Despre testamentele privilegiate (Partea I)
Ioana Nicolae - octombrie 1, 20201. Noţiunea şi sediul materiei[1]
Pentru situaţia în care o persoană se găseşte într‑o împrejurare excepţională, care o împiedică să testeze într‑una dintre formele ordinare, există posibilitatea ca aceasta să testeze într‑o formă autentică simplificată, urmând anumite reguli speciale, derogatorii de la dreptul comun în materia autentificării înscrisurilor. În alte cuvinte, așa cum s-a subliniat în literatura de specialitate[2], testamentele sunt considerate privilegiate deoarece ele derogă de la forma obișnuită, rezervată de lege actelor mortis causa ordinare, iar derogarea este justificată de împrejurările speciale în care se găsesc cei care vor să testeze.
Deoarece în cazul testamentelor întocmite în aceste situaţii excepţionale se derogă de la regulile dreptului comun edictate în materia testamentelor, acestea au fost numite testamente privilegiate. Testamentele privilegiate reprezintă în esență testamente autentice simplificate, acestea fiind însă instrumentate de către un alt agent decât notarul public. Așadar, legiuitorul, ținând seama de faptul că testatorul s-ar putea afla în împrejurări excepționale, când nu ar putea îndeplini formalitățile cerute de lege, a prevăzut testamente autentice, scutite de formele dreptului comun, care de aceea poartă denumirea de testamente privilegiate[3].
Totodată, se impune a preciza că persoana care se găseşte în acea împrejurare excepţională, care ar justifica folosirea unei forme de testament privilegiat, îşi poate redacta actul de ultimă voinţă testând în formă olografă, cu respectarea condiţiilor de fond şi de formă impuse de lege testamentului olograf. Așadar, alegerea între cele două modalităţi de a testa aparţine exclusiv testatorului, neexistând dispoziţii care să impună alegerea vreuneia dintre aceste forme testamentare. Cu alte cuvinte, persoana aflată într‑una dintre situaţiile excepţionale prevăzute de lege va avea dreptul de a opta între a testa în formă olografă (evident, dacă știe și poate să scrie) sau sub forma testamentului privilegiat.
S‑a afirmat că testamentul privilegiat este valabil ori de câte ori nu există posibilitatea încheierii unui testament autentic, în situaţiile şi condiţiile prevăzute de legiuitor, chiar dacă ar fi existat posibilitatea redactării unui testament olograf, dar dispunătorul a ales să testeze în forma privilegiată, şi nu în cea ordinară, olografă[4]. Apreciem că opinia exprimată este doar parţial adevărată, în sensul că, şi în situaţia în care există posibilitatea de a încheia un testament autentic, dacă testatorul aflat în una din primele două situaţii excepţionale prevăzute de lege, optează pentru încheierea testamentului privilegiat, nu trebuie negat dreptul acestuia. Ne referim aici la testamentul făcut în caz de epidemii, catastrofe, războaie sau alte asemenea împrejurări excepţionale şi testamentul întocmit la bordul unui vas sau al unei aeronave (în acest din urmă caz fiind evident imposibil a se testa autentic în faţa unui notar public, întrucât acestea se află în timpul deplasării).
În cazurile enunţate nu trebuie făcută distincţie între cele două feluri de testament ordinar (autentic şi olograf), atâta vreme cât legiuitorul nu prevede a anumită ordine între modalităţile de a testa. În cazul testamentelor privilegiate, singurul element care va condiţiona încheierea acestora este generat de existenţa uneia dintre cele două situaţii excepţionale ori, chiar în cazul în care s‑ar putea încheia testament autentic, este posibil ca tocmai datorită situaţiei în care se găseşte testatorul, să îi fie imposibil sau mult mai dificil să testeze în acel mod (motive obiective), ori este posibil ca în localitatea respectivă să nu existe niciun birou notarial. Din moment ce se admite că testatorul poate testa în forma privilegiată, chiar şi atunci când poate testa olograf, acelaşi drept trebuie să‑i fie recunoscut şi atunci când poate testa în formă autentică, dar preferă totuşi forma privilegiată.
În schimb, în cazul testamentului militarilor şi al persoanei internate într‑o instituţie sanitară, legiuitorul prevede că aceştia pot testa în formă privilegiată dacă nu au acces la serviciile unui notar public. Cu alte cuvinte, opinia exprimată de autoarea citată este adevărată doar în aceste ultime două situaţii, neputându‑se admite extinderea acesteia la primele două ipoteze legale menţionate.
În ceea ce priveşte sediul materiei, arătăm că testamentele privilegiate sunt reglementate în cuprinsul dispoziţiilor art. 1047‑1048 C. civ. Potrivit art. 1047 C. civ., constituie testamente privilegiate următoarele:
– testamentul făcut în caz de epidemii, catastrofe, războaie sau alte asemenea împrejurări excepţionale;
– testamentul întocmit la bordul unui vas sau al unei aeronave;
– testamentul militarilor;
– testamentul făcut de o persoană internată într‑o instituţie sanitară.
În prima parte a studiului dedicat testamentelor privilegiate vom analiza primele două testamente privilegiate.
2. Testamentul făcut în caz de epidemii, catastrofe, războaie sau alte asemenea împrejurări excepţionale
Dispoziţiile art. 1047 alin. (1) lit. a) C. civ. arată că se poate întocmi, în mod valabil, un testament în faţa unui funcţionar competent al autorităţii civile locale în caz de epidemii, catastrofe, războaie sau alte asemenea împrejurări excepţionale. Prin funcţionar competent al autorităţii civile locale înţelegem un funcţionar al primăriei din localitatea respectivă – ofiţer de stare civilă, primar, alt salariat desemnat în acest scop etc. Testamentul întocmit în astfel de situaţii implică, în mod obligatoriu, prezenţa a doi martori, aşa cum prevede art. 1047 alin. (2) C. civ., iar potrivit art. 1047 alin. (3) C. civ., „testamentul privilegiat se semnează de testator, de agentul instrumentator şi de cei doi martori. Dacă testatorul sau unul dintre martori nu poate semna, se va face menţiune despre cauza care l‑a împiedicat să semneze”. Dispoziţiile prevăzute la alin. (3) al art. 1047 C. civ. sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii absolute.
În ceea ce priveşte sfera persoanelor care pot testa pe calea testamentului privilegiat în caz de epidemii, catastrofe, războaie sau alte asemenea împrejurări excepţionale, arătăm că textul legal permite utilizarea acestei forme testamentare atât de persoanele sănătoase, cât şi de cele bolnave, fără a se face distincţii de acest fel (în măsura în care nu au acces la serviciile unui notar public). Pentru a fi valabil, însă, un astfel de testament, el trebuie încheiat în faţa unui funcţionar competent al autorităţii civile locale şi în prezenţa a doi martori.
Testamentul întocmit în aceste împrejurări excepţionale are în vedere acele situaţii în care testatorul nu poate întocmi un testament autentic, fie pentru că în localitatea în care se găseşte nu există niciun birou notarial, fie că acesta există[5], dar nu poate recurge la serviciile notariale din motive obiective sau pentru că testatorul nu doreşte şi, de asemenea, dacă nu vrea sau nu poate să testeze olograf, în acest din urmă caz pentru că nu ştie să scrie sau nu poate să semneze.
Se remarcă faptul că legiuitorul a extins sfera de aplicare a testamentului privilegiat raportat la prevederile cuprinse în art. 868‑886 C. civ. de la 1864, de la boala contagioasă la catastrofe, războaie şi alte asemenea împrejurări cu caracter excepţional, remarcându‑se astfel tendinţa legiuitorului de a adapta reglementările legale la situaţiile ce se pot ivi. Art. 872 C. civ. de la 1864 prevedea că persoanele care se află într-o localitate izolată din cauza ciumei sau a unei alte boli contagioase pot testa în mod valabil în fața unui membru al consiliului local, asistat de doi martori.
Epidemia[6] reprezintă extinderea unei boli contagioase, într‑un timp scurt, prin contaminare, la un număr mare de persoane dintr‑o localitate, regiune etc. Catastrofa[7] este un eveniment tragic de mari proporţii, cu urmări dezastruoase; dezastru, nenorocire, calamitate; tragedie. Războiul[8] reprezintă un conflict armat (de durată) între două sau mai multe grupuri, categorii sociale sau state, pentru realizarea unor interese economice şi politice.
La aceste situaţii menţionate anterior, legiuitorul a adăugat şi „alte asemenea împrejurări excepţionale”, lăsând astfel deschisă posibilitatea de a nu lăsa nici o situaţie neacoperită, astfel încât persoana aflată în imposibilitate de a testa în formă ordinară să poată testa sub forma testamentelor privilegiate. În acest context, menționăm că în literatura de specialitate[9] s-a opinat că art. 1047 alin. (1) lit. a) și d) (se referă la situația în care un testament se poate întocmi în mod valabil în fața directorului, medicului șef al instituției sanitare sau a medicului șef al serviciului ori, în lipsa acestora, în fața medicului de gardă, cât timp dispunătorul este internat într-o instituție sanitară în care notarul nu are acces), oglindesc două ipoteze ce se pot subsuma aceleiași specii juridice de testament privilegiat, respectiv cel al persoanelor aflate în izolare fără vina lor. În acest sens, autorii arată că situația specială care justifică utilizarea testamentului privilegiat este reprezentată de izolarea testatorului, ce poate fi cauzată de epidemie, catastrofă, război sau alte asemenea împrejurări excepționale, fie de instituirea carantinei ori de internarea testatorului într-o instituție sanitară în care notarul public nu are acces. Raportat la ipotezele reglementate de legiuitor, se va putea testa fie în fața unui funcționar competent al autorității civile locale, fie în fața medicului șef al instituției sanitare aflate în carantină sau a medicului șef al serviciului ori, în lipsa acestora, în fața medicului de gardă. Chiar dacă punctul de vedere al autorilor menționați are logică, în prezentul studiu, vom analiza testamentele privilegiate așa cum ele au fost reglementate de legiuitor.
Trebuie menționat că, deși, până nu demult, utilizarea testamentelor privilegiate de acest gen părea mai degrabă o chestiune istorică, iată că realitatea zilelor noastre aduce în prim-plan testamentele privilegiate. În contextul actualei pandemii de coronavirus, în care situația persoanelor internate este imprevizibilă, acest tip de testament privilegiat capătă relevanță și aplicabilitate practică. Datele statistice arată că mortalitatea celor internați în unități spitalicești în stare gravă este crescută, ceea ce înseamnă că în anumite cazuri întocmirea testamentului privilegiat va asigura respectarea ultimelor dorințe ale testatorului atât în privința aspectelor patrimoniale, cât și a celorlalte dispoziții de ultimă voință cuprinse în testament.
3. Testamentul întocmit la bordul unei nave sau aeronave
Art. 1047 alin. (1) lit. b) C. civ. prevede că se poate întocmi în mod valabil un testament în faţa comandantului vasului sau a celui care îl înlocuieşte, dacă testatorul se află la bordul unui vas sub pavilionul României, în cursul unei călătorii maritime sau fluviale. Testamentul întocmit la bordul unei aeronave este supus aceloraşi condiţii.
Potrivit art. 1047 alin. (2) C. civ., testamentul făcut în acest caz este obligatoriu să se întocmească în prezenţa a doi martori. „Testamentul privilegiat se semnează de testator, de agentul instrumentator şi de cei doi martori. Dacă testatorul sau unul dintre martori nu poate semna, se va face menţiune despre cauza care l‑a împiedicat să semneze” [art. 1047 alin. (3) C. civ.]. Dispoziţiile art. 1047 alin. (3) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii absolute, după cum stabileşte alin. (4) al art. 1047 C. civ.
Posibilitatea de a testa în acest mod este recunoscută atât în cazul în care dispunătorul este membru al echipajului vasului sau aeronavei, cât şi dacă acesta este doar călător la bordul acestora. Ceea ce este esenţial pentru a se putea testa în această formă este ca vasul sau aeronava să se afle în cursul unei călătorii fluviale sau maritime, respectiv aeronava să se afle în zbor. Aceasta deoarece, în ipoteza în care nava sau aeronava se află staţionate, atunci devin incidente prevederile art. 18 alin. (5) din Legea nr. 36/1995 potrivit cărora „actele notariale se îndeplinesc la sediile misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, precum şi la bordul navelor şi aeronavelor sub pavilion românesc care se află staţionate în raza de activitate a acestor organe (…)”. Aşadar, în ipoteza în care în locul de staţionare al navei sau aeronavei nu există misiune diplomatică sau oficiu consular român, se poate întocmi testament privilegiat.
Trebuie recunoscută posibilitatea de a testa în forme privilegiate pe toată durata unei călătorii maritime, fluviale sau aeriene, perioadă în care persoana se află la bordul unei nave sau aeronave, considerând călătoria ca fiind efectivă din momentul în care ea a început şi până în momentul la care se încheie în condiţii normale, pasagerii părăsind nava sau aeronava şi reluându‑şi cursul firesc al vieţii[10]. Dacă, spre exemplu, nava sau aeronava se scufundă, respectiv se prăbuşeşte, este posibil ca testamentul privilegiat să nu fie găsit sau să fie distrus în totalitate sau parţial, astfel încât executarea dispoziţiilor testamentare să fie imposibil de realizat dacă nu se probează existenţa şi conţinutul testamentului. În aceste condiţii îşi vor găsi aplicare prevederile art. 1037 C. civ., referitoare la proba testamentului, dispoziţiile respective fiind comune tuturor formelor testamentare.
Este de remarcat că legiuitorul a extins sfera de reglementare, faţă de prevederile art. 874‑883 C. civ. de la 1864, şi la posibilitatea de a testa prin intermediul testamentului privilegiat în timpul zborului aeronavei, legiuitorul adaptând astfel sfera de aplicare a testamentului privilegiat la una din cele mai uzuale modalități de transport.
4. Concluzii
Evoluția vieții din ultimul an ne-a dovedit cât de actuală este tema testamentelor privilegiate, sens în care, în această primă parte a studiului analizăm noțiunea și sediul materiei, iar apoi prezentăm testamentul făcut în caz de epidemii, catastrofe, războaie sau alte asemenea împrejurări excepţionale și testamentul întocmit la bordul unei nave sau aeronave, cu regulile speciale aplicabile în fiecare caz în parte.
Bibliografie:
1. Kocsis J., Vasilescu P., Drept civil. Succesiuni, Ed. Hamangiu, București, 2016
2. Deak Fr., Tratat de drept succesoral, ed. a II-a actualizată și completată, Ed. Universul Juridic, București, 2002
3. Nicolae I. , Devoluțiunea legală și testamentară a moștenirii, Ed. Hamangiu, București, 2016
4. Eliescu M., Curs de succesiuni, Ed. Humanitas, București, 1997
5. Negrilă D., Testamentul în noul Cod civil, Studii teoretice și practice, Ed. Universul Juridic, București, 2013
6. DEX, Dicţionarul explicativ al limbii române, ed. a 2‑a, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998
DOWNLOAD FULL ARTICLE
* Prezenta parte reprezintă o dezvoltare și adăugire la materialul publicat anterior în lucrarea intitulată Devoluțiunea legală și testamentară a moștenirii, Ed.Hamangiu, București, 2016.
[1] I. Nicolae, D. Ionaș, articol publicat în Buletinul Universităţii Transilvania din Braşov (BUT), seria VII, vol. 7 (56), nr. 2/2014, pp. 261‑268.
[2] J. Kocsis, P. Vasilescu, Drept civil. Succesiuni, Ed. Hamangiu, București, 2016, p. 103.
[3] M. Eliescu, Curs de succesiuni, Ed. Humanitas, București, 1997, p. 179.
[4] D. Negrilă, Testamentul în noul Cod civil, Studii teoretice și practice, Ed.Universul Juridic, București, 2013, pp. 224‑225.
[5] În perioada de aplicare a Codului civil de la 1864 se aprecia în literatura de specialitate că, deși legea nu prevedea, acest testament privilegiat nu putea fi folosit dacă în localitate exista birou notarial. A se vedea, în acest sens, Fr.Deak, Tratat de drept succesoral, Ed.a II-a actualizată și completată, Ed.Universul Juridic, București, 2002, p. 199.
[6] DEX, Dicţionarul explicativ al limbii române, ed. a 2‑a, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998, p. 344.
[7] Idem, p. 144.
[8] Idem, p. 894.
[9] J. Kocsis, P. Vasilescu, Drept civil. Succesiuni, Ed. Hamangiu, București, 2016, pp. 105-106.
[10] D. Negrilă, Testamentul în noul Cod civil, op. cit., p. 243.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.