Despre protejarea Patrimoniului Cultural Naţional

Ovidiu Predescu

Ovidiu Predescu: Stimate coleg și prieten, încep dialogul nostru pe o temă atât de importantă și parcă mai actuală ca oricând, și anume protejarea patrimoniului cultural național (PCN), prin a face o mărturisire de suflet, respectiv starea de bine și de confort spiritual pe care o resimt ori de câte ori mă aflu în fața unui jurist care, pe lângă cunoștințe juridice temeinice, dispune și de o cultură generală solidă. Și pentru a folosi din plin timpul alocat acestui interviu, vă rog domnule procuror general să ne vorbiți, înainte de toate, despre originile dvs.

 

Augustin Lazăr: Sunt născut în Rădești, județul Alba, localitate care poartă numele arhiepiscopului martir Dumitru Radu. Copilăria mea este legată de două sate vecine: Sâncrai și Rădești, situate în zona de intersecție a două centre culturale majore: Aiudul (cunoscut din Evul Mediu ca oppida nobila) și Blajul (supranumit Mica Romă, Fântâna Școlii Ardelene).

Augustin Lazăr

Perioada de elev mi-a fost marcată de tradițiile specifice unui cocktail cultural specific zonei central europene în care românii, ungurii și sașii își aduceau propriile contribuții, asemănătoare detaliilor excelent descrise de Eginald Schlattner în romanul „Cocoșul decapitat”. În Sâncrai (Santus Rex, Enyedszentkirály, Königsdorf), toți elevii știau că în curtea Castelul Bánffy (în prezent centru cultural) și lângă Biserica Reformată, după anumite lucrări, au fost descoperite vestigii arheologice romane, iar pe malul Mureșului o stelă funerară reprezentând Lupa Capitolina, acum depusă în Lapidariul MNIR București.

Ovidiu Predescu: Dați-ne, vă rog, câteva date mai importante referitoare la procesul educațional care a contribuit decisiv la formarea dvs. ca profesionist al dreptului, precum și la dobândirea minunatei calități de universitar.

Augustin Lazăr: Diversitatea culturală, am regăsit-o prezentă în rândul colegilor și profesorilor mei, începând cu învățătorul din sat, originar din Basarabia, profesorii români, maghiari, germani, aromâni.

Am avut privilegiul de a urma cursurile Colegiului Național Titu Maiorescu (fost Liceul teoretic Avram Iancu) din Aiud (Straßburg am Mieresch, Nagyenyed). Municipiul Aiud este cunoscut centru cultural și științific încă din secolul al XVII-lea pentru nivelul și conexiunile culturale europene ale Colegiului Academic fondat de Bethlen Gabriel, Principele Transilvaniei. Este binecunoscut faptul că familia Maiorescu își are originea în zona Blajului, iar primul liceu românesc fondat în Aiud, la 1922, a primit numele marelui om de cultură Titu Maiorescu. Pentru educarea tinerilor în spiritul valorilor patrimoniului cultural, Aiudul conservă în condiții bune Casa Bethlen și cetatea medievală, monumente istorice importante.

Am absolvit cursurile Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, promoția 1981, cu media 9,92. Pe parcursul celor patru ani, am avut șansa de a studia cu excelenți profesori și mentori, care ne-au transmis valorile vechii școli clujene: Vladimir Hanga la drept roman, Ioan Deleanu la drept constituțional, Ioan Albu și Liviu Pop la drept civil, Matei Basarab și Ion Mircea la drept penal și criminalistică etc. Cunoștințele culturale erau mereu testate prin concursuri organizate la nivelul Centrului universitar unde echipa Facultății de Drept, pe care o reprezentam, obținea rezultate foarte bune.

Ovidiu Predescu: Cred că cititorii noștri, în marea lor majoritate juriști sau tineri care doresc să îmbrățișeze această nobilă profesie – judecători, procurori, avocați, notari, consilieri juridici, studenți, masteranzi, doctoranzi ș.a. – ar fi interesați să afle câte ceva în legătură cu debutul dvs. în cariera profesională.

Augustin Lazăr: După absolvire, am ocupat un post de avocat la Baroul Alba, într-o perioadă când maeștrii baroului făceau mentorat, apoi un post de procuror criminalist la unitatea locală Alba Iulia. Dinamismul și provocările succesive ale activității de procuror au fost stimulative, astfel încât am lucrat la toate nivelurile jurisdicționale. Am debutat cu urmărirea infracțiunilor la protecția muncii, apoi a celor contra vieții persoanei, continuând cu infracțiunile specifice mediului afacerilor, a celor de corupție, criminalitate organizată, contra patrimoniului cultural național etc. Activitatea în Ministerul Public (MP) oferă tinerilor magistrați o varietate inepuizabilă de teme juridice incitante, oportunități, resurse de formare profesională și personală multiple, provocări pe care le-am primit, fără ezitare, din curiozitatea investigării noilor frontiere ale cunoașterii în domeniul juridic. La Alba Iulia m-am angrenat într-o școală juridică cu tradiții de mentorat, în care tinerii magistrați erau încurajați să fie activi în profesiune, să cerceteze și să publice, să evite poziția de periferici ai științei și culturii. Această școală, care a produs magistrați de referință ai MP și instanțelor, profesori universitari, precum și maeștri ai baroului, este activă și are încă numeroase resurse.

Ovidiu Predescu: În continuare, vă rog domnule procuror general, să vă referiți la experiența pe care ați dobândit-o la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) în calitate de procuror-șef al unei secții nou înființate la acea vreme, care s-a dovedit în timp foarte importantă în lupta anticorupție și nu numai.

Augustin Lazăr: În anul 1998, când exercitam mandatul de procuror-șef secție la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și începusem cursul doctoral la Universitatea din Cluj-Napoca, a devenit de actualitate nevoia reformării MP în cadrul procesului de preaderare la UE. Tânăra noastră generație de magistrați procurori, proaspăt ajunsă la maturitate, a fost provocată să-și asume responsabilitatea reformării instituției și a desfășurării unor acțiuni judiciare energice conform cu așteptările societății românești. O reformă care să facă sistemul judiciar român compatibil și interoperabil cu cele ale democrațiilor occidentale. În context am fost învestit cu un mandat de procuror șef al noii Secții Anticorupție, Urmărire penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție. În perioada 1998-2001, în cadrul unei echipe tinere de conducere a MP, am participat activ la acțiunea de reformare a instituției ca structură, acțiune investigativă și mentalitate de magistrat. Totodată, am coordonat programe de cooperare internațională desfășurate în cadrul parteneriatului strategic româno-american, precum și în cadrul programului de preaderare la UE, destinate specializării profesionale a magistraților procurori. Ca responsabil al acestor acțiuni, în perioada 1998-2001, conform principiului „mai întâi cunoașterea, apoi acțiunea”, am urmat cursuri de specializare și vizite de studii pentru magistrați în cadrul programelor europene și americane, la Paris, Londra, Roma și Washington D.C. În această perioadă, au apărut și primele rezultate concrete, ale combaterii corupției și marii criminalități în domeniul economico-financiar, privind inclusiv demnitari, magistrați, avocați etc., finalizate prin condamnări definitive: dosare de contrabandă, evaziune fiscală, infracțiuni în sistemul bancar, dosare privind „mineriade” etc. Finalizarea acestor cauze mari a reprezentat rezultatul muncii, inteligenței profesionale a unor tineri procurori cu aptitudini în domeniu, delegați la Secția Anticorupție a PÎCCJ, care au beneficiat de echipe investigative interdisciplinare, după modelul task-force. Era perioada în care „infractori cu gulere albe” săvârșeau, mai mult sau mai puțin la vedere, escrocherii de anvergură zise „scheme, montaje” sau „inginerii economico-financiare” importate, veritabile teste de inteligență pentru victime, dar și pentru autoritățile neavizate. În perioada următoare exercitarea acțiunii penale a provocat – după cum ne avertizau colegii italieni încă de la început – un contra-val de resentimente, insinuări și acțiuni ostile. Însă, acestea nu au putut împiedica soluționarea legală a cauzelor și nici înființarea noilor structuri specializate de combatere a corupției și criminalității organizate. Tinerii procurori delegați din țară, care au debutat în Secția Anticorupție, au confirmat resursele profesionale, devenind în câțiva ani liderii PÎCCJ, precum și ai DNA, DIICOT, noile structuri specializate ale MP, conforme cu standardele europene.

Ovidiu Predescu: Știu că la începutul anului 2001 ați revenit la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Cum a fost reluarea activității de procuror în municipiul atât de drag sufletului dvs. de român?

Augustin Lazăr: La începutul anului 2001, la PÎCCJ a fost învestită o altă echipă de conducere, iar la 1 martie 2001, la cerere, am revenit, în calitate de procuror general adjunct la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Aici era un volum semnificativ de activitate: accidente colective de muncă generate de explozii, după „mineriadele” în Valea Jiului; apăruseră grupuri infracționale organizate, îndeosebi în județul Hunedoara, grupuri care săvârșeau fapte nou incriminate denumite generic braconaj arheologic etc. Beneficiind de experiența dobândită în investigarea marii criminalități economico-financiară, la PÎCCJ, am finalizat teza de doctorat la Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, publicată sub titlul „Ancheta antifraudă în mediul afacerilor”, la Editura Lumina Lex (2004). Tot în anul 2004, am obținut titlul didactic de conferențiar la catedra de științe penale a Universității „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, iar în 2009, titlul de profesor. Desfășurând paralel activitate didactică, m-am convins că aceasta este o experiență foarte utilă pentru un magistrat practician, deoarece îi stimulează dezvoltarea orizontului cultural profesional, îi deschide calea cercetării științifice și îmbogățirii spiritului. Putem trăi viața profesională ca o înșiruire de evenimente banale sau ca un miracol cultural-științific, urmărind cu atenție, cercetând și influențând fenomenele sociale care compun „spectacolul lumii în schimbare” din jurul nostru. De asemenea, educația tinerilor juriști trebuie să fie formativă, iar nu doar informativă.

Municipiul Alba Iulia este atractiv prin viața de bună calitate, poziția geografică centrală, spiritul cultural de inspirație central-europeană, care a generat evenimente istorice de referință pentru România, arhitectura specifică a monumentelor istorice, atmosfera liniștită, ordonată și tradițiile binecunoscute. Din anul 1990, municipiul Alba Iulia și-a reluat conexiunile cu spațiul cultural european, arătându-și adevăratele resurse: a redevenit sediul unei înalte instanțe de control jurisdicțional (în Evul Mediu era sediul Tablei Princiare, instanța supremă a Principatului Transilvaniei), a devenit centru universitar multicultural, prin fondarea Universității „1 Decembrie 1918” (până în 1993 funcționa doar Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia, în limba maghiară), a redevenit un brand turistic, centru-simbol „cealaltă Capitală,” a românilor de pretutindeni.

Ovidiu Predescu: Iată-ne ajunși la momentul culminant al discuției noastre, respectiv protejarea patrimoniului cultural național. Vă rog să subliniați în ce a constat contribuția dvs. și a echipei pe care ați coordonat-o la ocrotirea PNC, în principal prin mijloace de drept penal. Și pentru a nu vă mai întrerupe cu întrebări suplimentare, v-aș fi recunoscător dacă ați începe cu … începutul, respectiv infirmarea unei soluții în anul 2004, să continuați cu momentul repatrierii primelor brățări dacice, să relevați, după aceea, câteva date cu privire la cooperarea judiciară internațională în domeniu, dvs. fiind unul dintre actorii principali, precum și la alte aspecte pe care le considerați semnificative în legătură cu acest subiect.

Augustin Lazăr: Infirmarea unei soluții. La 24 septembrie 2004 am redeschis urmărirea într-un dosar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Deva, fără să intuiesc pentru moment că acesta îmi va influența următorii 10 ani de activitate profesională, cercetare științifică și într-o anumită măsură chiar viața, prin deschiderea unui nou orizont, al patrimoniului cultural național, cunoașterea unor oameni speciali și a unor noi valori culturale ș.a. După studierea dosarului – care privea furtul calificat al unor tezaure de brățări de aur dacice din situl Sarmizegetusa Regia, județul Hunedoara – am emis ordonanța de redeschidere a urmăririi penale, iar în vederea completării acesteia am indicat actele de urmărire necesar a fi efectuate, inclusiv prin cerere de comisie rogatorie internațională. Apoi, evaluând importanța bunurilor sustrase, volumul și complexitatea activităților, nevoia de a coordona investigațiile serviciului specializat al Poliției Române, precum și, în condiții de cooperare judiciară internațională, am dispus preluarea dosarului la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia pentru a continua personal coordonarea cercetărilor. Am delegat un grup de ofițeri ai serviciului specializat, la sediul nostru din Alba Iulia, organizând în fapt, cu ajutorul unor profesioniști luminați ai MAI, resursele unui veritabil prim birou de poliție judiciară în cadrul parchetului.

Repatrierea. După 3 ani de anchete, am obținut reîntregirea patrimoniului cultural național, prin repatrierea primelor 7 brățări dacice din aur, urmate de încă 6 piese (cca. 12,700 kg), recuperarea mai multor mii de monede și artefacte sustrase. Conform evaluării experților, prin raritatea extremă a podoabelor dacice din aur de acest tip, dimensiunile lor excepționale (900-1.200 g), perfecțiunea execuției, locul și circumstanțele descoperirii lor, tezaurele de brățări se pot explica prin folosirea lor în cadrul unor ceremonii fastuoase, în care se îmbinau factorul politic și cel religios. Având în vedere faptul că au fost descoperite în proximitatea capitalei regale de la Sarmizegetusa Regia, ele reflectă rangul excepțional avut de către cei ce le-au comandat și le-au purtat, în cadrul ierarhiei social-politice și religioase a regatului dac în secolul I î.Hr. (epoca lui Burebista). Experții au concluzionat că aceste piese reprezintă podoabe și însemne de rang regal dacic, repatrierea lor având semnificația recuperării unor elemente relevante ale identității naționale a României.

În baza probelor administrate, după nouă ani de proces, în trei grade de jurisdicție, instanțele au dispus o soluție definitivă de condamnare a primilor 11 inculpați, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, furt calificat asupra unor bunuri culturale ș.a.

Cooperarea judiciară internațională. Repatrierea acestor tezaure a presupus o vastă activitate de asistența judiciară internațională, întemeiată pe studiul și aplicarea instrumentelor juridice adecvate legislației statului partener. A fost onorant ca echipa noastră să lucreze în compania unor autorități și unități specializate ca „Office Central de lutte contre le trafic des Biens Culturels” Paris, „Comando Carabinieri per la Tutela del Patrimonio Culturale” Roma, „Art and Antiques Unit Metropolitan Police” London, FBI Art Crime Team, Bundeskriminalamt Wiesbaden etc. Am recurs, succesiv, la instituții prevăzute de Convențiile de cooperare judiciară internațională din 1959 și europeană din 2000, Directiva europeană nr. 93/1993, Convenția UNIDROIT, Mandatul european de obținere a probelor (MEP). Spre exemplu, brățara indisponibilizată în flagrant, la Paris, în anul 2006, precum și lotul de monede Koson de la Torino au fost repatriate conform Convenției UNIDROIT; monedele Koson, pseudoLisimach din Heidelberg și tablele de legi de la Londra au fost repatriate conform MEP etc.

Aspecte criminologice apărute. Aprofundarea cercetărilor în dosarele disjunse a indicat amploarea fără precedent a agresiunii la care erau supuse siturile arheologice românești clasate monument istoric, precum și presiunea exercitată de cererea pieței internaționale de antichități, pentru comiterea unor noi fapte. Am explorat și descoperit particularitățile criminalității contra PCN: activități infracționale noi, descrise printr-un Modus operandi inedit, o nouă clasă de infractori inteligenți, supracalificați într-un domeniu specializat, având capacitatea de a recruta, corupe și pune în dependență funcționari publici cu atribuții în domeniul PCN; braconieri afectați de sindromul Indiana Jones, o cunoscută formă a dependenței căutătorilor de comori. Am remarcat apoi că interesul rețelelor de traficanți s-a orientat de la siturile arheologice spre piesele valoroase depuse în colecțiile muzeale și tezaurele băncilor din România, căutând soluții pentru însușirea și valorificarea acestora. S-a conturat astfel nevoia imperativă potrivit căreia instituțiile românești și colecționarii privați trebuie să ia măsuri energice de supraveghere a siturilor, muzeelor și colecțiilor cu cele mai moderne mijloace. Conform concluziilor desprinse din practica judiciară, colecțiile nesupravegheate provoacă infractorii.

După 10 ani de muncă, echipa interdisciplinară, în cooperare cu colegi din state ale UE și SUA a obținut rezultate relevante: o primă jurisprudență națională privind regimul de protecție a Patrimoniului Cultural Național, confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție a României; recuperarea și repatrierea unor tezaure antice importante aparținând PCN, sustrase din situri arheologice clasate monument istoric: tezaure de brățări spiralice, coliere, monede, scuturi etc. Spre exemplu, după mai mulți ani de activitate în condiții de cooperare judiciară internațională, la 28 mai 2015, Statul Român a obținut repatrierea tablelor de legi sustrase în anul 2002 din situl cetății Troesmis. Conform expertizei cele două tabulae din bronz, în greutate de câte 25 kg, scrise în limba latină, sunt autentice și reprezintă legea municipală a unui oraș roman. Ele provin din situl municipiului roman Troesmis (Iglița, județul Tulcea) și au fost emise în timpul împăratului Marcus Aurelius (161-180 d.Hr.). Cele două tabulae – conținând dispoziții normative (lex municipii) – primul și cel mai important document scris aparținând istoriei noastre vechi, provenind de pe teritoriul României.

Domeniul cercetării științifice. Pentru susținerea activității investigative am organizat și coordonat o echipă universitară de cercetare științifică a problemelor apărute în practică. Echipa din cadrul proiectului universitar Patrimonium, Cercetări privind promovarea unor noi abordări investigative și măsuri legislative în domeniul protejării Patrimoniului Cultural Național a fost onorată să disemineze rezultatele expertizei dobândite, prin publicarea primei metodologii investigative și a primelor culegeri de acte normative și jurisprudență PCN pentru uz universitar și pentru practicieni: Corpus Juris Patrimonii, Patrimoniul Cultural Național, Editura Lumina Lex București (edițiile 2006, 2007).

Am identificat și explorat particularitățile metodologice ale investigației care presupun cunoașterea cadrului legal specializat (un corpus de 20 acte normative, 5 convenții internaționale și o directivă europeană), formare profesională, unitate interforțe investigative (task-force), coordonate de un procuror specializat. Am clarificat apoi obiectivul investigației, constând în focusarea acțiunilor pe depistarea prioritară a bunului cultural pentru recuperarea operativă, abia apoi pe urmărirea infractorilor. Bunul cultural, prin natura, sa este o creație unică a spiritului uman, care nu poate fi înlocuit prin contravaloarea sa în bani. S-a putut vedea într-un caz intens mediatizat, în Europa, că nerespectarea acestei „reguli de fier” a investigației a permis doar identificarea și arestarea autorilor furtului calificat dintr-un muzeu olandez, tablourile aparținând patrimoniului cultural olandez, fiind definitiv distruse de alți participanți prin ardere, cu intenția ștergerii urmelor infracțiunii. România ca țară europeană, dotată cu profesioniști și unități investigative specializate, nu trebuie să aibă reputația unei „găuri negre” în care dispar valori ale culturii europene.

Conferințe. Pentru practicienii domeniului am organizat conferințe internaționale privind cooperarea și schimbul de bune practici în materia combaterii criminalității contra patrimoniului cultural, urmate de publicarea volumelor conferințelor, în limbile română și engleză, în coautorat cu experți europeni binecunoscuți ca J.A.E. Vervaele, G. P. Ferri, E. Oberlander-Tarnoveanu, B. Deppert-Lippitz ș.a.: Combaterea criminalității contra Patrimoniului Arheologic European / Combating the Criminality Against the European Archaeological Heritage, Editura Lumina Lex, București, 2008; Combaterea criminalității contra Patrimoniului Cultural European / Combating the Criminality Against the European Cultural Heritage, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2009; Combaterea traficului cu bunuri culturale/Fighting the Trafficking in Cultural Goods, Recovering The Past, Editura Universul Juridic, București, 2013.

Expertiză în domeniul PCN. Ca expert, am fost invitat în proiecte internaționale privind protecția patrimoniului cultural în care am reprezentat Ministerul Public. Un exemplu relevant a fost Proiectul Twinning [dintre Agenția de Integrare Europeană și Dezvoltare Economică din Austria și Ministerul Culturii și Cultelor din România (2007-2008)]: „Consolidare instituțională, elaborare legislație secundară și instruire referitoare la Patrimoniul Cultural Mobil și Bunurile Culturale Mobile” – RO/06/IB/OT/03.

Reprezentarea internațională a expertizei României în materia combaterii criminalității contra patrimoniului cultural a fost o bună provocare, pentru a verifica nivelul nostru de pregătire și organizare instituțională. La întâlnirile cu experții europeni ai domeniului, am putut constata că în acest moment, România are profesioniști, structuri investigative specializate și rezultate la nivelul statelor cu vechi tradiții în materia protejării PCN: Italia, Franța, Spania, Marea Britanie. Amintesc între reuniunile relevante: L’oro dei Daci, Convegno di studi, Accademia di Romania in Roma, Museo dei Fori Imperiali, 13-14 mai 2009; 14th International Congress „Cultural Heritage and New Technologies”, City Hall of Vienna, Austria, 16-18 noiembrie 2009. În plan regional, sud-est european, am fost invitat să prezint modelul românesc la conferința Rencontre régionale sur la valorisation et la protection des biens culturels en Europe du sud-est, 5-6 Juin 2014, Belgrade, o expunere cu tema Experiența României în materia combaterii criminalității contra patrimoniului cultural și a spălării banilor.

Având în vedere cele expuse anterior, vă rog să-mi permiteți să trag unele concluzii. Astfel, pe plan național și internațional constatăm pe lângă sporirea agresiunilor, creșterea sensibilității față de bunurile culturale ca valori ale umanității, promovarea conceptului de bună-credință și onorarea normelor imperative ale sistemelor de drept ale statelor de origine. Educarea publicului în acest spirit este imperioasă, iar media are un rol important. Se observă și o tendință perversă de imitare a faptelor prezentate la tv., spre exemplu, creșterea numărului de persoane care achiziționează echipamente de detecție, în speranța că se vor îmbogăți „peste noapte”. Din aceste motive, sub aspect managerial, sunt necesare acțiuni energice de consolidare a măsurilor de securitate pentru protecția monumentelor, muzeelor; inventarierea colecțiilor publice și private, supravegherea siturilor arheologice cu echipamente performante, actualizarea legislației conform noilor metode de operare. Alte măsuri strict necesare implică alocarea de resurse pentru protecția bunurilor PCN, formarea profesională, precum și pentru Biroul specializat al Poliției Române.

Sunt de observat apoi semnificațiile repatrierii tezaurelor sustrase: capacitatea autorității judiciare române de a coopera la nivel național și internațional în acest domeniu, de a fi interoperabilă cu autorități judiciare specializate din state ale UE și SUA, precum și funcționalitatea unor instrumente juridice internaționale (Convenția UNIDROIT, Directiva nr. 93/1993, Mandatul european de obținere a probelor), inclusiv în favoarea României.

Ovidiu Predescu: Mai înainte de a vă mulțumi pentru interviu, aș dori să vă mai adresez o întrebare: ce proiecte de viitor aveți în domeniul protejării PNC?

Augustin Lazăr: Urmăresc o strategie de leadership pentru consolidarea echipei interdisciplinare de practicieni, conform principiului „un profesionist, o misiune”, cu tineri bine pregătiți profesional, entuziaști, în măsură să continue misiunea judiciară a actualei echipe. Această misiune mai presupune asigurarea investigației prin componenta de cercetarea științifică, necesară pentru aprofundarea, clarificarea și conceptualizarea noii problematici apărute. În acest fel, am în vedere proiectul unei monografii care să analizeze, detaliat, corpus-ul actelor normative interne emise în baza convențiilor internaționale și a directivei europene care reglementează domeniul, precum și noua jurisprudență apărută în aplicarea acestora. Acest instrument, care va fi expresia sintetică a experienței și cercetărilor realizate în ultimii 15 ani de aplicare a legislației în materie, poate fi un prim ghid util pentru practicienii dreptului, care să asigure o mai bună protejare a PCN, inclusiv prin mijloace de drept penal, ca ultima ratio.

Ovidiu Predescu: La finalul acestei discuții care sper, cu sinceritate, că va capta interesul cititorului, vă rog domnule prof. univ. dr. Augustin Lazăr să primiți mulțumirile mele, însoțite, ca de obicei, de aleasa mea prețuire pentru calitățile de excepție umane, intelectuale și de profesionist al dreptului care vă definesc personalitatea.

Augustin Lazăr: La rândul meu, vă rog să-mi dați voie să vă mulțumesc pentru interviu și pentru oportunitatea de a vorbi despre un domeniu atât de important cum este cel al protejării PNC.


 

Sarmizegetusa_Regia_Caprareata_Sub_Muchea

Situl Sarmizegetusa Regia (monument UNESCO), zona sacră, cu Punctul arheologic Căprăreața – așezarea civilă și Sub Muchea Cetății

 

13_spirale_aur_Muzeul_National_de_Istorie

Cele 13 spirale din aur (12,700 Kg), recuperate din New York, Paris, Zurich, Munchen și Hunedoara, expuse la Muzeul Național de Istorie a României, București.

 

Tabule_bronz_Lex_municipii_Troesmensis

 

Tabule_bronz_Lex_municipii_Troesmensis

Lex municipii Troesmensis, 2 tabulae din bronz (sec. II PC), sustrase din Situl arheologic Troesmis, jud. Tulcea, repatriate din Londra.

 

DOWNLOAD INTERVEIW

Despre protejarea Patrimoniului Cultural Național was last modified: octombrie 29th, 2015 by Augustin Lazăr

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii