Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 8/2017 (M. Of. nr. 698/29.08.2017): Hotărârile primei instanţe pronunţate în cauzele având ca obiect validarea sau invalidarea alegerii primarilor
Redacția ProLege - august 3, 2017 ABSTRACT
As a result of the activity carried out by the High Court of Cassation and Justice (Panel of the Appeal in the
interest of the law), Decision no. 8/2017 was published in August, regarding the judgments of the court of first
instance delivered in cases having as object to validate or invalidate the election of mayors.
Decizia ÎCCJ | Complet ÎCCJ | Actul normativ | Articol | Sumar |
Decizia nr. 8/2017 | Complet RIL |
Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 |
Art. 58 şi art. 59 alin. (2) | În interpretarea şi aplicarea art. 58 şi art. 59 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, hotărârile primei instanţe pronunţate în cauzele având ca obiect validarea sau invalidarea alegerii primarilor sunt încheieri, executorii, susceptibile de a fi atacate cu apel în 30 de zile, în condiţiile art. 534 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă. |
În M. Of. nr. 698 din 29 august 2017, a fost publicată Decizia ÎCCJ nr. 8/2017 din 29 mai 2017 referitoare la dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „tipul hotărârii judecătoreşti, modul de executare şi căile de atac ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cauze care au ca obiect validarea sau invalidarea alegerii primarilor, pronunţate în temeiul dispoziţiilor art. 58 şi art. 59 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală”.
Obiectul dezlegării chestiunii de dreptLegea administraţiei publice locale nr. 215/2001
„Art. 58
(1) Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau oraşul, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei, după îndeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) şi (1^1) din Legea nr. 334/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazurile prevăzute la art. 31 alin. (4)”.
„Art. 59
(…)
(2) În caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data alegerilor. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti, în condiţiile legii”.
I. Temeiul juridic al recursului în interesul legii
1. Articolul 514 din Codul de procedură civilă stipulează următoarele:
„Pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, colegiile de conducere ale curţilor de apel, precum şi Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti”.
IX. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
37. Analizând recursurile în interesul legii, raportul întocmit de judecătorii-raportori, precum şi problema de drept ce se solicită a fi dezlegată, se reţin următoarele:
38. Verificând regularitatea învestirii, prin prisma dispoziţiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, se constată că această condiţie legală este îndeplinită în ceea ce îi priveşte pe titularii sesizării.
39. Este îndeplinită şi condiţia privind respectarea cerinţelor de ordin formal prescrise de prevederile art. 515 din Codul de procedură civilă, date fiind anexele memoriilor de recurs în interesul legii din care rezultă că practica neunitară se identifică la nivelul tuturor curţilor de apel din ţară, astfel cum s-a menţionat anterior, fiind ilustrată prin hotărâri judecătoreşti definitive (dacă litigiul s-a judecat potrivit Codului de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010), precum şi prin hotărâri judecătoreşti irevocabile (dacă judecata s-a desfăşurat în baza dispoziţiilor Codului de procedură civilă de la 1865).
40. Obiectul recursurilor în interesul legii se circumscrie dispoziţiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, şi anume priveşte probleme de drept soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti.
41. În acest sens, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este învestită, prin promovarea prezentelor recursuri în interesul legii, cu solicitarea de a stabili tipul hotărârii judecătoreşti, modul de executare şi căile de atac ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cauze care au ca obiect validarea sau invalidarea alegerii primarilor, pronunţate în temeiul dispoziţiilor art. 58 şi art. 59 alin. (2) din Legea nr. 215/2001.
42. În ceea ce priveşte tipul hotărârii judecătoreşti pronunţate într-o astfel de cauză se consideră că sunt aplicabile prevederile din Codul de procedură civilă care reglementează procedura necontencioasă judiciară, plecând de la ipoteza că cererile de validare a mandatului de primar sunt cereri pentru soluţionarea cărora este nevoie de intervenţia instanţei, fără, însă, a se urmări stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană.
43. Procedura necontencioasă cuprinde normele care reglementează activitatea instanţelor judecătoreşti şi a altor organe prin care se rezolvă cereri care nu urmăresc stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană. Procedura necontencioasă se caracterizează, comparativ cu procedura contencioasă, prin lipsa unui litigiu, deci prin inexistenţa unui conflict de interese. Tocmai de aceea mai este denumită şi procedura graţioasă sau voluntară.
44. Codul de procedură civilă cuprinde reglementări cu privire la procedura necontencioasă judiciară în cartea a III-a intitulată „Procedura necontencioasă judiciară”.
45. Potrivit art. 527 din Codul de procedură civilă, cererile pentru soluţionarea cărora este nevoie de intervenţia instanţei, fără însă a se tinde la stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană, sunt supuse dispoziţiilor acestei cărţi.
46. Articolele 527 – 540 din Codul de procedură civilă conţin reglementările cu caracter general aplicabile procedurii necontencioase judiciare. Dispoziţiile respective se completează cu cele de procedură contencioasă, în măsura în care acestea din urmă nu sunt potrivnice naturii necontencioase a cererii deduse judecăţii.
47. Potrivit prevederilor art. 533 din Codul de procedură civilă, cererea formulată în materie necontencioasă se soluţionează printr-o încheiere (cu excepţia cazului în care, pentru o anumită materie, o normă specială ar stabili altfel).
48. Încheierea pronunţată în materie necontencioasă este, de regulă, constitutivă de drepturi, instanţa fiind chemată să se pronunţe asupra unei situaţii juridice noi, luând măsuri pentru viitor.
49. Dispoziţiile art. 58 din Legea nr. 215/2001 supuse analizei prezentelor recursuri în interesul legii prevăd:
„(1) Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau oraşul, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei, după îndeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) şi (1^1) din Legea nr. 334/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazurile prevăzute la art. 31 alin. (4)”.
50. Art. 59 alin. (2) din aceeaşi lege dispune: „În caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data alegerilor. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti, în condiţiile legii”.
51. Art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001 prevede: „(4) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se constată încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condiţiile Legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale”.
52. Şi Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali conţine reglementări privind validarea mandatelor de consilieri locali, consilieri judeţeni, având ca obiect de reglementare „regimul alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale – consilii locale, consilii judeţene, primari şi preşedinţi ai consiliilor judeţene”.
53. În ceea ce priveşte validarea mandatelor, acest act normativ face trimitere expresă la dispoziţiile Legii nr. 215/2001, dispoziţiile art. 103 alin. (5) fiind edificatoare în acest sens: „Un exemplar al procesului-verbal pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, împreună cu întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formând câte un dosar, sigilat şi semnat de preşedinte şi de membrii biroului electoral de circumscripţie, se înaintează consiliului local, respectiv consiliului judeţean sau, după caz, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în vederea validării mandatelor, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.
54. Pentru primar, dosarul format potrivit prezentului alineat se înaintează, sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne, în cel mult 48 de ore, la judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, iar, în cazul primarului general al municipiului Bucureşti, la Tribunalul Bucureşti, în vederea validării mandatelor, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
55. Astfel, se apreciază că nu pot fi aplicabile reglementările cuprinse în art. 122 din Legea nr. 115/2015 care dispun: „(1) Judecarea de către instanţă a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a oricăror altor cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului. (2) Împotriva hotărârilor definitive, pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit prezentei legi, nu există cale de atac”, respectiv art. 123 din acelaşi act care prevede că termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, se calculează din ziua când încep să curgă până, inclusiv, în ziua în care se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare; termenele pe ore prevăzute de prezenta lege încep să curgă de la ora 0:00 a zilei următoare.
56. Art. 58 din Legea nr. 215/2001 face referire la art. 31 alin. (4) din acelaşi act normativ doar cu privire la cazurile în care poate fi invalidată alegerea unui primar, însă nu se referă şi la dispoziţiile ulterioare cuprinse în art. 31^1 din actul normativ invocat, chiar dacă acesta prevede o procedură de soluţionare a unor cereri de validare: „(1) Hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenţi de la şedinţă, de la comunicare. (2) Instanţa de contencios administrativ se pronunţă în cel mult 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă”.
57. Această procedură poate fi aplicată doar în cazurile speciale reglementate de legiuitor, respectiv, în situaţia validării sau invalidării mandatelor consilierilor locali, neputând fi extinsă cererilor având ca obiect validarea mandatelor de primar.
58. Un argument în sprijinul acestei constatări îl constituie şi redactarea formei actuale a dispoziţiilor art. 58 din Legea nr. 215/2001, comparativ cu forma acestui articol din varianta republicată a legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.
59. Astfel, conform art. 58 din Legea nr. 215/2001 în forma existentă în 2007, anterioară modificărilor ce au operat succesiv prin Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 20/2008 şi nr. 66/2008, validarea mandatului primarului era supusă prevederilor art. 30 alin. (1) – (5) privind validarea alegerii consilierilor, care se aplicau în mod corespunzător. În aceste texte de lege se menţiona că validarea se realizează de către judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ-teritorială, de către un judecător desemnat de preşedintele instanţei, că respectiva cerere se judeca în şedinţă publică, fără citarea părţilor, iar hotărârea era supusă căilor de atac prevăzute în cadrul procedurii contencioase. Prin art. III pct. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2008 s-a înlocuit prevederea referitoare la judecarea cererii în şedinţă publică cu cea privind judecata în camera de consiliu şi nu se mai indică expres că este incidentă procedura contencioasă în privinţa căilor de atac.
60. De asemenea, validarea/invalidarea mandatelor consilierilor locali revine în competenţa unei comisii de validare alcătuită din 3 – 5 consilieri, în conformitate cu art. 31 alin. (2) – (4) din Legea nr. 215/2001, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2008. Potrivit art. 31^1 din lege, aceste hotărâri pot fi atacate de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ.
61. Pe de o parte, textele de lege evocate mai sus din Legea nr. 215/2001 nu reglementează procedura de judecată a cererilor privind validarea mandatelor de primar, prevăzând doar instanţa competentă să soluţioneze cauzele cu un asemenea obiect, precum şi faptul că acestea se judecă în camera de consiliu.
62. Pe de altă parte, abordarea diferită a procedurii de validare a alegerii primarului de cea a alegerii consilierilor locali şi indicarea expresă de către legiuitor a controlului pe calea contenciosului administrativ în ceea ce priveşte alegerea consilierilor denotă în mod clar intenţia de a atribui un caracter necontencios procedurii judiciare a validării primarului, prin verificarea îndeplinirii unor condiţii de legalitate.
63. De aceea, se impune analiza condiţiilor impuse de Codul de procedură civilă pentru ca o astfel o cerere, de validare sau invalidare a mandatelor de primar, să poată fi circumscrisă procedurii necontencioase.
64. Pentru a se încadra în domeniul de aplicare al procedurii necontencioase judiciare, o cerere trebuie să îndeplinească două condiţii, una pozitivă, alta negativă, şi anume:
a) să presupună intervenţia instanţei, prin exercitarea unui control din partea judecătorului asupra unor acte sau operaţiuni producătoare de efecte juridice (condiţie pozitivă subsumată doctrinar conceptului de tutelă judecătorească);
b) să nu urmărească stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană (condiţie negativă).
65. Condiţia pozitivă este îndeplinită doar atunci când necesitatea intervenţiei instanţei pentru soluţionarea cererii are o bază legală.
66. Condiţia negativă este îndeplinită atunci când nu există un diferend de natură juridică cu o altă persoană, în legătură cu măsurile ce se cer a fi luate în procedura necontencioasă.
67. Stabilirea caracterului necontencios ori contencios al unei cereri se realizează prin raportare la cerinţele menţionate, şi nu prin raportare la unele aspecte procedurale, cum ar fi citarea ori necitarea părţilor.
68. De asemenea, nu poate constitui un criteriu esenţial de diferenţiere a actului graţios de cel contencios desfăşurarea lucrărilor în camera de consiliu, argumentul nefiind unul solid, câtă vreme există şi jurisdicţii contencioase care se desfăşoară în camera de consiliu.
69. În sensul art. 527 din Codul de procedură civilă, prin intervenţia instanţei se înţelege intervenţia judecătorului, iar prin stabilirea unui drept potrivnic se înţelege afirmarea unei pretenţii juridice faţă de o altă persoană.
70. În cadrul procedurii de validare îi incumbă judecătorului desemnat verificarea unor condiţii de fond şi de formă ale alegerii primarului, ceea ce dă expresie unui control juridic de legalitate, cu efecte constitutive, atât în cazul pronunţării unei soluţii de validare, cât şi în cazul pronunţării unei soluţii de invalidare a respectivului mandat. Biroul Electoral Central este entitatea care rezolvă chestiunile litigioase referitoare la votare şi stabilirea rezultatului votării prin fraudă electorală, nu judecătorul desemnat în procedura de validare conform art. 58 din Legea nr. 215/2001.
71. Natura necontencioasă a procedurii de validare a mandatului de primar derivă şi din modalitatea în care legea reglementează învestirea instanţei, dosarul de validare fiind înaintat instanţei în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală, de către biroul electoral de circumscripţie. Biroul electoral de circumscripţie nu se înfăţişează ca parte într-un litigiu, neavând o situaţie contradictorie cu persoana aleasă ca primar.
72. Aşadar, absenţa litigiului, care este de esenţa procedurii necontencioase, se verifică şi în situaţia ce face obiectul prezentului recurs în interesul legii.
73. Revine deci judecătorului prevăzut de art. 58 din Legea nr. 215/2001 să efectueze verificările subsumate controlului de legalitate sub aspectele arătate anterior, aceasta dispunând validarea alegerii primarului, când constată îndeplinirea condiţiilor legale, sau invalidarea mandatului acestuia, atunci când constată neîndeplinirea uneia sau mai multor condiţii prevăzute de lege.
74. Cum cererea de validare a alegerii primarului presupune intervenţia instanţei de judecată, conform dispoziţiilor legale ce dispun în sensul că „validarea alegerii primarului se face de un judecător”, şi cum nu există în astfel de cazuri un diferend de natura juridică cu alte persoane, rezultă fără dubiu că aceasta este o cerere care, prin specificul demersului judiciar în vederea rezolvării sale, se circumscrie procedurii necontencioase.
75. Rezultă, aşadar, că procedura de validare a mandatelor de primar are caracter necontencios. De asemenea, pentru că Legea nr. 215/2001 nu are prevederi derogatorii de la dispoziţiile cărţii a III-a a Codului de procedură civilă vor fi incidente, în completare, prevederile generale din materia necontencioasă a Codului de procedură civilă.
76. Aşadar, instanţa se va pronunţa, potrivit art. 533 – 534 din Codul de procedură civilă, prin încheiere şi nu prin sentinţă, pentru astfel de cereri care se judecă în procedură necontencioasă existând o prevedere specială cu privire la tipul hotărârii judecătoreşti.
77. În ceea ce priveşte modul de executare, potrivit dispoziţiilor incidente din materia procedurii necontencioase, art. 534 alin. (1) din Codul de procedură civilă, se consideră că încheierea prin care se încuviinţează cererea în această materie este executorie de drept.
78. Aşadar, încheierea prin care se încuviinţează cererea de validare a mandatului de primar, întrunind elementele unui act jurisdicţional, este executorie, în sensul că nici termenul de apel şi nici apelul declarat în termen nu suspendă executarea hotărârii, cum se întâmplă, de regulă, în procedura contencioasă.
79. Practic, măsura dispusă de instanţă prin încheiere produce efecte, chiar dacă hotărârea este atacată cu apel.
80. Dispoziţiile speciale înscrise în art. 534 din Codul de procedură civilă sunt pe deplin aplicabile şi în privinţa căii de atac exercitate împotriva încheierilor prin care se dispune validarea sau invalidarea mandatelor de primar.
81. Se are în vedere, în primul rând, că legea specială – Legea nr. 215/2001 – nu prevede nicio reglementare prin care să se interzică exercitarea unei căi de atac împotriva hotărârilor pronunţate în această materie. Şi Curtea Constituţională a reţinut că, în cazul primarilor, legiuitorul nu a prevăzut expres în Legea nr. 215/2001 o cale de atac împotriva hotărârii de validare sau invalidare a alegerii acestora, astfel cum este prevăzută în cazul alegerii preşedintelui consiliului local.
82. Cererile cu un asemenea obiect sunt în competenţa de soluţionare în primă instanţă a judecătoriei, respectiv a Tribunalului Bucureşti şi nu pot fi date în competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru a fi aplicabilă excepţia prevăzută la art. 534 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
83. În al doilea rând, art. 59 din Legea nr. 215/2001 dispune că: „(1) Rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se aduce la cunoştinţă prefectului şi se prezintă în şedinţa de constituire a consiliului local sau, după caz, într-o şedinţă extraordinară, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei. (2) În caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data alegerilor. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti, în condiţiile legii”.
84. Aşadar, în structura normei legale sus-citate se regăseşte sintagma „data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti”. Trebuie avut în vedere faptul că la data intrării în vigoare a legii speciale erau incidente dispoziţiile Codului de procedură civilă din 1865 care, în art. 336, reglementa calea de atac împotriva încheierii prin care se încuviinţa cererea în procedura necontencioasă. Această încheiere, potrivit vechii reglementări, era executorie şi era supusă recursului. Rămânerea irevocabilă a hotărârii avea loc după expirarea termenului de exercitare a recursului sau după soluţionarea cererii de recurs.
85. De asemenea, art. 8 din Legea nr. 76/2012 prevede, fără echivoc, că, după intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, referirile din cuprinsul actelor normative la hotărârea judecătorească „definitivă şi irevocabilă” se vor înţelege ca fiind făcute la hotărârea judecătorească „definitivă”. Drept urmare, sintagma folosită de legiuitor în cuprinsul art. 59 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 are semnificaţia epuizării căilor de atac, în prezent, calea de atac a apelului.
86. În al treilea rând, prevederile art. 534 din Codul de procedură civilă dispun că încheierea pronunţată în materie necontencioasă este supusă numai apelului (în procedura necontencioasă judiciară de drept comun neexistând şi calea de atac a recursului), cu excepţia celei pronunţate de un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care este definitivă. Apelul poate fi exercitat de partea a cărei cerere a fost respinsă, de celelalte părţi chemate sau care au intervenit, dar şi de orice altă persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată şi nu a participat la soluţionarea cererii.
87. Concluzionând, în virtutea caracterului necontencios al procedurii şi în baza art. 536 alin. (2) din Codul de procedură civilă, calea de atac împotriva încheierii de validare a mandatului de primar este apelul.
88. În ceea ce priveşte termenul de apel, în lipsa unor prevederi exprese, termenul de apel este cel de drept comun, şi anume 30 de zile (reglementat de art. 468 din Codul de procedură civilă). Acesta curge:
a) de la pronunţare, pentru cei care au fost prezenţi la ultima şedinţă de judecată;
b) de la comunicare, pentru cei care au lipsit la ultima şedinţă de judecată;
c) de la data la care au luat cunoştinţă de încheiere, dar nu mai târziu de un an de la data pronunţării, în cazul persoanelor interesate, care nu au fost citate la soluţionarea cererii.
89. Alineatul (3) al art. 534 din Codul de procedură civilă vizează persoanele care au fost citate în cadrul procedurii, dar stabileşte că termenul curge de la pronunţare, respectiv de la comunicare, după cum persoanele au fost prezente sau nu la ultimul termen de judecată. Acesta din urmă este singurul relevant, chiar dacă pentru judecarea cererii au fost acordate mai multe termene.
90. Alineatul (4) al articolului analizat se referă la persoanele interesate care nu au fost citate pentru soluţionarea cererii şi care pot ataca cu apel încheierea de încuviinţare, în termen de 30 de zile de la data la care au luat cunoştinţă de aceasta.
91. Deoarece dispoziţiile art. 527 – 535 din Codul de procedură civilă referitoare la procedura necontencioasă se completează, potrivit art. 536 din acelaşi act normativ, cu dispoziţiile din procedura contencioasă şi, pe de altă parte, norma specială nu stabileşte vreo derogare în acest sens, rezultă că termenul de apel este de 30 zile, astfel cum prevede art. 468 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
92. Aşadar, termenul de apel curge de la pronunţare, pentru cei care au fost prezenţi la ultima şedinţă de judecată, şi de la comunicare, pentru cei care au lipsit. În cazul în care apelul este formulat de o persoană interesată care nu a fost citată la soluţionarea cererii, deci de un terţ care justifică un interes, termenul de apel curge de la data la care această persoană a luat cunoştinţă de încheiere, dar nu mai târziu de un an de la data pronunţării.
93. În concluzie, hotărârile primei instanţe pronunţate în cauzele având ca obiect validarea sau invalidarea alegerii primarilor, pronunţate în temeiul dispoziţiilor art. 58 şi art. 59 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, sunt încheieri, executorii, susceptibile de a fi atacate cu apel în 30 de zile, în condiţiile art. 534 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă.
Prin Decizia nr. 8/2017, ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursurile în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti şi de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea şi aplicarea art. 58 şi art. 59 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, hotărârile primei instanţe pronunţate în cauzele având ca obiect validarea sau invalidarea alegerii primarilor sunt încheieri, executorii, susceptibile de a fi atacate cu apel în 30 de zile, în condiţiile art. 534 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.