Despre testamentele privilegiate (Partea a II-a)
Ioana Nicolae - noiembrie 1, 20201. Testamentul militarilor
Potrivit art. 1047 alin. (1) lit. c) C. civ., se poate întocmi în mod valabil un testament în faţa comandantului unităţii militare ori a celui care îl înlocuieşte, dacă testatorul este militar sau, fără a avea această calitate, este salariat ori prestează servicii în cadrul forţelor armate ale României şi nu se poate adresa unui notar public.
Testamentul făcut în acest caz este obligatoriu să se întocmească în prezenţa a doi martori. Testamentul privilegiat se semnează de testator, de agentul instrumentator şi de cei doi martori. Dacă testatorul sau unul dintre martori nu poate semna, se va face menţiune despre cauza care l‑a împiedicat să semneze. Aceste dispoziţii sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii absolute, după cum stabileşte alin. (4) al art. 1047 C. civ.
Codul civil de la 1864 prevedea în art. 868 că militarii și persoanele asimilate puteau testa în mod valabil în fața comandantului militar al unității sau în fața unui alt ofițer superior, fiind asistat de doi martori. Textul art.870 din același act normativ limita posibilitatea de a testa a militarilor de condiția de a se afla pe teritoriu străin în misiune sau prizonier la inamic sau pe teritoriul țării într-o localitate aflată sub asediu sau într-un alt loc fără comunicație cu exteriorul din cauza războiului[1]. În literatura de specialitate[2] s-a apreciat că utilizarea acestui tip de testament putea fi utilizată și de cei asimilați militarilor, precum medicii, chirurgii, preoții etc. Din analiza comparativă a prevederilor Codului civil de la 1864 și a actualului Cod civil, rezultă că în noua reglementare pot utiliza acest tip de testament privilegiat atât militarii, cât şi cei asimilaţi acestora, fără a mai fi nevoie de existenţa unui conflict militar, fără a se mai impune ca testatorul să se afle pe teritoriu străin, în misiune sau în stare de prizonierat ori într‑o localitate asediată. Nu se mai cere a fi îndeplinită condiția ca forța armată română să fie angajată într-un conflict armat, să fie concentrată sau mobilizată, după cum nu are relevanță nici dacă militarul testator se află pe teritoriul țării sau pe teritoriul altui stat în cadrul unei misiuni militare sau a unei misiuni de pace[3]. Cu toate acestea, legiuitorul a prevăzut că pentru a testa în formă privilegiată se cere însă ca testatorului să‑i fie imposibil a se adresa notarului public (spre exemplu, militarul se află consemnat în unitatea militară în timpul serviciului, pe timp de pace). De asemenea, ne punem întrebarea dacă pe lângă imposibilitatea de a testa în fața unui notar public, testatorul trebuie să fie și în imposibilitate de a testa în formă olografă, deși textul legal nu face referire la aceasta. Cum textul de lege se referă expres la imposibilitatea de a testa în fața unui notar, apreciem că această imposibilitate nu poate fi extinsă și la alte modalități de a testa (în acest caz la testamentul olograf), fiind de strictă interpretare. Pentru ipoteza în care militarul de află pe teritoriul unui stat străin se are în vedere situația în care acesta nu se poate prezenta în fața unui notar public român. Aşa cum rezultă din prevederile art. 1047 alin. (1) lit. c) C. civ., posibilitatea de a testa în această formă privilegiată se aplică atât militarilor, cât şi celor care sunt salariaţi ai forţelor armate ori care prestează servicii în cadrul forţelor armate, condiţia esenţială fiind aceea de a nu se putea adresa unui notar public pentru întocmirea unui testament autentic (imposibilitatea de a se adresa unui notar public trebuie să fie una de natură obiectivă). Ca și în legislația aferenta Codului Civil de la 1864, extinderea dispoziţiei în cauză şi la personalul auxiliar din cadrul armatei este justificată de faptul că şi persoanele respective sunt supuse aceluiaşi regim restrictiv aplicabil militarilor. Așa cum s-a subliniat în literatura juridică[4], testamentul militarilor este rezervat militarilor și persoanelor asimilate lor, care în expresia legii prestează servicii în cadrul forțelor armate ale României.
2. Testamentul făcut de o persoană internată într‑o instituţie sanitară
Potrivit art. 1047 alin. (1) lit. d) C. civ., se poate întocmi în mod valabil un testament în faţa directorului, medicului şef al instituţiei sanitare sau a medicului şef al serviciului ori, în lipsa acestora, în faţa medicului de gardă, cât timp dispunătorul este internat într‑o instituţie sanitară în care notarul public nu are acces.
Testamentul făcut în acest caz este obligatoriu să se întocmească în prezenţa a doi martori. Testamentul privilegiat se semnează de testator, de agentul instrumentator şi de cei doi martori. Dacă testatorul sau unul dintre martori nu poate semna, se va face menţiune despre cauza care l‑a împiedicat să semneze. Aceste dispoziţii sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii absolute, după cum prevede alin. (4) al art. 1047 C. civ. Această formă a testamentului privilegiat nu a fost reglementată în Codul civil de la 1864, reprezentând o noutate adusă de actualul Cod civil.
Aşadar, cel internat într‑o instituţie sanitară în care notarul public nu are acces poate testa în formă privilegiată în faţa directorului, a medicului şef al instituţiei medicale sau a medicului şef al serviciului, ori, în lipsa acestora, în faţa medicului de gardă. Este obligatoriu să fie prezenţi doi martori.
Posibilitatea de a testa în această formă este recunoscută persoanei internate, indiferent dacă aceasta este bolnavă sau nu, cu singura condiţie de a nu putea apela la serviciile unui notar public în acest sens. Alți autori[5] consideră că și în această ipoteză testatorul nu trebuie să aibă acces la serviciile unui notar public, dar deopotrivă nici nu poate testa în formă olografă. Pentru argumentele prezentate anterior, apreciem că doar imposibilitatea de a apela la serviciile notariale a fost avută în vedere de legiuitor. Astfel, este posibil ca o persoană sănătoasă să fie internată împreună cu un membru al familiei sale şi să se găsească în situaţia în care nu poate părăsi unitatea medicală, notarului public fiindu‑i interzis să pătrundă în unitatea sanitară, spre exemplu, din cauza carantinei. În acest caz, se poate testa în forma privilegiată prevăzută de art. 1047 alin. (1) lit. d) C. civ.
În concluzie, starea de boală a testatorului nu reprezintă o condiţie pentru a testa în această modalitate. Indiferent dacă testatorul este bolnav sau nu, acesta trebuie doar să se găsească în imposibilitatea de a apela la serviciile unui notar public.
3. Reguli comune aplicabile testamentelor privilegiate
Testamentele privilegiate trebuie să îndeplinească, separat de regulile speciale impuse pentru fiecare dintre acestea, enunţate în cele două parți ale studiului dedicat testamentelor privilegiate, toate condiţiile generale de valabilitate a testamentelor, respectiv să îmbrace forma scrisă şi să fie respectată interdicţia testamentului reciproc.
În cele ce urmează vom puncta regulile comune aplicabile testamentelor privilegiate:
a) în primul rând, testamentul privilegiat poate fi încheiat doar în cele patru situaţii excepţionale reglementate de legiuitor și care au făcut obiectul analizei în cele două studii dedicate testamentelor privilegiate. S-a exprimat în doctrină punctul de vedere potrivit căruia[6] testamentele privilegiate nu sunt oferite alternativ sau în schimbul celor ordinare, ci oferă o soluție de avarie, aplicabilă doar atunci când este imposibil să se recurgă la o formă obișnuită, ordinară de testament, datorită existenței acelei situații sau împrejurări speciale. Opinăm însă că persoana aflată în acea situație excepțională nu poate fi obligată să testeze în formă olografă, ci va putea opta între a testa olograf și a testa utilizând un testament privilegiat;
b) în al doilea rând, testamentul privilegiat poate fi instrumentat numai de persoanele special abilitate de lege în acest scop, astfel cum acestea au fost enumerate, testamentul fiind ulterior semnat de testator, de agentul instrumentator precum şi de cei doi martori, a căror prezenţă este obligatorie. În ipoteza în care testatorul nu poate semna, se va face menţiune despre aceasta şi despre cauza care l‑a împiedicat să semneze. De asemenea, dacă un martor nu poate semna, se va face menţiune despre cauza care l‑a împiedicat să semneze. Aceasta înseamnă că cel puţin unul dintre martori trebuie să semneze testamentul. Semnăturile aparţinând testatorului, agentului instrumentator şi a celor doi martori sunt prevăzute de lege, sub sancţiunea nulităţii absolute. Martorii trebuie să nu se încadreze în situaţiile prevăzute de art. 315 C. proc. civ sau art. 96 alin. (3) din Legea nr. 36/1995. În plus, mai trebuie amintit faptul că testamentul privilegiat se încheie într‑un singur exemplar;
c) în al treilea rând, testamentul privilegiat se va deschide după aceeaşi procedură prevăzută de art. 1042 C. civ. ca şi în cazul testamentului olograf. În alte cuvinte, înainte de a fi executat, testamentul privilegiat se va prezenta unui notar public pentru a fi vizat spre neschimbare. De asemenea, notarul public procedează la deschiderea şi validarea testamentului privilegiat, pe care îl depune în dosarul succesoral. În ceea ce priveşte deschiderea şi starea în care acest testament se găseşte, aceasta se va constata prin proces‑verbal. Art. 105 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 36/1995 prevede că, „în cazul existenţei unui testament olograf, mistic sau privilegiat prezentat notarului public sau găsit la inventar, acesta procedează la deschiderea şi vizarea lui spre neschimbare. La termenul fixat pentru dezbatere se constată starea lui materială, întocmindu‑se un proces‑verbal, urmat de procedura validării.
Procesul‑verbal de validare a testamentului se întocmeşte de către notarul public în prezenţa succesibililor legali înlăturaţi prin testament sau ale căror drepturi sunt afectate prin acesta şi care vor fi citaţi în acest scop”;
d) în al patrulea rând, testamentele privilegiate produc efecte de la data decesului testatorului, numai dacă acesta a decedat în împrejurările excepţionale prevăzute de legiuitor, iar după încetarea acestor împrejurări numai pentru o perioadă limitată de timp.
Potrivit art. 1048 alin. (1) C. civ., „testamentul privilegiat devine caduc la 15 zile de la data când dispunătorul ar fi putut să testeze în vreuna dintre formele ordinare. Termenul se suspendă dacă testatorul a ajuns într‑o stare în care nu îi este cu putinţă să testeze”. Aşa fiind, testamentele privilegiate au o valabilitate în timp limitată, spre deosebire de testamentele ordinare; după 15 zile de la data încetării condiţiilor excepţionale, când testatorul ar putea testa în forme ordinare, ele devin caduce[7]. Formele ordinare la care se referă textul art. 1048 C. civ. sunt testamentul autentic şi testamentul olograf. Aşadar, dacă încetează împrejurarea excepţională ce a justificat încheierea testamentului privilegiat, urmând a distinge în funcţie de situaţiile excepţionale expuse anterior, testamentul va produce efecte încă 15 zile. Termenul de 15 zile se suspendă dacă testatorul a ajuns într‑o stare în care îi este cu neputinţă să testeze, aşa cum prevede art. 1048 alin. (1) C. civ. Starea de neputinţă este apreciată de notar sau de instanţa de judecată, în funcţie de situaţia concretă, fiind vorba despre o situaţie de fapt ce se va dovedi cu orice mijloc de probă.
Se remarcă faptul că termenul de valabilitate al testamentelor privilegiate este cu mult redus, raportat la prevederile din Codului civil de la 1864, unde termenul de valabilitate al testamentelor militarilor şi al celor făcute în timp de boală era de 6 luni de la data încetării condiţiilor speciale care au determinat încheierea lor, iar în ceea ce privea testamentul maritim, termenul era de 3 luni de la data la care testatorul a ajuns într‑un loc în care avea posibilitatea de a testa într‑o formă ordinară.
Cu toate acestea, de la regula caducităţii testamentelor privilegiate expusă anterior există o excepţie. Astfel, potrivit art. 1048 alin. (2) C. civ., valabilitatea clauzei testamentare prin care se recunoaşte un copil nu este limitată în timp. Aşadar, recunoaşterea unui copil făcută printr‑un testament privilegiat va produce efecte, nefiind necesar ca testatorul să întocmească un testament ordinar după trecerea celor 15 zile de la data încetării cauzei excepţionale ce a justificat întocmirea testamentului privilegiat. Raţiunea acestei excepţii rezidă în aceea că recunoaşterea unui copil reprezintă un act juridic irevocabil ce produce efecte de la data manifestării de voinţă, şi nu de la moartea testatorului. Potrivit art. 416 alin. (3) C. civ., „recunoaşterea, chiar dacă a fost făcută prin testament, este irevocabilă”;
e) în al cincelea rând, deşi actualul Cod civil nu face referire expresă la data testamentului privilegiat, ca element esenţial al acestuia, apreciem că doar raportat la data întocmirii testamentului se poate verifica dacă acesta a fost încheiat sub imperiul împrejurărilor excepţionale reglementate de legiuitor, recunoscându‑se astfel valabilitatea unui asemenea testament;
f) în al șaselea rând, sunt aplicabile prevederile art. 1037 C. civ. referitoare la proba testamentului, pentru ipotezele în care testamentul privilegiat a dispărut printr‑un caz fortuit sau de forţă majoră, ori prin fapta unui terţ, dacă moartea testatorului a survenit în împrejurările excepţionale enunţate. Apreciem că se aplică prevederile menţionate, dacă testamentul privilegiat a dispărut în timpul vieţii testatorului, fără ca cel din urmă să cunoască acest aspect, sau după moartea sa, dacă decesul a survenit în termenul de valabilitate de 15 zile;
g) în al șaptelea rând, regulile generale de interpretare a testamentului cuprinse în art. 1039 C. civ. se aplică tuturor formelor de testament privilegiat, în ipoteza în care clauzele acestora necesită interpretare;
h) în al optulea rând, ulterior finalizării procedurii succesorale, originalul testamentului privilegiat se predă legatarilor, potrivit înţelegerii dintre ei, iar în lipsa acesteia, persoanei desemnate de instanţă [art. 1042 alin. (4) C. civ.];
i) în al nouălea rând, este posibilă convertirea testamentului privilegiat care este scris, semnat şi datat de testator în testament olograf. Astfel, spre exemplu, în ipoteza în care formalităţile instituite în privinţa testamentelor privilegiate nu sunt respectate (instrumentarea acestuia de un agent instrumentator necompetent, lipsa celor doi martori, nesemnarea testamentului de agentul instrumentator sau de către martori etc.), testamentul scris în întregime, semnat şi datat de testator, îndeplinind condiţiile de validitate cerute, poate fi considerat testament olograf.
În ceea ce priveşte forţa probantă a testamentelor privilegiate, arătăm că, în privinţa menţiunilor făcute de testator şi cuprinse în testament, acestea au forţă probantă până la dovada contrară, potrivit dreptului comun, iar în ceea ce priveşte constatările agentului instrumentator făcute personal, până la înscrierea în fals. Menţionăm faptul că împrejurările excepţionale care permit a se testa în formă privilegiată trebuie dovedite atât notarului, cât şi instanţei de judecată, în acest scop putându‑se utiliza orice mijloc de probă, aflându‑ne în prezenţa unei situaţii de fapt. Dacă împrejurarea excepţională nu a putut fi dovedită, testamentul va fi invalidat.
4. Concluzii
Cea de-a doua parte a studiului dedicat testamentelor privilegiate a analizat testamentul militarilor și apoi testamentul făcut de o persoană internată într‑o instituţie sanitară iar la final a punctat regulile comune aplicabile testamentelor privilegiate în general (referitoare la toate cele patru forme ale sale).
Bibliografie:
– J. Kocsis, P. Vasilescu, Drept civil. Succesiuni, Ed. Hamangiu, București, 2016;
– Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, ed. a II-a actualizată și completată, Ed. Universul Juridic, București, 2002;
– I. Nicolae, Devoluțiunea legală și testamentară a moștenirii, Ed. Hamangiu, București, 2016;
– M. Eliescu, Curs de succesiuni, Ed. Humanitas, București, 1997.
DOWNLOAD FULL ARTICLE
* Prezenta parte reprezintă o dezvoltare și adăugire la materialul publicat anterior în lucrarea intitulată Devoluțiunea legală și testamentară a moștenirii, Ed. Hamangiu, București, 2016.
[1] A se vedea în acest sens și Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, ed. a II-a actualizată și completată, Ed. Universul Juridic, București, 2002, p. 199.
[2] M. Eliescu, Curs de succesiuni, Ed. Humanitas, București, 1997, p. 179.
[3] J. Kocsis, P. Vasilescu, Drept civil. Succesiuni, Ed. Hamangiu, București, 2016, p. 105.
[4] Idem.
[5] Ibidem, p. 106.
[6] Ibidem, p. 103.
[7] S‑a afirmat în literatura juridică faptul că termenul de 15 zile începe să curgă din chiar momentul întocmirii testamentului privilegiat, acesta fiind legat de „data când testatorul ar fi putut să testeze într‑una din formele ordinare”, potrivit art. 1048 alin. (1) C. civ. A se vedea în acest sens D. Negrilă, Testamentul în noul Cod civil, op. cit., p. 225. Apreciem că opinia exprimată nu concordă cu intenţia legiuitorului, deoarece în ipoteza în care testatorul putea întocmi un testament olograf, ştiind să scrie şi putând să semneze, dar el optând, totuşi, pentru încheierea unui testament privilegiat, se va avea în vedere momentul în care împrejurarea excepţională încetează. De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că textul legal se referă la „vreuna din formele ordinare”, ori este posibil ca testatorul care nu ştie să scrie să poată încheia doar testament autentic, însă, din pricina situaţiei excepţionale, să nu existe posibilitatea de a testa autentic decât la încetarea respectivei situaţii, caz în care termenul nu curge de la momentul încheierii testamentului privilegiat, aspect de altfel remarcat şi de autoarea menţionată. Aşa cum am menţionat anterior, testamentele ordinare se încheie în condiţii de normalitate, ori în ipoteza testamentelor privilegiate normalitatea se instalează doar la încetarea situaţiei excepţionale, când testatorul poate testa în oricare din formele ordinare. Nu se poate admite că pentru testatorul care ştie să scrie termenul curge de la data întocmirii testamentului privilegiat, în vreme ce pentru cel care nu ştie să scrie, de la încetarea situaţiei excepţionale. În concluzie, opinăm că termenul de valabilitate al testamentului privilegiat începe să curgă de la încetarea condiţiilor excepţionale, când testatorul poate alege a testa în oricare din cele două forme permise de lege.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.