Dislocarea răspunderii penale a infracțiunii de falsificare a probelor în legile penale ale altor state
Eugeniu Piterschi - septembrie 6, 2021Introducere
Legea penală a Republicii Moldova, în calitate de act legislativ suprem ce înglobează în conținutul său totalitatea acțiunilor ilicite și prejudiciabile, a acordat o atenție sporită, într-un compartiment separat, și infracțiunilor săvârșite în împrejurările justițiabilului. Astfel, capitolul XIV din Partea specială a Codului penal, cu denumirea juridico-penală „Infracțiuni contra justiției”, încorporează o serie întreagă de fapte, socialmente periculoase, care, odată comise în realitatea obiectivă, pot provoca diverse daune și/sau urmări negative justiției moldovenești.
Art. 310, din limitele capitolului XIV al Codului penal al Republicii Moldova, prevede expres dispoziția normativă pentru două variante-tipice ale infracțiunii contra justiției – falsificarea probelor, care aduce unele urmări negative majore proceselor judiciare. Falsificarea probelor fiind una dintre infracțiunile contra justiției, aceasta din urmă, face parte din categoria infracțiunilor care împiedică îndeplinirea, de către judecători sau colaboratori ai organelor de drept, a obligațiilor acestora în vederea realizării sarcinilor și scopurilor justiției.
Urmare a analizării variantelor-tipice ce incriminează infracțiunea de falsificare a probelor și a cazurilor practice admise în realitatea obiectivă, referitoare la comiterea falsului de probe, se constată că, art. 310 din Codul penal al Republicii Moldova, merită a fi propus unui concept de lege ferenda spre realizarea unor modificări, pentru ajustarea și completarea acestuia. În vederea îndeplinirii exacte și multiaspectuale a acestui deziderat, în respectivul demers științific vom prezenta unele modalități normative ce prevăd expres componența infracțiuni de falsificare a probelor în legile penale ale altor state.
Gradul de investigare a problemei la momentul actual, scopul cercetării
Problematica privind ajustarea, modificarea și/sau completarea cadrului legal reprezintă una de mare anvergură, care a existat mereu. Necesitățile stringente care impun realizarea acestei acțiuni, de cele mai dese ori, sunt formate de complexul dezvoltării societății, per-ansamblu, digitalizarea mediului înconjurător și evident, de identificarea unor noi forme și metode a răufăcătorilor de a comite diverse ilegalități.
Scopul cercetării în cauză îl reprezintă prezentarea în fața diverselor categorii de cercetători a variantelor normative de instituire a răspunderii penale pentru infracțiunea de falsificare a probelor în unele state ale lumii. Aceasta derivă din necesitatea științifică de cunoaștere a unor părți componente ale Legilor penale ale altor state, care formează o bună poziție intelectuală a cercetătorului, spre o informare largă la scara condiționalităților infracțiuni de falsificare a probelor.
Materiale utilizate și metode aplicate
Materialele utilizate la alcătuirea științifică și îmbinarea operațională de cercetare a articolului, cu titlul Dislocarea răspunderii penale a infracțiuni de falsificare a probelor în legile penale de peste hotarele țării, o reprezintă în prim-plan Codul penal a Republicii Moldova, dar și alte Legi penale ale unor state, care conțin elemente esențiale și formează obiectul de bază al prezentului studiu.
Metodele științifice aplicate în procesul studiului și elaborării prezentului demers științific fac parte din categoria celor mai diverse, fiind utilizate metodele cele mai eficiente în materia cercetării juridice. Astfel, la etapa incipientă s-a acordat prioritate metodei analizei și a celei comparative. Ulterior, în vederea prezentării unei structuri și esențe cuprinzătoare a articolului, au fost efectuate apelări științifice la metodele sintezei și deducției, inclusiv metoda istorică și metoda empirică.
Rezultatele obținute și discuții
La art. 310 C. pen. al R. Moldova este prevăzută răspunderea penală pentru două variante-tipice, care implică acțiuni ilicite de falsificare a probelor:
a) falsificarea probelor în procesul civil de către un participant la proces sau de către reprezentantul acestuia – art. 310 alin. (1) C. pen. Pedeapsa pentru o asemenea faptă poate fi: amendă, în mărime de la 850 la 1150 unităţi convenţionale, sau cu muncă neremunerată, în folosul comunităţii de la 180 până la 240 de ore, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate, pe un termen de la 2 la 5 ani.
b) falsificarea probelor în procesul penal de către persoana care efectuează urmărirea penală, procuror sau de către apărătorul admis în procesul penal – art. 310 alin. (2) C. pen. O asemenea faptă se pedepsește cu: amendă, în mărime de la 850 la 1.350 unităţi convenţionale, sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate, pe un termen de la 2 până la 5 ani[1].
Prin urmare, după cum ne-am propus inițial, ca deziderat, în prezentul demers științific, în continuare, reliefăm mențiunile cu referire la aplicarea răspunderii penale pentru infracțiunea de falsificare a probelor dislocate în Codul penal al Bosniei și Herțegovinei.
În această ordine de idei, este de menționat că Legislativul Republicii Federale reiterate mai sus (Parliamentary Assembly of Bosnia and Herzegovina) a instituit componența faptei antisociale de falsificare a probelor în cuprinsul mai multor norme juridice din Legea penală, care se pot manifesta în realitatea obiectivă sub diverse forme și metode. Astfel, aceste modalități normative pot fi regăsite în cadrul capitolului XXI din Codul penal al Bosniei și Herțegovinei, cu titulatura legislativă „Infracțiunii criminale contra administrării justiției”.
Așadar, în corespundere cu art. 234 din Legea penală a republicii federale antecitate, cu denumirea generică „Informații false despre infracțiuni”, pot fi sancționate următoarele forme de comitere, în realitatea obiectivă, a falsificării probelor:
1. Raportarea directă, în ordinea legală, de către o anumită persoană precum că, o altă persoană a săvârșit o infracțiune prevăzută de legea din Bosnia și Herțegovina, știind că această persoană nu este făptuitor – va fi pedepsită cu închisoare între șase luni și cinci ani, conform art. 234 alin. (1) din Codul penal al Bosniei și Herțegovinei;
2. La fel, cu o pedeapsă identică, va fi sancționat și subiectul de drept care, conștient și din propria inițiativă, a falsificat dovezile unei infracțiuni sau provoacă, în alt mod, începerea urmăririi penale pentru o infracțiune prevăzută de legea Bosniei și Herțegovinei împotriva unei persoane pe care știe cu exactitate că nu este făptuitorul real al infracțiuni care i se impută, potrivit art. 234 alin. (2) din Codul penal al Bosniei și Herțegovinei;
3. Orice persoană care se acuză în mod direct de săvârșirea unei infracțiunii prevăzute de legea din Bosnia și Herțegovina, deși nu este autorul acestei infracțiuni – va fi pedepsit cu amendă sau închisoare pentru un termen care nu depășește șase luni, în corespundere cu art. 234 alin. (3) din Codul penal al Bosniei și Herțegovinei;
4. La fel, cu o pedeapsă identică celei prenotate, va fi sancționat și făptuitorul care, conștient și din propria inițiativă, raportează direct, în ordinea legală, că a avut loc comiterea unei infracțiuni prevăzută de legea Bosniei și Herțegovinei, deși știe că o astfel de infracțiune nu a fost săvârșită în realitatea obiectivă, în condiționalitățile art. 234 alin. (4) din Codul penal al Bosniei și Herțegovinei[2].
Consecvent cu aceste prevederi, notabil este faptul că, art. 236 din Legea penală a republicii federale prenotate, cu denumirea marginală „Modificarea probelor”, sancționează în mod expres și alte forme de admitere a falsificării probelor în realitatea obiectivă.
În circumstanțele date, se pedepsește subiectul de drept care determină un martor să depună mărturie mincinoasă în instanța de judecată, în fața organelor de drept din Bosnia și Herțegovina, care examinează o infracțiune comisă de minori, în cadrul unei proceduri administrative sau disciplinare prin utilizarea amenințării sau a oricărei alte forme de forță (constrângere) sau promisiune de oferire a unui cadou, privilegiu și/sau a alteia prestații. O asemenea faptă ilegală, de obținere a unor dovezi false, se pedepsește cu închisoare pentru un termen cuprins între șase luni și cinci ani, în corespundere cu prevederile art. 236 alin. (1) din Codul penal al Bosniei și Herțegovinei.
Mai mult decât atât, cel care, cu scopul de a preveni aplicarea răspunderii penale unei persoane, împiedică, în mod direct, colectarea de probe autentice pentru a fi prezentate în instanța de judecată, în fața organelor de drept din Bosnia și Herțegovina, care examinează o infracțiune comisă de minori, în cadrul unei proceduri administrative sau disciplinare, acțiuni realizate prin ascundere și/sau distrugere, care în final vor dăuna obiectului și/sau documentului care poate fi utilizat ca probă autentică, va fi pasibil de sancțiuni penale. În temeiul art. 236 alin. (2) din Codul penal al Bosniei și Herțegovinei, se aplică o pedeapsă sub forma amenzii sau închisorii pentru un termen care nu depășește trei ani calendaristici[3].
Simultan cu mențiunile reiterate mai sus, din Legea penală a Republicii Federale, situată în Europa de sud-est, care au drept scop aplicarea răspunderii penale pentru realizarea sub diverse forme și metode a infracțiuni de falsificare a probelor, aducem în lumina mediului științific și o ultimă dislocare normativă, care, în final, urmărește același scop, propus spre analiză în actualul studiu științific.
Așadar, în conjunctura încorporată în art. 241 alin. (1) din Codul penal al Bosniei și Herțegovinei, cu titlul normativ „Obstrucția justiției”, se aplică răspunderea penală subiectului de drept care folosește forța fizică, amenințarea și/sau intimidarea ori promisiunea, oferind avantaje nejustificate pentru a induce o mărturie mincinoasă sau pentru a interveni în depunerea mărturiilor necorespunzătoare ori în administrarea de probe falsificate într-o procedură penală desfășurată în conformitate cu Legea din Bosnia și Herțegovina. În aceste circumstanțe, subiectul de drept va fi condamnat la o privațiune de libertate pe o perioadă de la un an și până la zece ani.
Iar oricine folosește forța fizică, amenințările și/sau intimidarea pentru a interfera cu exercitarea atribuțiilor oficiale de către un judecător, procuror sau persoană responsabilă de aplicare a legii în legătură cu o procedură penală desfășurată în conformitate cu legea Bosniei și Herțegovinei, va fi pedepsit cu închisoare pentru un termen cuprins între un an și zece ani, conform art. 241 alin. (2) din Codul penal al Bosniei și Herțegovinei[4].
Urmare a analizării prevederilor juridico-penale ale statului Moldova și ale republicii federale situată în Europa de sud-est, la capitolul incriminării normei ce formează fapta antisocială de falsificare a probelor, putem enumera unele repere deductive, în ordinea care succed.
Legiuitorul autohton a instituit varianta normativă a infracțiuni supuse cercetării în două variante-tipice, care sancționează expres acțiunea de falsificare a probelor atât într-un proces civil, cât și în cadrul unui proces penal. Pe când, dacă realizăm o poziție științifică referitoare la incriminările de rigoare dislocate în Codul penal al Bosniei și Herțegovinei, la aspectul infracțiunii de falsificare a probelor, putem enunța că legiuitorul statului dat a prevăzut, în mai multe forme normative, modalitățile diverse prin care poate fi realizată infracțiunea de falsificare a probelor. Aceste incriminării, într-o mare măsură, formează complexul mai amplu al laturii obiective, care, în final, sancționează pur-general, practic, majoritatea formelor și metodelor cu ajutorul cărora s-ar săvârși infracțiunea de falsificare a probelor pe teritoriul Bosniei și Herțegovinei.
În consecutivitatea cuprinsului prezentului demers științific, propunem analiza prevederilor răspunderii penale a infracțiuni de falsificare a probelor dislocate în Codul penal al Mongoliei, aprobat de către organul său legislativ (Marele Hural de Stat).
Astfel, potrivit legii penale a republicii parlamentare menționate mai sus, norma juridică care instituie atragerea la răspundere penală a subiectului de drept pentru comiterea infracțiuni de falsificare a probelor se regăsește în Capitolul XXI, cu titulatura „Crime împotriva procesului de administrare a justiției”, din cadrul Titlului IX, cu denumirea marginală „Crime împotriva ordinului administrativ, administrarea justiției și a măsurării infracțiunii”.
Deci, art. 253, cu titlul generic „Falsificarea probelor”, din Legea penală a Mongoliei enunță următoarele forme și modalități a infracțiuni de falsificare a probelor ce pot fi sancționate:
− Falsificarea probelor de către participanții la o procedură civilă sau de către un judecător – art. 253 alin. (1) Cod penal al Mongoliei. O asemenea faptă ilicită se pedepsește cu amendă, de la 51 până la 100 de salarii minime pe economie, sau cu închisoare, de la trei până la șase ani;
− Falsificarea probelor de către un ofițer de urmărire penală, ofițer de investigații, procuror sau avocat – art. 253 alin. (2) Cod penal al Mongoliei. Pedeapsa pentru o acțiune de genul dat este una de tipul amenzii, de la 100 până la 250 de salarii minime pe economie, sau cu închisoare de până la trei ani;
− Falsificarea probelor privind o infracțiune gravă comisă de către funcționarii menționați mai sus [ (1) și alin. (2)] care are ca rezultat producerea unei vătămări grave – art. 253 alin. (3) Cod penal al Mongoliei. O faptă antisocială de genul dat se pedepsește cu închisoare de până la cinci ani, cu privarea dreptului de a deține anumite funcții publice sau de a se angaja într-o funcție publică pentru un termen de până la 3 ani[5].
O dislocare normativă a infracțiuni de falsificare a probelor, poate fi regăsită cu ușurință și în limitele legii penale ale Republicii Slovenia.
Parlamentul Sloveniei, în calitate de organ legislativ al statului suveran situat în sudul Europei Centrale, a instituit expres răspunderea penală pentru infracțiunea de falsificare a probelor în cadrul Capitolului XXVIII din Codul penal, cu titulatura juridică „Infracțiuni criminale contra administrării justiției”.
Așadar, în corespundere cu prevederile art. 285 din Codul penal al Republicii Slovenia, cu denumirea generică „Modificări cu dovezile”, pot fi supuse răspunderii penale următoarele modalități normative de falsificare a probelor comise în realitatea obiectivă:
a) Ascunderea și/sau distrugerea documentelor care pot servi ca obiect probatoriu în cadrul unui proces judiciar – se pedepsește cu închisoarea de până la trei ani. Totodată, cu aceeași pedeapsă, se sancționează și subiectul de drept care împiedică prezentarea probelor veridice în fața instanței sau produce alte dovezi, în întregime și/ori parțial, inutile pentru participanții la procesul judiciar;
b) Înlăturarea, distrugerea, schimbarea sau deplasarea unui obiect de delimitare care confirmă dreptul de proprietate reală sau dreptul de folosire a apei – se pedepsește cu închisoarea de până la trei ani. La fel, în norma respectivă se încadrează și acțiunile ilegale ale subiectului de drept care intenționează să modifice ilegal orișice reper de delimitare a bunurilor imobile. Modalitatea normativă în cauză, se referă în mare parte la pricinile civile;
c) Producerea cu bună-știință de către un subiect de drept a probelor false în cadrul unui proces judiciar în oricare gen și/sau tip de infracțiune care a fost săvârșită – se pedepsește cu închisoarea de până la cinci ani. Asemenea dispoziție este aplicabilă în mare parte proceselor penale[6].
Analizând prevederile normative care formează dispoziția infracțiunii de falsificare a probelor din legile penale enunțate mai sus (Moldova, Mongol și Slovac), putem deduce cu ușurință că ele sunt în mare parte identice, cu unele mici diferențieri.
Legiuitorul moldovean a dislocat expres două variante-tipice ale falsului de probe, la art. 310 Cod penal al Republicii Moldova, pe când cel mongol a instituit la fel două variante-tipice de bază ale acestei infracțiuni, la art. 253 Cod penal al Mongoliei, inclusiv și o variantă agravantă, manifestată prin cauzarea vătămărilor grave în cazul comiterii unei infracțiuni din categoria celor grave [art. 253 alin. (3) Cod penal al Mongoliei]. În activitatea legislativului Slovac, a fost aprobată norma juridică de la art. 285 Cod penal al Republicii Slovenia, care este însoțită de trei variante-tipice ce formează complexul tuturor acțiunilor faptei prejudiciabile de falsificare a probelor.
Următoarea analiză științifică a dislocări răspunderii penale a infracțiuni de falsificare a probelor urmează a fi cea instituită de legea penală a microstatului germanofon din Europa Centrală – Principatul Liechtenstein.
În corespundere cu prevederile Codului penal al Principatului Liechtenstein, infracțiunea de falsificare a probelor se regăsește în conținutul Secțiuni XXI, cu titlul „Infracțiuni împotriva administrării justiției”.
Astfel, varianta legislativă a dispoziției normei juridice în cauză poate fi remarcată expres la art. 2931 din Codul penal al Principatului Liechtenstein, cu denumirea marginală „Falsificarea dovezilor”, care constă în felul următor:
1. Producerea dovezilor false și falsificarea dovezilor autentice cu intenția ca aceste probe să fie utilizate în proceduri judiciare ori administrative și/sau în cadrul procedurilor (acțiunilor profesionale) desfășurate de Poliția Națională, în baza Codului de procedură penală – reprezintă infracțiunea de falsificarea probelor. Subiectul acestei fapte ilicite, va fi pasibil răspunderii penale, cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, pe un termen de până la un an de zile calendaristic;
2. Folosirea probelor false sau falsificate în cadrul unor proceduri judiciare ori administrative și/sau în cadrul procedurilor (acțiunilor profesionale) desfășurate de Poliția Națională în baza Codului de procedură penală – la fel constituie o faptă ilegală, care se înglobează în conținutul unei infracțiuni de falsificarea probelor. Făptuitorul acestei ilegalități va fi sancționat penal, la fel, cu o pedeapsă de tipul închisori, pe un termen de până la un an de zile calendaristic[7].
În contextul sistemului sancționator antecitat și al acestor forme specifice acțiunilor de realizare a infracțiuni de falsificarea probelor menționate mai sus, legiuitorul Principatului Liechtenstein (Landtagul Liechtensteinului), a instituit expres, în Legea penală, și două modalități tipice normative de eliberare de răspundere penală a subiectului de drept care a admis în realitatea obiectivă săvârșirea infracțiuni de falsificarea probelor.
Deci, potrivit art. 294 din Codul penal al Principatului Liechtenstein, cu denumirea generică „Pocăința activă”, pot fi absolvite de la răspunderea penală pentru comiterea infracțiunii de falsificarea probelor, persoanele care:
− Se abțin de bună voie să folosească ori împiedică utilizarea probelor false și/sau falsificate în cadrul procedurii sau dacă aceste persoane elimină modificarea dovezilor care sunt capabile să inducă în eroare o altă persoană înainte ca probele false să fie utilizate în proceduri judiciare ori administrative și/sau în cadrul procedurilor (acțiunilor profesionale) desfășurate de Poliția Națională, în baza Codului de procedură penală – art. 294 alin. (1) Cod penal al Principatului Liechtenstein;
− În cazul în care nu există niciun pericol pentru o astfel de utilizare a probelor false sau dacă un astfel de pericol a fost eliminat fără nicio participare a subiectului de drept, atunci făptuitorul nu va fi pedepsit dacă, necunoscând acest lucru, se străduie în mod voluntar și serios să elimine acest pericolul care poate surveni ca urmare a admiterii consumării infracțiuni de falsificare a probelor – art. 294 alin. (2) Cod penal al Principatului Liechtenstein[8].
Consecvent cu aceste mențiuni, în continuitatea prevederilor Legii penale a Principatului Liechtenstein, la art.2951, cu titulatura normativă Suprimarea dovezilor, este sancționată penal o nouă formă de realizare a infracțiuni de falsificare a probelor în mediul înconjurător al microstatului germanofon din Europa Centrală – Principatul Liechtenstein.
Așadar, în conformitate cu norma juridică antecitată, orice persoană care distruge, dăunează sau suprimă orice probă care este destinată a fi utilizată în proceduri judiciare ori administrative și/sau în cadrul procedurilor (acțiunilor profesionale) desfășurate de Poliția Națională, în baza Codului de procedură penală, și care nu este la dispoziția acestei persoane sau nu este la dispoziția exclusivă a acestei persoane, și face acest lucru cu intenția de a preveni utilizarea probelor false în cadrul unui proces judiciar, se pedepsește cu închisoare de până la un an – conform art. 2951 din Cod penal al Principatului Liechtenstein[9].
Ca și în situațiile precedente, legiuitorul Principatului Liechtenstein (Landtagul Liechtensteinului) a instituit o variantă normativă distinctă privind eliberarea de răspundere penală a făptuitorului infracțiuni de falsificare a probelor, realizată prin modalitatea de suprimare a dovezilor.
Aceasta din urmă constă, în modalitatea legală raportată la situația faptică, că nicio persoană nu poate fi pedepsită pentru suprimarea probelor, dacă o astfel de persoană recunoaște vinovăția până la pronunțarea unei decizii și prezintă, în mod voluntar, dovezile false către instanța de judecată, autoritatea administrativă sau subdiviziunea Poliției Naționale care activează în baza Codului de procedură penală – potrivit art. 2962 din Cod penal al Principatului Liechtenstein[10].
Urmare a analizei științifice efectuate în temeiul prevederilor Codului penal al Principatului Liechtenstein, la capitolul incriminării infracțiuni de falsificare a probelor, este notabil de menționat că Legea penală a microstatului germanofon supusă analizei din Europa Centrală, practic diferă cu totul de cea autohtonă.
După cum am menționat și anterior, legiuitorul moldav a dislocat direct răspundere penală pentru infracțiunea de falsificare a probelor la art. 310 Cod penal al Republicii Moldova, în două variante-tipice, care se pot manifesta atât în cadrul unui proces civil, cât și în cadrul unui proces penal. Pe când, în Codul penal al Principatului Liechtenstein, întâlnim o cu totul altă abordare juridică a acestui fenomen criminogen. Inițial, legiuitorul Principatului Liechtenstein (Landtagul Liechtensteinului) a remarcat acțiunea ilegală de falsificare a probelor, manifestată prin producerea probelor false [art.2931 alin.(1)], apoi această formă, urmată de o altă acțiune a faptei prejudiciabile sub forma unei ,,folosiri a probelor false” [art.2931 alin.(2)]. Ulterior, se constată și cea de-a treia metodă de realizare a acțiunii privind falsificarea probelor, care, la rândul ei, se manifestă prin suprimarea dovezilor autentice (distrugerea și/sau suprimarea), ceea ce nu poate fi observat în limitele Legi penale a Republicii Moldova, fapt ce poate crea unele presupuneri că nu toate modalitățile de comitere a infracțiunii de falsificare a probelor sunt pasibile răspunderii penale, în corespundere cu prevederile Codului penal al Republicii Moldova.
Însă, punctul forte, care s-a evidențiat, în prim-plan, în cadrul analizei date, a fost eliberarea de răspundere penală a subiectului infracțiuni de falsificare a probelor, potrivit condiționalităților legislative ale Codului penal al Principatului Liechtenstein. Legiuitorul Principatului Liechtenstein, la acest capitol, a instituit cu exactitate absolvirea de răspundere penală pentru fiecare acțiune de realizare a infracțiuni de falsificare a probelor: producerea și folosirea probelor (art. 294) și eliberarea de la suprimarea dovezilor (art. 2962), cu condiția că, acțiunile făptuitorului comise cu bună-știință în realitatea obiectivă, se încadrează în limitele normelor reiterate mai sus ce prevăd eliberarea de răspundere penală.
Dislocarea răspunderii penale a infracțiunii de falsificare a probelor cunoaște o incriminare distinctivă și în Legea penală din Republica Macedonia de Nord, situată pe peninsula Balcanică, în Europa de sud-est.
Codul penal al Republicii Macedonia de Nord prevede expres dispoziția faptei ilegale de falsificare a probelor, la art. 368-a, cu titulatura „Obstrucționarea justiției”, din limitele normative ale capitolului XXXI, cu denumirea marginală „Crimele contra judiciarului”.
Astfel, oricine, folosind forța, amenințarea sau promisiunea gravă, oferind orice beneficii materiale, influențează un judecător, un procuror sau orice alt funcționar ori un avocat să întreprindă sau să nu ia măsurile prevăzute de lege, într-o procedură în fața unei instanțe ori înainte oricărui alt organ competent să efectueze o procedură reglementată de o lege, contrară îndatoririlor și atribuțiilor legale; îl împiedică să ia astfel de acțiuni – comite o faptă ilegală din categoria infracțiunilor de falsificare a probelor. O asemenea faptă se pedepsește cu închisoare de la unu la zece ani, potrivit condiționalităților art. 368-a alin. (5) Cod penal al Republicii Macedonia de Nord.
Totodată, orice persoană oficială sau responsabilă care refuză sau amână, fără nicio justificare, executarea unei comenzi sau a unei cereri bazate pe lege de către o instanță, un procuror public sau orice alt organ competent ori un avocat pentru colectarea, păstrarea sau depunerea de înscrisuri, documente ori cazuri, sau cu intenția de a preveni ori de a împiedica fundamentarea, ascunde, distruge, falsifică sau face în orice alt mod inutilizabile probele într-o procedură în fața unei instanțe sau în fața oricărui alt organ competent pentru desfășurarea unei proceduri reglementate de lege – comite o faptă ilegală, din categoria infracțiunilor de falsificare a probelor. Pedeapsa pentru o asemenea faptă este de tipul închisorii pe un termen de la unu la zece ani, în corespundere cu art. 368-a alin. (8) Cod penal al Republicii Macedonia de Nord[11].
Mai mult decât atât, în conținutul juridico-penal al capitolului XXXII, cu denumirea generică Crime între traficul juridic, din Cod penal al Republicii Macedonia de Nord, poate fi relevată o dislocare normativă a răspunderii penale referitoare la infracțiunea de falsificare a probelor.
Așadar, în conformitate cu prevederile art. 378, intitulat Contrafacerea unui document, din Legea penală a statului propus studiului, situat pe peninsula Balcanică, în Europa de sud-est, poate fi supus răspunderii penale subiectul de drept care:
a) Contraface un document sau falsifică un document, cu intenția de a utiliza un astfel de document ca fiind adevărat sau care folosește documentul fals ca și cum ar fi unul real. O acțiune ilegală din această categorie va fi pasibilă răspunderii penale, cu aplicarea amenzii sau închisorii pe un termen de până la trei ani, în conformitate cu art. 378 alin. (1) Cod penal al Republicii Macedonia de Nord;
b) Încearcă să realizeze acțiunile enunțate mai sus. Tentativă de infracțiune – conform prevederilor art. 378 alin. (2) Cod penal al Republicii Macedonia de Nord;
c) Realizează complexul modalităților enunțate la punctul anterior [ 378 alin. (1)], însă deține calitatea de persoană juridică. Aceasta din urmă va fi amendată, potrivit normei condiționate la art. 378 alin. (4) din Codul penal al Republicii Macedonia de Nord[12];
Tentativa de comitere a infracțiuni de falsificare a probelor, în sensul general al noțiuni, poate fi înțeleasă ca ,,acţiunea sau inacţiunea intenţionată îndreptată nemijlocit spre săvârşirea infracţiunii dacă, din cauze independente de voinţa făptuitorului, aceasta nu şi-a produs efectul”[13].
Concluzie. În lumina complexului condiționalităților menționate mai sus, este meritoriu de generalizat că, fiecare Lege penală a statelor supuse cercetării, în prezentul studiu științific, înglobează, în limitele sale, conținutul răspunderii penale pentru infracțiunea de falsificare a probelor. Unele abordări legislative au fost mai laconice, iar altele într-o formulă mai detaliată, dar, în final, toate aplică un sistem sancționator bine stabilit pentru fapta antisocială ce atentează direct la autenticitatea probelor într-un proces judiciar.
Consecvent cu aceste mențiuni, ne propunem, pe finalul cercetării, înaintarea, cu titlul de lege ferenda, a unei noi modalități normative din categoria infracțiunii supuse cercetării. Astfel, la inițiativa autorului, se propune art.3109 al Codului penal al Republicii Moldova, cu titulatura juridico-penală „Producerea și/sau folosirea probelor false”, care va avea conținutul în ordinea care succede:
Art. 3109. Producerea și/sau folosirea probelor false
1) Producerea cu bună-știință a probelor false într-un proces judiciar de către o persoană care se încadrează în noțiunea de subiect al infracțiunii, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 700 unităţi convenţionale cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 2 ani.
2) Folosirea cu bună-știință a probelor false într-un proces judiciar de către o persoană care se încadrează în noțiunea de subiect al infracțiunii, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 600 la 800 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 până la 4 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 4 ani.
3) Folosirea probelor false într-un proces judiciar de către o persoană care se încadrează în noțiunea de subiect al infracțiunii fără a cunoaște că dovezile nu corespund adevărului, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 500 unităţi convenţionale.
Totodată, este notabil de specificat că, ca urmare a propunerii menționate mai sus, cu titlul normativ „Suprimarea probelor autentice”, poate fi înaintată varianta-tipică a art. 31010, care va avea menirea să completeze cadrul legal autohton și să respingă absolvirea răspunderii penale a noilor forme de comitere a infracțiunii de falsificare a probelor.
Art. 31010. Suprimarea probelor autentice
Suprimarea probelor autentice într-un proces judiciar, adică înlăturare, eliminare, desființare, nimicire dovezilor de către o persoană care se încadrează în noțiunea de subiect al infracțiunii, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1400 la 1.800 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 5 până la 7 ani și după caz, în al doilea caz și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen egal cu cât a fost sancționat cu pedeapsa de tipul închisorii.
DOWNLOAD FULL ARTICLEREFERINȚE BIBLIOGRAFICE:
− Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002, republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în 2009. Disponibil: lex.justice.md/md/331268/, vizualizat la 02.2021;
− Codul penal al Bosniei și Herțegovinei din 1.03.2003, cu ultimele modificări, completări și ajustări din 1.09.2020. Poate fi accesat la link-ul: http://www.iccnow.org/documents/criminal-code-of-bih.pdf, vizualizat la 26.02.2021;
− Codul penal al Mongoliei din 1.09.2002, cu ultimele modificări, completări și ajustări din 1.05.2020. Poate fi accesat la link-ul: http://ilo.org/dyn/natlex/natlex4.detail?p_lang=en&p_isn=82785&p_country=MNG&p_count=135, vizualizat la 29.01.2021;
− Codul penal al Republicii Slovenia din 1.11.2008, cu ultimele modificări, completări și ajustări din 8.09.2020. Poate fi accesat la link-ul: https://www.wipo.int/edocs/lexdocs/laws/en/si/si046en.pdf, vizualizat la 30.01.2021;
− Codul penal al Principatului Liechtenstein din 24.06.1987, în vigoare din 22.10.1988. Cu ultimele modificări, completări și ajustări din 1.01.2017. Poate fi accesat la link-ul: https://www.regierung.li/media/medienarchiv/311_0_ 11_07_2017_en.pdf, vizualizat la 27.02.2021;
− Codul penal al Republicii Macedonia de Nord din 1.11.1996, cu ultimele modificări, completări și ajustări din 16.11.2017. Poate fi accesat la link-ul: http://rai-see.org/wp-content/uploads/2015/08/Criminal-Code-en.pdf, vizualizat la 26.02.2021.
[1] Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002, republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în 2009. Disponibil: lex.justice.md/md/331268/, (citat 12.02.2021), art. 310.
[2] Codul penal al Bosniei și Herțegovinei din 1.03.2003, cu ultimele modificări, completări și ajustări din 1.09.2020. Poate fi accesat la link-ul: http://www.iccnow.org/documents/criminal-code-of-bih.pdf, vizualizat la 26.02.2021, art. 234.
[3] Codul penal al Bosniei și Herțegovinei din 1.03.2003, cu ultimele modificări, completări și ajustări din 1.09.2020. Poate fi accesat la link-ul: http://www.iccnow.org/documents/criminal-code-of-bih.pdf, vizualizat la 26.02.2021, art. 236.
[4] Codul penal al Bosniei și Herțegovinei din 1.03.2003, cu ultimele modificări, completări și ajustări din 1.09.2020. Poate fi accesat la link-ul: http://www.iccnow.org/documents/criminal-code-of-bih.pdf, vizualizat la 26.02.2021, art. 241.
[5] Codul penal al Mongoliei din 1.09.2002, cu ultimele modificări, completări și ajustări din 1.05.2020. Poate fi accesat la link-ul: http://ilo.org/dyn/natlex/natlex4.detail?p_lang=en&p_isn=82785&p_country=MNG&p_count=135, vizualizat la 29.02.2021, art. 253.
[6] Codul penal al Republicii Slovenia din 1.11.2008, cu ultimele modificări, completări și ajustări din 8.09.2020. Poate fi accesat la link-ul:https://www.wipo.int/edocs/lexdocs/laws/en/ si/si046en.pdf, vizualizat la 30.01.2021, art. 285.
[7] Codul penal al Principatului Liechtenstein din 24.06.1987, în vigoare din 22.10.1988. Cu ultimele modificări, completări și ajustări din 1.01.2017. Poate fi accesat la link-ul: https:// www.regierung.li/media/medienarchiv/311_0_11_07_2017_en.pdf, vizualizat la 27.02.2021, art. 2931.
[8] Codul penal al Principatului Liechtenstein din 24.06.1987, în vigoare din 22.10.1988. Cu ultimele modificări, completări și ajustări din 1.01.2017. Poate fi accesat la link-ul: https://www. regierung.li/media/medienarchiv/311_0_11_07_2017_en.pdf, vizualizat la 27.02.2021, art. 294.
[9] Codul penal al Principatului Liechtenstein din 24.06.1987, în vigoare din 22.10.1988. Cu ultimele modificări, completări și ajustări din 1.01.2017. Poate fi accesat la link-ul: https:// www.regierung.li/media/medienarchiv/311_0_11_07_2017_en.pdf, vizualizat la 27.02.2021, art. 2951.
[10] Codul penal al Principatului Liechtenstein din 24.06.1987, în vigoare din 22.10.1988. Cu ultimele modificări, completări și ajustări din 1.01.2017. Poate fi accesat la link-ul: https://www.regierung.li/media/medienarchiv/311_0_11_07_2017_en.pdf, vizualizat la 27.02.2021, art. 2962.
[11] Codul penal al Republicii Macedonia de Nord din 1.11.1996, cu ultimele modificări, completări și ajustări din 16.11.2017. Poate fi accesat la link-ul: http://rai-see.org/wp-content/uploads/2015/08/Criminal-Code-en.pdf, vizualizat la 26.02.2021, art. 368-a.
[12] Codul penal al Republicii Macedonia de Nord din 1.11.1996, cu ultimele modificări, completări și ajustări din 16.11.2017. Poate fi accesat la link-ul: http://rai-see.org/wp-content/uploads/2015/08/Criminal-Code-en.pdf, vizualizat la 26.02.2021, art. 378.
[13] Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002, republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în 2009. Disponibil: lex.justice.md/md/331268/, (citat 12.02.2021), art. 27.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.