Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 10/2018 (M. Of. nr. 536/28.06.2018): litigiile având ca obiect drepturile băneşti solicitate de jandarmi şi pompieri, personal militar având statutul de cadre militare, sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ
Redacția ProLege - iunie 5, 2018 As regards the activity conducted by the High Court of Cassation and Justice (Panel of the appeal
in the interest of the law), several decisions were published in June 2018 relating to: the Code of
criminal procedure and the Civil Code, the Code of civil procedure, the Code of fiscal procedure, the
Contentious Administrative Law no. 554/2004 and Law no. 241/2005 for the prevention and the
fight against tax evasion, as well as relating to the G.E.O. no. 195/2002 regarding the traffic
on public roads. Moreover, it was published another decision regarding: Law no. 550/2004 on
the organization and operation of the Romanian Gendarmerie, Law no. 121/1996 on the
organization and operation of the Military Fire Brigade Corps, G.O. no. 88/2001 on the
establishment, organization and operation of the community public services for emergency
situations, Law no. 188/1999 on the Civil Servants’ Statue, Law no. 80/1995 on the status of
military personnel.
Decizia | Completul | Dispoziția legală | Sumar |
Decizia nr. 10/2018
(M. Of. nr. 536 din 28 iunie 2018) |
ÎCCJ (Complet RIL) | Art. 23 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române | Litigiile având ca obiect drepturile bănești solicitate de jandarmii din cadrul inspectoratului de jandarmi județean și pompierii din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, personal militar având statutul de cadre militare (ofițeri, maiștri militari și subofițeri) care își desfășoară activitatea în baza unor raporturi de serviciu, specifice funcționarilor publici cu statut special sunt de competența instanțelor de contencios administrativ. |
Art. 20 din Legea nr. 121/1996 privind organizarea și funcționarea Corpului Pompierilor Militari | |||
Art. 15 alin. (2) și (3), art. 16, art. 17 și art. 18 din O.G. nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență | |||
Art. 2 alin. (2) teza întâi, art. 5 alin. (1) lit. f) și g) și art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici | |||
Art. 1 și art. 4-6 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare |
În M. Of. nr. 536 din 28 iunie 2018, ÎCCJ (Complet RIL) s-a pronunțat cu privire la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 23 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, cu modificările și completările ulterioare, art. 20 din Legea nr. 121/1996 privind organizarea și funcționarea Corpului Pompierilor Militari, cu modificările ulterioare, art. 15 alin. (2) și (3), art. 16, art. 17 și art. 18 din O.G. nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 363/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 2 alin. (2) teza întâi, art. 5 alin. (1) lit. f) și g) și art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 1, art. 4-6 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.
Obiectul recursului în interesul legii
Art. 23 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România
„Art. 23
(…)
(3) Cadrelor militare din Jandarmeria Română li se aplică dispozițiile Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.
(…)
Art. 27
(1) În realizarea atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii, personalul militar al Jandarmeriei Române este învestit cu exercițiul autorității publice”.
Art. 20 din Legea nr. 121/1996 privind organizarea și funcționarea Corpului Pompierilor Militari
„(1) Personalul Corpului Pompierilor Militari se compune din militari și salariați civili. Prevederile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, precum și cele ale regulamentelor militare generale se aplica și pompierilor militari, în măsura în care, prin prezenta lege, nu se dispune altfel.
(2) Militarii în termen din unitățile de pompieri au drepturile și îndatoririle prevăzute în dispozițiile legale pentru militarii în termen ai forțelor armate ale României”.
Art. 15 alin. (2) și (3), art. 16, art. 17 și art. 18 din O.G. nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență
„Art. 15
(…)
(2) În cadrul serviciilor de urgență, al Inspectoratului General și al unităților subordonate acestuia funcționează structuri specializate, încadrate cu ofițeri, maiștri militari, subofițeri, militari angajați pe baza de contract, militari în termen, cu termen redus și personal civil.
(3) Ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor prevăzuți la alin. (2) li se aplică prevederile Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 16
Personalul serviciilor de urgență profesioniste, al Inspectoratului General, al unităților și instituțiilor subordonate acestuia se compune din:
a) ofițeri, maiștri militari și subofițeri de protecție civilă, pompieri și specialiști;
b) funcționari publici calificați în specialitățile necesare îndeplinirii atribuțiilor specifice;
c) personal contractual operativ de execuție, atestat în meseriile de protecție civilă, pompieri și alte specialități;
d) personal contractual auxiliar.
Art. 17
Selecționarea, pregătirea, încadrarea, numirea, evaluarea, promovarea, recompensarea, sancționarea, transferul și încetarea raporturilor de muncă ale personalului serviciilor de urgență profesioniste se realizează potrivit reglementărilor legale specifice fiecărei categorii de personal.
Art. 18
Personalul serviciilor de urgență profesioniste și al Inspectoratului General cu atribuții de îndrumare, control și constatare a respectării legii privind protecția civilă și apărarea împotriva incendiilor, precum și de intervenție, desemnat potrivit legii, este investit, pe timpul îndeplinirii serviciului, cu exercițiul autorității publice”.
Art. 2 alin. (2) teza întâi, art. 5 alin. (1) lit. f) și g) și art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici
„Art. 2
(…)
(2) Funcționarul public este persoana numită, în condițiile legii, într-o funcție publică. Persoana care a fost eliberată din funcția publică și se află în corpul de rezervă al funcționarilor publici își păstrează calitatea de funcționar public.
(…)
Art. 5 alin. (1)
(…)
f) poliția și alte structuri ale Ministerului Internelor și Reformei Administrative;
g) alte servicii publice stabilite prin lege;
(…)
Art. 109
Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe”.
Art. 1 și art. 4-6 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare
„Art. 1
Prin cadre militare, în sensul prezentei legi, se înțelege cetățenii români cărora li s-a acordat grad de ofițer, maistru militar sau subofițer, în raport cu pregătirea lor militară și de specialitate, în condițiile prevăzute de lege.
Cadrele militare sunt în serviciul națiunii.
(…)
Art. 4
Cadrele militare se pot afla în una dintre următoarele situații:
a) în activitate, când ocupă o funcție militară. Calitatea de cadru militar în activitate se menține și pe timpul cât acestea sunt eliberate din funcții pentru a urma diferite forme de pregătire în interesul serviciului, precum și atunci când sunt puse la dispoziție: în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere; pentru cazurile de boală stabilite prin hotărâre a Guvernului; pe timpul cât sunt în captivitate.
Pot fi ofițeri, maiștri militari sau subofițeri în activitate persoanele care au cetățenie română și domiciliul în țară;
b) în rezervă, când nu ocupă o funcție militară, dar întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru a fi chemate să îndeplinească serviciul militar ca rezerviști concentrați sau mobilizați, iar la nevoie, în calitate de cadre militare în activitate;
c) în retragere, când, potrivit legii, nu mai pot fi chemate pentru îndeplinirea serviciului militar.
Art. 5
Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate sunt militari profesioniști. Profesia de ofițer, maistru militar sau subofițer este o activitate menită să asigure funcționarea, perfecționarea și conducerea organismului militar în timp de pace și de război.
Accesul în profesie, precum și evoluția ulterioară pe treptele ierarhiei militare au la baza principiile și normele cuprinse în prezenta lege. În aplicarea acestora, pentru cadrele militare ale Ministerului Apărării Naționale se elaborează Ghidul carierei militare, aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 6
În exercitarea atribuțiilor ce le revin potrivit legii și prevederilor regulamentelor militare, ofițerii, maiștrii militari și subofițerii sunt investiți cu exercițiul autorității publice, bucurându-se de protecție potrivit legii penale.
Cadrele militare prevăzute la art. 2 alin. 2 paragraful C lit. c) și alin. 2^1 paragraful B lit. c) au rangul de demnitari ai statului român în exercitarea funcțiilor prevăzute cu grad de general/similar, fără a beneficia de drepturi suplimentare conferite de această calitate”.
Art. 16, art. 54, art. 118 din Constituţia României
„Art. 16 («Egalitatea în drepturi»)
(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.
Art. 54 («Fidelitatea faţă de ţară»)
(2) Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege.
Art. 118 («Forţele armate»)
„(2) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică”.
Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
Prin D.C.C. nr. 34/2016 (M. Of. nr. 286 din 15 aprilie 2016) s-a stabilit faptul că, potrivit art. 85 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, care reprezintă cadrul general pentru funcţionarii publici (militarii fiind o categorie specială de funcţionari publici): „(1) Repararea pagubelor aduse autorităţii sau instituţiei publice în situaţiile prevăzute la art. 84 lit. a) şi b) se dispune prin emiterea de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice a unui ordin sau a unei dispoziţii de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată, iar în situaţia prevăzută la lit. c) a aceluiaşi articol, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile. (2) Împotriva ordinului sau dispoziţiei de imputare funcţionarul public în cauză se poate adresa instanţei de contencios administrativ”. Din interpretarea coroborată a dispoziţiilor legale menţionate rezultă că decizia de imputare este un act administrativ, din moment ce împotriva actului atacat justiţiabilul se poate adresa instanţei de contencios administrativ.
Opinia procurorului general
Procurorul general al PÎCCJ a susţinut că, în interpretarea art. 23 alin. (3) din Legea nr. 550/2004, art. 20 din Legea nr. 121/1996, art. 15 alin. (2) şi (3), art. 16 şi art. 17 din O.G. nr. 88/2001, raportat la art. 2 alin. (2) teza întâi şi art. 109 din Legea nr. 188/1999 şi art. 1, art. 4-6 din Legea nr. 80/1995, sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ litigiile având ca obiect drepturile băneşti solicitate de jandarmii din cadrul inspectoratului de jandarmi judeţean şi pompierii din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, personal militar având statutul de cadre militare (ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri) care nu au încheiate contracte individuale de muncă, ci îşi desfăşoară activitatea în baza unor raporturi de serviciu, specifice funcţionarilor publici cu statut special.
Ceea ce particularizează în mod fundamental raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici faţă de raporturile de muncă ale salariaţilor rezidă în faptul că funcţionarii publici sunt purtători ai puterii publice, pe care o exercită în limitele funcţiei lor. Salariaţii, chiar încadraţi la o autoritate sau instituţie publică, nu dispun de astfel de atribuţii de putere, ei putând fi priviţi în raport cu atribuţiile pe care le exercită, doar ca simpli prepuşi ai angajatorului lor.
În scopul stabilirii competenţei materiale procesuale a instanţelor de contencios administrativ ori a instanţelor specializate în soluţionarea litigiilor şi conflictelor de muncă în privinţa cauzelor privind executarea raporturilor juridice de muncă lato sensu ale anumitor categorii socioprofesionale, pentru a determina apartenenţa la categoria funcţionarului public şi, deci, existenţa unor raporturi de serviciu specifice funcţiei publice, instanţa supremă, în jurisprudenţa sa de unificare, a realizat o analiză complexă, pentru a califica raporturile juridice de muncă aflate în discuţie.
Astfel, în categoria mai largă, a personalului militar, sunt incluşi nu numai cadrele militare – „militari profesionişti” (ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii), categorie prevăzută de art. 5 din Legea nr. 80/1995, ci şi soldaţii şi gradaţii profesionişti care constituie un corp distinct de personal militar, dar ale căror raporturi juridice de muncă se desfăşoară în baza unui contract individual de muncă.
Raportul asupra recursului în interesul legii
Prin raportul întocmit în cauză, judecătorii-raportori au constatat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a recursului în interesul legii, iar cu referire la dezlegarea în drept au apreciat că sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ litigiile având ca obiect drepturile băneşti solicitate de jandarmii din cadrul inspectoratului de jandarmi judeţean şi pompierii din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, personal militar având statutul de cadre militare (ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri) care îşi desfăşoară activitatea în baza unor raporturi de serviciu, specifice funcţionarilor publici cu statut special.
Prin Decizia nr. 10/2018, ÎCCJ (Complet RIL) a admis, recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov.
Înalta Curte a stabilit faptul că în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 23 alin. (3) şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, cu modificările şi completările ulterioare, art. 20 din Legea nr. 121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari, cu modificările ulterioare, art. 15 alin. (2) şi (3), art. 16, art. 17 şi art. 18 din O.G. nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 363/2002, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 2 alin. (2) teza întâi, art. 5 alin. (1) lit. f) şi g) şi art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1, art. 4-6 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ litigiile având ca obiect drepturile băneşti solicitate de jandarmii din cadrul inspectoratului de jandarmi judeţean şi pompierii din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, personal militar având statutul de cadre militare (ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri) care îşi desfăşoară activitatea în baza unor raporturi de serviciu, specifice funcţionarilor publici cu statut special.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.