Educația juridică online: oportunități și provocări
Brîndușa Gorea - martie 19, 20214. Utilizarea platformelor de învățare online
Fără a urmări o evaluare a performanțelor și facilităților oferite de platforma de învățare utilizată în prezent de universitatea noastră (Microsoft Teams), în vederea realizării studiului de față, ne-a interesat să aflăm ce părere au studenții despre sarcinile de lucru primite online și cum s-au adaptat profesorii la dificultățile inerente, legate de transferarea tuturor activităților didactice de predare și evaluare în mediul virtual.
În acest scop, studenților le-am adresat întrebarea „Cum apreciați sarcinile de lucru primite online?”, iar pe cadrele didactice le-am întrebat de la cine consideră că au primit mai mult suport și îndrumare.
4.1. Răspunsurile studenților
Imensa majoritate a studenților chestionați (86,36%) consideră că sarcinile de lucru pe care le-au primit online în această perioadă, respectiv prin intermediul platformei Microsoft Teams, au fost „atractive, utile, corespunzătoare”.
Doar 5,45% dintre studenți s-au pronunțat în sens contrar și afirmă că respectivele sarcini didactice online au fost „neatractive, necorespunzătoare, greu de realizat datorită resurselor limitate”.
Un procent surprinzător de mare, în opinia noastră, au optat pentru varianta de răspuns „nu știu” (7,27%), ceea ce poate sugera lipsă de interes față de platforma electronică de învățare, respectiv pentru a vizualiza și rezolva „temele de lucru” (assignments) încărcate de cadrele didactice.
Grafic nr. 16 – Gradul de atractivitate a sarcinilor de lucru primite online, în viziunea studenților
4.2. Răspunsurile profesorilor
Întrebarea pe care am adresat-o cadrelor didactice a fost, în mod intenționat, destul de complexă („În această perioadă de suspendare a cursurilor față-în-față, ați primit suport și îndrumare predominant de la:…”), tocmai pentru a nu sugera un răspuns legat de utilizarea platformei online de învățare. Astfel, profesorii au putut opta între șapte variante de răspuns, dintre care numai una are legătură directă cu digitalizarea educației („departamentul IT”), în timp ce celelalte permit o perspectivă mai largă asupra dificultăților întâmpinate și a „furnizorului” de suport și îndrumare.
Cu toate aceste precauții metodologice, un procent covârșitor dintre profesorii chestionați (86,67%) au indicat suportul și îndrumarea de care s-au bucurat, în această perioadă de criză, din partea departamentului IT al universității.
Un procent mare dintre colegii profesori (60,00%) apreciază că au primit suport și îndrumare de la conducerea facultății, în acest caz nefiind probabil vorba de asistență IT, ci de alt tip de sprijin, de pildă privind metodologia de desfășurare a activităților online sau noile reguli de comunicare în echipă, impuse de pandemie și distanțarea fizică.
La egalitate se situează, pe locul al treilea (20,00%) răspunsurile conform cărora suportul și îndrumarea au venit din partea conducerii universității, din partea colegilor și, respectiv, din partea prietenilor sau a familiei (din afara mediului universitar).
Un procent de 6,67% dintre profesorii respondenți declară că nu au avut nevoie de niciun fel de suport și îndrumare în această perioadă de suspendare a cursurilor față-în-față.
Niciunul dintre cadrele didactice chestionate nu a optat pentru varianta de răspuns „nu am primit ajutor, deși aș fi avut nevoie”.
Grafic nr. 17 – Principalul „furnizor” de suport și îndrumare, în viziunea profesorilor
4.3. Analiză comparativă
Deși întrebările adresate celor două categorii de respondenți au fost, în acest caz, diferite, credem că se poate desprinde o concluzie comună cu privire la utilizarea platformelor de învățare online.
Imensa majoritate a cadrelor didactice (86,67%) au declarat că, în perioada de suspendare a cursurilor față în față, au primit sprijin și suport de la departamentul IT al universității, ceea ce ne conduce la concluzia că profesorii au fost interesați, în cea mai mare măsură, de modul în care pot să continue să ofere studenților cunoașterea de care au nevoie, în ciuda restricțiilor impuse de criza sanitară. Atât din chestionar, cât și din discuțiile purtate la întâlnirile online ale plenului Facultății de Drept, rezultă fără dubiu gradul înalt de preocupare a cadrelor didactice pentru facilitățile oferite de platforma de învățare online, de modul în care poate fi aceasta utilizată pentru a oferi studenților un standard de calitate educațională cel puțin egal cu cel asumat înainte de pandemie.
Așa cum am arătat mai sus, și studenții chestionați în această privință confirmă, în foarte mare grad (86,36%), că sarcinile de lucru gândite de cadrele didactice în această perioadă și oferite prin intermediul platformei Microsoft Teams au fost atractive, utile și corespunzătoare nevoilor de învățare (spre deosebire de doar 5,45% dintre studenți, care s-au pronunțat în sens contrar).
5. Menținerea motivației pentru învățarea online
În realizarea studiului de față, am fost interesați și de opinia studenților și a profesorilor privind factorii principali de care depinde menținerea motivației pentru învățarea online. Am adresat aceeași întrebare celor două categorii de respondenți, oferindu-le ca alternative de răspuns: „în principal de cadrul didactic”, „în principal de student”, „în egală măsură de cadrul didactic și de student” și „nu mă pronunț”.
5.1. Răspunsurile studenților
La întrebarea adresată studenților, privind responsabilitatea menținerii interesului și motivației pentru învățare în condițiile impuse de criza sanitară actuală, cei mai mulți dintre respondenți (60,00%) au optat pentru varianta conform căreia menținerea motivației pentru învățarea online le revine, în egală măsură, cadrelor didactice și studenților.
Un procent mai mic dintre studenți, respectiv 33,64%, consideră că menținerea acestei motivații este mai degrabă în sarcina proprie (a studentului), ceea ce reprezintă – în opinia noastră – o dovadă de maturitate și responsabilitate. Numai 5,45% dintre aceștia sunt de părere că responsabilitatea pentru menținerea motivației pentru învățarea online îi revine în principal cadrului didactic.
Un procent extrem de mic dintre studenți (doar 0,91%) a optat pentru varianta „nu mă pronunț”.
Grafic nr. 18 – Principalul responsabil de menținerea motivației pentru învățarea online, în viziunea studenților
5.2. Răspunsurile profesorilor
Ca și în cazul studenților, răspunsurile oferite de cadrele didactice denotă faptul că majoritatea acestora consideră că menținerea interesului și motivației pentru învățarea online este o sarcină comună pentru învățători și învățăcei, dar într-o proporție mult mai mare decât studenții (80,00% dintre profesori, față de 60,00% dintre studenți).
Pe locul doi se situează tot opinia că menținerea motivației pentru învățarea online este în principal în sarcina studentului, dar și aici proporțiile diferă (13,33% dintre profesori, față de 33,64% dintre studenți).
Similaritatea continuă și în cazul răspunsului că menținerea motivației depinde în principal de cadrul didactic: 6,67% dintre profesori au optat pentru această variantă de răspuns (față de 5,45% dintre studenți).
Grafic nr. 19 – Principalul responsabil de menținerea motivației pentru învățarea online, în viziunea profesorilor
5.3. Analiză comparativă
Din analiza comparativă a răspunsurilor oferite de studenți și profesori, rezultă fără dubiu că ambele categorii de parteneri ai procesului educațional consideră că responsabilitatea pentru menținerea motivației de învățare online este una comună. Totuși, se poate observa că această opinie a obținut un scor mai mare în rândul cadrelor didactice (80,00%) decât în rândul studenților (60,00%).
Pe de altă parte, un număr aproximativ triplu de studenți, comparativ cu profesorii (33,64%, față de 13,33%), sunt de părere că această responsabilitate cade în principal în propria lor sarcină (a studenților), ceea ce denotă o bună înțelegere a sarcinilor ce le revin ca beneficiari direcți ai procesului educațional.
Doar 5,45% dintre studenți și 6,67% dintre profesori s-au pronunțat în sensul că menținerea motivației pentru învățarea online depinde în principal de cadrul didactic.
Distribuția răspunsurilor oferite de studenți și profesori pentru fiecare variantă propusă poate fi urmărită în tabelul următor:
Menținerea motivației pentru învățarea online depinde: | Răspunsurile studenților | Răspunsurile profesorilor |
în principal de cadrul didactic | 5,45% | 6,67% |
în principal de student | 33,64% | 13,33% |
în egală măsură de cadrul didactic și de student | 60,00% | 80,00% |
nu știu / nu mă pronunț | 0,91% | 0,00% |
Tabel comparativ nr. 2 – Principalul responsabil pentru menținerea motivației de învățare online
6. Continuarea activității didactice în regim online
Atât studenților, cât și cadrelor didactice, le-am adresat întrebarea dacă cred că ar fi benefic ca activitatea didactică să fie continuată online și după încheierea pandemiei, oferindu-le ca opțiuni de răspuns următoarele variante: „da, numai în sistem online”, „da, parțial online și parțial față în față”, „nu” și „nu știu/nu mă pronunț”.
6.1. Răspunsurile studenților
Un procent majoritar, de 60,91% dintre studenții chestionați, cred că ar fi benefic ca activitatea didactică să fie continuată, în parte, tot în regim online și după încheierea pandemiei, respectiv parțial online și parțial față în față.
Mult mai puțini dintre studenții respondenți se pronunță împotriva menținerii activităților didactice online și după sfârșitul crizei medicale, și anume 22,73%.
Pe de altă parte, 14,55% dintre studenți sunt de părere că școala online ar trebui să înlocuiască cu totul școala tradițională, astfel încât activitatea didactică la Facultatea de Drept ar trebui să continue numai în sistem online, și după ce situația sanitară ar permite reluarea activității on site.
În fine, un procent foarte mic (2,73%) dintre studenții chestionați au optat pentru varianta de răspuns „nu știu”.
Grafic nr. 20 – Continuarea activității didactice în regim online, în viziunea studenților
6.2. Răspunsurile profesorilor
Ca și în cazul studenților, răspunsurile oferite de cadrele didactice denotă faptul că marea majoritate a acestora (80,00%) ar opta pentru continuarea activității didactice într-un sistem mixt, parțial online și parțial față în față.
Pe locul al doilea în opțiunile profesorilor se clasează varianta de răspuns „nu”, 13,33% dintre aceștia opinând că nu ar fi benefic ca activitatea didactică să continue în niciun fel în regim online, după încheierea pandemiei.
Pe de altă parte, 6,67% dintre cadrele didactice respondente sunt de părere că activitatea didactică ar trebui să continue numai în sistem online, chiar și când situația epidemiologică ar permite redeschiderea universității.
Din partea profesorilor nu am obținut niciun răspuns de tipul „nu mă pronunț”.
Grafic nr. 21 – Continuarea activității didactice în regim online, în viziunea profesorilor
6.3. Analiză comparativă
Din analiza comparativă a răspunsurilor oferite de studenți și profesori, rezultă că ambele categorii ar opta, în marea lor majoritate, pentru continuarea activității didactice în regim parțial online și parțial față în față (60,91% dintre studenți și 80,00% dintre cadrele didactice). Totuși, se remarcă o proporție mai mare a profesorilor care cred ca ar fi benefic un asemenea sistem mixt, față de studenții care cred același lucru.
Procente mult mai mici din rândul ambelor categorii de parteneri educaționali se pronunță net împotriva oricărei activități online susținute după încheierea pandemiei (22,73% dintre studenți și 13,33% dintre cadrele didactice).
În fine, continuarea activității didactice numai în regim online, și după încheierea pandemiei, este considerată a fi varianta optimă de 14,55% dintre studenți și 6,67% dintre cadrele didactice.
Distribuția răspunsurilor oferite de studenți și profesori pentru fiecare variantă propusă poate fi urmărită în tabelul următor:
Credeți că ar fi benefic ca activitatea didactică să fie continuată online și după încheierea pandemiei? | Răspunsurile studenților | Răspunsurile profesorilor |
da, numai în sistem online | 14,55% | 6,67% |
da, parțial online și parțial față în față | 60,91% | 80,00% |
nu | 22,73% | 13,33% |
nu știu / nu mă pronunț | 2,73% | 0,00% |
Tabel comparativ nr. 3 – Continuarea activității didactice în regim online
7. Adaptarea educației juridice la realitățile contemporane
Am păstrat pentru final o întrebare pe care am adresat-o atât studenților, cât și cadrelor didactice, și care urmărește să evalueze opinia respondenților cu privire la impactul pe care realitatea socială în continuă transformare și schimbările accelerate la care asistăm îl are (sau ar trebui să îl aibă) asupra modului în care gândim educația juridică în 2021. Întrebarea a fost formulată de maniera „Credeți că e necesar ca educația juridică să se adapteze la realitățile contemporane (comunicarea și documentarea online, economia digitală, schimbările tehnologice, Inteligența Artificială etc.)?”, iar variantele de răspuns au fost închise „da”, „nu” și „nu știu/nu mă pronunț”. Respondenților le-a fost oferită însă și posibilitatea de a adăuga comentarii și observații personale.
7.1. Răspunsurile studenților
Aproape trei sferturi dintre studenții chestionați (74,55%) consideră că este necesar ca educația juridică să se adapteze la schimbările din lumea contemporană, astfel încât să îi pregătească pe viitorii profesioniști ai dreptului să acționeze corespunzător cerințelor lumii în care vor profesa.
Spre surprinderea noastră însă, un procent mai mare decât ne-am fi așteptat (13,64%) nu cred că educația lor ar trebui să țină cont de aspecte precum comunicarea și documentarea online, economia digitală, schimbările tehnologice sau Inteligența Artificială, fiind probabil de părere că acestea nu au impact asupra realităților juridice și pregătirii lor profesionale.
În fine, 11,82% dintre studenții respondenți au optat, la această întrebare, pentru varianta „nu știu”.
Grafic nr. 22 – Adaptarea educației juridice la realitățile contemporane, în viziunea studenților
7.2. Răspunsurile profesorilor
Răspunsurile oferite de cadrele didactice ale Facultății de Drept nu necesită nicio interpretare, 100% dintre acestea fiind convinse de necesitatea adaptării educației juridice online la realitățile contemporane (comunicarea și documentarea online, economia digitală, schimbările tehnologice, Inteligența Artificială etc.).
Grafic nr. 23 – Adaptarea educației juridice la realitățile contemporane, în viziunea profesorilor
Oferim în continuare câteva dintre observațiile pe care respondenții profesori, mulți dintre ei având și calitatea de profesioniști ai Dreptului, le-au adus pentru detalierea și nuanțarea acestei opțiuni:
Consider că învățământul juridic nu se poate opune dezvoltării tehnologice, dimpotrivă, trebuie să ne adaptăm acesteia și să luăm cât mai mult din avantajele pe care ni le oferă dezvoltarea tehnologică (spre exemplu, punerea la dispoziția studenților a cursurilor online, a materialelor didactice auxiliare, a activităților aplicative care nu implică neapărat prezența față în față etc.). În egală măsură, consider că învățământul superior juridic exclusiv online privează studentul de un element fundamental al formării lor ca viitori juriști, și anume dobândirea abilităților de comunicare (mai ales nonverbală), de exercițiul retoricii și al interacțiunii intercolegiale, respectiv cu profesorii, în condițiile în care – prin excelență – Dreptul este o știință socială. (Prof. univ. dr. habil. Emilia Lucia Cătană – avocat, Baroul Mureș)
Educația juridică online este benefică atât pentru studenți, cât și pentru cadrele didactice. (Conf. univ. dr. Ioan Gârbuleț – judecător, Curtea de Apel Tîrgu-Mureș)
In contextul tehnologizării din toate domeniile, educația juridica online nu este doar o normalitate, ci chiar o necesitate, pentru a ușura munca tuturor celor implicați în această activitate și pentru a putea ține pasul cu ceea ce se întâmplă la nivel mondial. (Lector univ. dr. Anca Maria Slev)
Educația juridică online este la început, așa că avem încă foarte multe de învățat, atât noi, profesorii, cât și studenții. (Asistent univ. drd. Cecilia Ionela Șulea)
Educația juridică online solicită o mai mare capacitate de concentrare, atât asupra cursului, cât și asupra interacțiunii cu studenții și asupra aspectelor tehnice. (Drd. Anca Bogdan, cadru didactic asociat – specialist în domeniul Dreptului)
7.3. Analiză comparativă
Așa cum am arătat, toți profesorii chestionați, fără nicio excepție, sunt convinși de necesitatea adaptării educației juridice la exigențele unei lumi în continuă schimbare, față de numai 74,55% dintre studenți. Un procent de 13,64% dintre studenți consideră că o asemenea adaptare nu este necesară, iar 11,82% dintre aceștia sunt indeciși.
Faptul că studenții cred într-o mai mică măsură decât profesorii că e obligatorie adaptarea educației juridice la exigențele prezentului și ale viitorului nu înseamnă neapărat că primii ignoră sau resping realitățile sociale. Poate fi, mai degrabă, vorba despre faptul că tinerii aspiranți la profesia de jurist văd Dreptul doar ca pe o sumă de acte normative, reguli de conduită și sancțiuni, fără să fie încă pe deplin conștienți de țesătura intimă a Dreptului în întreaga societate. Concluzia noastră este că ar trebui pus mai mult accent pe educația interdisciplinară, pe înțelegerea spiritului legilor, poate pe conștientizarea rolului juristului în societate și a responsabilității pe care o are.
Distribuția răspunsurilor oferite de studenți și profesori pentru fiecare variantă propusă poate fi urmărită în tabelul următor:
Credeți că e necesar ca educația juridică să se adapteze la realitățile contemporane (comunicarea și documentarea online, economia digitală, schimbările tehnologice, Inteligența Artificială etc.)? | Răspunsurile studenților | Răspunsurile profesorilor |
da | 74,55% | 100% |
nu | 13,64% | 0% |
nu știu / nu mă pronunț | 11,82% | 0% |
Tabel comparativ nr. 4 – Adaptarea educației juridice la realitățile contemporane
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.