptul internaţional privat efectele căsătoriei sunt calificate, în principiu la fel ca în dreptul material. De această dată, este în discuţie ansamblul relaţiilor de natură personală, precum şi al raporturilor patrimoniale care iau naştere odată cu încheierea căsătoriei, atunci când aceste raporturi prezintă unul sau mai multe elemente străine..
Reglementarea raporturilor cu element de extraneitate priveşte ambele categorii – atât efectele personale, cât şi efectele patrimoniale ale căsătoriei. Acest fapt rezultă din formularea art. 2589 alin.2 C. civ., care precizează că legea aplicabilă, determinată conform regulilor de drept internaţional privat, se aplică atât efectelor personale, cât şi efectelor patrimoniale ale căsătoriei[5].
Reglementarea-cadru a efectelor căsătoriei în dreptul internaţional privat este cuprinsă în Codul civil român, în dreptul european şi în convenţiile la care este parte ţara noastră. Dacă ar fi să conturăm un tablou legislativ în materie, în relaţiile dintre statele membre sunt aplicabile prevederile dreptului european. Într-o anumită măsură, acestea coexistă cu dreptul convenţional – atunci când între state fiinţează, în paralel cu regulamentele europene şi convenţii internaţionale. În relaţiile cu statele nemembre, dispoziţiile tratatelor internaţionale se aplică prioritar faţă de textele naţionale.
Textul corespondent al Legii nr. 105/1992 nu utiliza terminologia „efecte generale ale căsătoriei”. Erau reglementate, în mod direct, „relaţiile personale şi patrimoniale dintre soţi”, cu trimitere la legile aplicabile. Întrucât referirea era expresă pentru raporturile dintre soţi, în câmpul de incidenţă al vechiului art. 20 nu intră relaţiile dintre soţi şi terţi. Încheierea căsătoriei generează însă o serie de raporturi juridice între soţi şi terţele persoanele care interferează cu soţii în circuitul juridic. Din acest motiv, actuala reglementare, care include totalitatea relaţiilor juridice posibile, generate de actul căsătoriei, este riguroasă şi este preferabilă reglementării anterioare.
În sfera efectelor generale ale căsătoriei intră, într-o exprimare echivalentă[6], statutul personal al soţilor şi statutul patrimonial al acestora. Dreptul internaţional privat reglementează ansamblul raporturilor juridice care intră în conţinutul statutului personal, precum şi totalitatea raporturilor juridice care intră în conţinutul statutului patrimonial, în prezenţa elementului de extraneitate.
III. Lex causae aplicabilă efectelor generale ale căsătoriei
1. Determinarea legii aplicabile
Efectele personale şi efectele patrimoniale ale căsătoriei sunt supuse legii determinate după regulile menţionate în art. 2589 C. civ.
Textul oferă trei puncte de legătură care servesc la identificarea legii aplicabile efectelor căsătoriei (regula), astfel încât orice ipoteză găseşte soluţie practică. Al patrulea punct de legătură vizează situaţia locuinţei familiei, căreia i se aplică legea locului situării imobilului.
Regula. Reşedinţa obişnuită comună, cetăţenia şi locul celebrării căsătoriei sunt cele trei puncte de legătură, care se aplică în ordinea prevăzută de lege. Expresiile „în lipsă” (de reşedinţă obişnuită comună, „în lipsa cetăţeniei comune” – n.n.) sugerează că punctele de legătură se aplică potrivit cronologiei legale şi nu alternativ.
Dacă părţile nu au nici reşedinţă obişnuită comună şi nici cetăţenie comună, se va aplica legea locului celebrării căsătoriei – caz în care legea este întotdeauna determinabilă. Primele două variabile (reşedinţa obişnuită şi cetăţenia) corespund determinării subiective a legii aplicabile efectelor căsătoriei. Locul încheierii căsătoriei este o soluţie de ultimă instanţă, la care părţile vor recurge atunci când nu sunt îndeplinite condiţiile aplicării unuia dintre celelalte două puncte de legătură, adică atunci când părţile nu au nici reşedinţă obişnuită comună şi nici cetăţenie comună. Este o modalitate de determinare obiectivă a legii aplicabile efectelor căsătoriei.
Legea determinată subiectiv sau obiectiv se aplică efectelor personale, precum şi efectelor patrimoniale ale căsătoriei pe care această lege le reglementează şi de la care soţii nu pot deroga, indiferent de regimul matrimonial pe care îl aleg (art. 2589 alin. 2 C. civ.). Fac excepţie următoarele aspecte: drepturile soţilor asupra locuinţei familiei şi regimul unor acte juridice asupra acestei locuinţe – acestea fiind reglementate de legea locului situării imobilului (lex rei sitae).
a. Dacă soţii au reşedinţă obişnuită comună, legea statului pe al cărui teritoriu se găseşte reşedinţa obişnuită comună va guverna efectele generale ale căsătoriei.
Calificarea reşedinţei obişnuite comune a persoanei fizice este aceea de locuinţă principală, chiar dacă nu s-au îndeplinit formalităţile de înregistrare[7].
Conflicte mobile de legi. Reşedinţa obişnuită este un punct de legătură care intră în conţinutul legăturilor variabile. Ceea ce înseamnă că reşedinţa obişnuită comună poate suporta schimbări – de pe teritoriul unui stat pe teritoriul altui stat – din partea unuia dintre soţi sau din partea ambilor soţi, ulterior încheierii căsătoriei. Dacă numai unul dintre soţi, de exemplu, îşi schimbă reşedinţa obişnuită, soţii nu vor mai avea pentru viitor, reşedinţă obişnuită comună.
Se va ajunge la situaţia în care efectele generale ale căsătoriei au fost guvernate de legea unui stat, la momentul încheierii căsătoriei, iar ulterior acestui moment, soţii sau unul dintre aceştia îşi stabilesc reşedinţa obişnuită pe teritoriul altui stat.
Apare întrebarea dacă va suferi schimbări şi legea aplicabilă efectelor căsătoriei, consecutiv deplasării reşedinţei obişnuite pe teritoriul altui stat. Codul civil reglementează explicit aceste ipoteze, în textul referitor la conflictele mobile de legi (art. 2596 C. civ.). Din raţiuni de stabilitate şi continuitate, legea sub imperiul căreia au fost reglementate efectele căsătoriei continuă să reglementeze aceste efecte şi după schimbarea reşedinţei obişnuite. Conflictul mobil de legi este soluţionat prin aplicarea legii vechi, adică a legii vechii reşedinţe obişnuite comune.
b. Dacă soţii nu au reşedinţă obişnuită comună, dar au cetăţenie comună, se va aplica legea statului a cărui cetăţenie o deţin în comun. Cetăţenia se dovedeşte conform legii statului a cărui cetăţenie se invocă (art. 2569 C. civ.). Cetăţenia a primit reglementare subsidiară faţă de reşedinţa obişnuită; ea va fi luată în considerare numai dacă soţii au reşedinţe obişnuite diferite.
Conflicte mobile de legi. Schimbarea cetăţeniei după încheierea căsătoriei atrage aplicarea legii vechi, ca lege a cetăţeniei comune a soţilor. Conflictul mobil apare la momentul schimbării cetăţeniei, care este un punct de legătură mobil şi, deci, poate intra, succesiv, sub incidenţa a două sau mai multe sisteme de drept. Pentru a păstra stabilitatea în relaţiile personale şi patrimoniale ale soţilor, legiuitorul a înţeles să aplice efectelor generale ale căsătoriei aceeaşi lege sub incidenţa căreia au început să fie reglementate raporturile juridice (art. 2596 alin. 1 C. civ.).
c. Dacă soţii nu au reşedinţă obişnuită comună şi nu au nici cetăţenie comună, se aplică legea locului unde căsătoria a fost celebrată. Spre deosebire de primele două puncte de legătură, locul celebrării căsătoriei este întotdeauna determinabil. Este un punct de legătură fix, care nu poate fi schimbat şi care nu face posibile conflictele mobile de legi.
Excepţia. Drepturile soţilor asupra locuinţei comune, precum şi regimul unor acte juridice asupra acestei locuinţe sunt supuse legii locului situării locuinţei comune (lex rei sitae).
De asemenea, capacitatea persoanei de a se căsători înainte de majorat este guvernată de legea naţională a celui în cauză şi nu de legea aplicabilă efectelor generale ale căsătoriei.
[1] Căsătoria reprezintă baza familiei şi „generează între cei care o încheie, raporturi multiple şi complexe, de diferite naturi, dintre care numai unele fac obiectul reglementării juridice” (Al. Bacaci, Raporturile patrimoniale în dreptul familiei, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2007, p. 3).
[2] În dreptul actual, căsătoria are următoarele caractere: este un act civil (laic); este un act solemn; se încheie în scopul întemeierii unei familii (a se vedea, Al. Bacaci, V.-C. Dumitrache, C.C. Hageanu, Dreptul familiei, în reglementarea noului Cod civil, Editura C.H. Beck, București, 2012, p. 17-18).
[3] Prin calificare se înţelege operaţiunea de determinare a categoriei juridice în care se încadrează o situaţie de fapt, având drept consecinţă indicarea legii competente [a se vedea, I. Macovei, N.R. Dominte, comentariul art. 2558 C.civ., în F.-A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe articole, Volumul II, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2012, p. 2556]. Pentru definirea conflictului de calificări, a se vedea, N. Diaconu, Drept internaţional privat, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002, p. 58.
[4] În funcţie de calificarea primară se poate determina legea aplicabilă raportului juridic cu element de extraneitate (R.-B. Bobei, Calificarea şi conflictul de calificări în dreptul internaţional privat, Editura All Beck, Bucureşti, 2005, p. 19). Cu privire la dimensiunile calificării, a se vedea, R. Boukhari, La qualification en droit international privé, în Les Cahiers de droit, vol. 51, nr. 1/2010, p. 189-190.
[5] Pentru explicaţii de ordin terminologic în ceea ce priveşte efectele nepatrimoniale şi efectele patrimoniale ale căsătoriei, T. Bodoaşcă, A. Drăghici, I. Puie, I. Maftei, Dreptul familiei. Curs universitar, Editura Hamangiu, București, 2013, p. 68-70.
[6] A se vedea, M. Avram, Drept civil. Familia, Editura Hamangiu, București, 2013, p. 72-79.
[7] Reşedinţa obişnuită a persoanei fizice care lucrează în exerciţiul profesiei este la locul unde această persoană are stabilimentul său principal.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.