Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 71/2017 (M. Of. nr. 953/04.12.2017): aplicarea indicelui de corecţie persoanelor al căror drept iniţial la pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Abstract

As a result of the activity conducted by the High Court of Cassation and Justice (Panel of the
recourse in the interest of the law), the following documents were published in December: Decision
of the High Court of Cassation and Justice no. 19/2017 regarding art. 249, art. 251, art. 252,
art. 253, art. 254 of the Code of criminal procedure, Decision of the High Court of Cassation and
Justice no. 9/2017 regarding art. 34 of Law no. 330/2009 on unitary remuneration of the staff paid
from public funds, as subsequently amended, art. 30 of Law no. 284/2010 on unitary remuneration
of the staff paid from public funds, art. 7 of Law no. 285/2010 on salaries in 2011 personnel paid
from public funds and art. 11 of the G.E.O. no. 83/2014 on salaries in 2015 personnel paid from
public funds, as well as any other measures in the field of public expenditure and Decision of the
High Court of Cassation and Justice no. 21/2017 regarding the relationship between the offence
of tax evasion provided for in art. 9 paragraph (1) of Law no. 241/2005 and the offences of forgery in
deeds by private signature/use of forgery provided for in art. 322 and art. 323 of the Criminal Code.

Decizia ÎCCJ Complet ÎCCJ Actul normativ Articol Sumar
Decizia nr. 71/2017 Complet DCD/C Legea nr. 263/2010 Art. 170 În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, indicele de corecție se aplică persoanelor al căror drept inițial la pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a legii.

În M. Of. nr. 953 din 4 decembrie 2017, a fost publicată Decizia ÎCCJ nr. 71/2017 din 16 octombrie 2017 referitoare la dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă se aplică, la momentul emiterii deciziei de pensie pentru limită de vârstă, indicele de corecție conform art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, în contextul emiterii unei decizii de pensionare anticipată sub imperiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, decizie care nu a fost niciodată pusă în plată”.

Obiectul dezlegării chestiunii de drept

Legea nr. 263/2010

„Art. 170

(1) Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condițiile art. 95 se aplică un indice de corecție calculat ca raport între 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflației pe anul 2011.

(2) Începând cu anul 2013, câștigul salarial mediu brut realizat, prevăzut la alin. (1), este cel definitiv, cunoscut în anul precedent celui în care se deschide dreptul la pensie pentru anul calendaristic anterior, comunicat de Institutul Național de Statistică.

(3) Indicele de corecție se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie.

(3ˆ1) În situația în care indicele de corecție rezultat în urma aplicării prevederilor alin. (1) și (2) este mai mic decât cel precedent calculat, se păstrează acesta din urmă.

(4) Punctajul mediu anual rezultat în urma aplicării indicelui de corecție reprezintă punctajul mediu anual realizat de asigurat, care se utilizează la determinarea cuantumului pensiei”.

I. Titularul și obiectul sesizării

1. Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din data de 25 aprilie 2017, în Dosarul nr. 1734/107/2016, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „Dacă se aplică, la momentul emiterii deciziei de pensie pentru limită de vârstă, indicele de corecție conform art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, în contextul emiterii unei decizii de pensionare anticipată sub imperiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, decizie care nu a fost niciodată pusă în plată?”.

IX. Înalta Curte de Casație și Justiție

41. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:

42. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă: „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată”.

43. Pornind de la textul de lege enunțat, doctrina și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție au identificat condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de unificare, condiții care trebuie întrunite cumulativ, după cum urmează: existența unei cauze în curs de judecată; instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a curții de apel sau a tribunalului învestit să soluționeze cauza; soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; problema de drept să fie reală, să suscite interpretări diferite sau contradictorii ale unui text de lege, respectiv să prezinte un grad de dificultate suficient de mare, astfel încât instanța de sesizare să considere că pentru a înlătura orice incertitudine referitoare la securitatea raportului juridic dedus judecății este necesară declanșarea procedurii prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, prin pronunțarea unei hotărâri prealabile; chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

44. Analizând întrunirea cumulativă a condițiilor de admisibilitate menționate, se constată că sunt întrunite cerințele impuse de lege.

45. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de un complet din cadrul Curții de Apel Alba Iulia, învestit legal cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, potrivit dispozițiilor art. 152 și art. 155 din Legea nr. 263/2010, coroborate cu art. 96 pct. 2 și art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Litigiul, ce are natura unui conflict de asigurări sociale, este de competența în primă instanță a tribunalului, fiind supus doar căii de atac a apelului la curtea de apel.

46. Sesizarea are ca obiect o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât de stabilirea efectelor nepunerii în plată a deciziei de pensie anticipată depinde aplicarea dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 la momentul emiterii deciziei pentru limită de vârstă.

47. De asemenea este îndeplinită și condiția referitoare la noutatea chestiunii de drept, fiind vorba de reglementări intrate în vigoare la data de 1 ianuarie 2013, interpretate și aplicate diferit în jurisprudența, de altfel redusă, a instanțelor naționale, cu precizarea că primele hotărâri judecătorești au fost pronunțate începând cu anul 2013, ponderea fiind însă în anii 2015 și 2016, astfel cum rezultă din hotărârile transmise la dosar.

48. Examenul jurisprudențial a relevat că nu s-a cristalizat o opinie majoritară de durată cu privire la chestiunea de drept a cărei lămurire se cere, punctele de vedere exprimate oferind indicii referitoare la posibilitatea apariției unei practici unitare.

49. Este îndeplinită și condiția referitoare la caracterul real și serios al problemei de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție, existența opiniilor divergente în materie, întemeiate pe argumente derivând din același text de lege, conferind chestiunii de drept un grad suficient de mare de dificultate, cu consecința aplicării sau nu a indicelui de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 și deciziilor de pensionare emise anterior intrării în vigoare a legii.

50. Pe fondul sesizării se constată că art. 170 din Legea nr. 263/2010 nu a intrat în vigoare odată cu celelalte dispoziții ale Legii nr. 263/2010, respectiv la data de 1 ianuarie 2011, ci a fost amânată la data de 1 ianuarie 2012, așa cum s-a prevăzut în art. 193 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.

51. Ulterior, termenul de intrare în vigoare a art. 170 din Legea nr. 263/2010 a fost prorogat din nou, la data de 1 ianuarie 2013, prin dispozițiile art. II art. 16 din O.U.G nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din O.U.G. nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în M. Of. nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, publicată în M. Of. nr. 887 din 14 decembrie 2011.

52. Prin urmare, dispozițiile art. 170 din Legea nr. 263/2010 au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2013.

53. Prioritar analizei problemei de drept cu care a fost sesizată, Înalta Curte de Casație și Justiție constată incidența în cauză și a următoarelor texte de lege: art. 5 alin. (1) pct. I și II din Legea nr. 19/2000, având corespondent în art. 6 alin. (1) pct. I, II și IV din Legea nr. 263/2010; art. 92 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, dispozițiile similare regăsindu-se în art. 114 alin. (1) din Legea nr. 263/2010; art. 52 din Legea nr. 19/2000, corespondent fiind art. 64 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, precum și art. 83 din Legea nr. 19/2000 și dispozițiile similare prevăzute de art. 104 din Legea nr. 263/2010, ce vor fi redate în continuare:

54. Art. 5 alin. (1) pct. I și II din Legea nr. 19/2000 prevede că:
„Art. 5. – (1) În sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

I. persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționarii publici;
II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I;”.

55. Art. 6 alin. (1) pct. I, II și IV din Legea nr. 263/2010 prevede că:

„Art. 6. – (1) În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

I.
a) persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari;
b) funcționarii publici;
c) cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 131 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil;

II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I;

(…)

IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care se află în una dintre situațiile următoare:
a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management;
b) membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale;
c) persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice;
d) persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora;
e) alte persoane care realizează venituri din activități profesionale;”.

56. Prin art. 92 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 s-a statuat că:

„Art. 92. – (1) Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care:
a) pensionarul își stabilește domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenție de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că pensia se plătește de către celălalt stat;
b) beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I și II, cu excepția persoanelor care exercită funcția de consilier local sau consilier județean;
c) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică;
d) beneficiarul unei pensii de urmaș realizează dintr-o activitate profesională venituri brute lunare mai mari de o pătrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3);
e) copilul urmaș nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 66 lit. b) și c);
f) soțul supraviețuitor, beneficiarul unei pensii de urmaș, se recăsătorește;
g) beneficiarul unei pensii de invaliditate de gradul I sau II se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I, II și IV lit. b)-f)”.

57. Conform art. 114 alin. (1) din Legea nr. 263/2010:

„ Art. 114. – (1) În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenție de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plătește de către celălalt stat;
b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau județeni;
c) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaș prevăzut la art. 84 lit. c) ori cel prevăzut la art. 86 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, a centrelor regionale de expertiză medicală a capacității de muncă sau a comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații;
d) pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale, prevăzute la art. 81 alin. (1);
e) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau județeni;
f) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I sau II, depășind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv;
g) pensionarul urmaș, prevăzut la art. 84 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani și nu face dovada continuării studiilor;
h) soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câștigul salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5);
i) soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, s-a recăsătorit;
j) soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din același sistem sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
k) pensionarul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul”.

58. De asemenea, conform art. 64 alin. (1) din Legea nr. 263/2010:

„Art. 64. – (1) La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plății pensiei anticipate”.

59. Dispozițiile menționate au corespondent și în Legea nr. 19/2000 în art. 52 conform căruia „(…) la împlinirea vârstelor de pensionare prevăzute de prezenta lege pensia anticipată parțială devine pensie pentru limită de vârstă (…) prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare”.

60. În conformitate cu dispozițiile art. 83 din Legea nr. 19/2000:

„Art. 83. – (1) Drepturile de pensie pentru limită de vârstă se cuvin și se plătesc de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, prevăzute de lege, dacă cererea a fost depusă cu 30 de zile calendaristice înainte de data îndeplinirii acestor condiții.

(2) Se consideră depuse în termen cererile de pensionare înregistrate în intervalul cuprins între data îndeplinirii condițiilor de pensionare și cea de-a 30-a zi calendaristică anterioară acestei date.

(3) Drepturile de pensie anticipată sau de pensie anticipată parțială se cuvin și se plătesc:

a) de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dar nu înainte de data încetării calității de asigurat, dacă cererea a fost depusă în termenul prevăzut la alin. (1), în cazul persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I, II și III;
b) de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea a fost depusă în termenul prevăzut la alin. (1), în cazul persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. IV și V și art. 5 alin. (2).

(4) În cazul persoanelor ale căror cereri de pensionare au fost depuse cu depășirea termenului prevăzut la alin. (1), drepturile de pensie se cuvin și se plătesc:

a) de la data depunerii cererii, în cazul pensiei pentru limită de vârstă;
b) de la data depunerii cererii, dar nu înainte de data încetării calității de asigurat, în cazul pensiei anticipate și al pensiei anticipate parțiale, în situația persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I, II și III;
c) de la data depunerii cererii, în cazul pensiei anticipate și al pensiei anticipate parțiale, în situația persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. IV și V și art. 5 alin. (2)”.

61. Potrivit prevederilor art. 104 din Legea nr. 263/2010:

„Art. 104. – (1) În sistemul public de pensii, pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, în funcție de categoria de pensie solicitată.

(2) Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, emisă în condițiile prevăzute de prezenta lege, și se acordă de la data înregistrării cererii.

(3) În funcție de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă și de la o altă dată, după cum urmează:

a) de la data încetării plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă sau, după caz, de la data încetării calității de asigurat, cu excepția asiguraților prevăzuți la art. 6 alin. (2), dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă, în situația pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, are calitatea de asigurat;
b) din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător era pensionar, la data decesului;
c) de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător nu era pensionar, la data decesului;
d) de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei care îndeplinește condițiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului susținătorului”.

62. Din interpretarea sistematică și teleologică a textelor de lege menționate rezultă că data înscrierii inițiale la pensie este cea care rezultă din prima decizie de pensionare anticipată, că plata acesteia se suspendă pe perioada în care asiguratul se află în una dintre situațiile prevăzute de lege și că la împlinirea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.

63. Altfel spus, recalcularea cuantumului pensiei anticipate prin adiționarea altor stagii de cotizare realizate după pensionarea anticipată nu conduce la nașterea unui alt drept inițial la pensie, ci doar la recalcularea cuantumului acesteia, ca urmare a transformării pensiei dintr-o categorie în alta.

64. De observat că petiționarei nu i s-a întocmit o altă decizie de pensionare pentru limită de vârstă care să substituie decizia de pensionare anticipată, întrucât numărul deciziei este același. În cuprinsul deciziei pentru limită de vârstă este menționată și data înscrierii inițiale la pensie, 14 iunie 2010, mențiune necontestată în acțiune.

65. Date fiind dispozițiile art. 88 din Legea nr. 19/2000, respectiv art. 149 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, decizia de pensionare pentru limită de vârstă este definitivă sub acest aspect – data nașterii inițiale a dreptului la pensie, întrucât s-a contestat doar cuantumul pensiei din perspectiva neaplicării indicelui de corecție menționat în Legea nr. 263/2010.

66. Nu în ultimul rând, este de amintit că, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituția României, condițiile de exercitare a dreptului la pensie și la alte forme de asistență socială se stabilesc prin lege și, prin urmare, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a modifica sau completa legislația în materie și de a stabili data de la care operează recalcularea, fiind pe deplin aplicabile dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituția României referitoare la principiul neretroactivității legii.

67. Prin Decizia nr. 698/2014, Curtea Constituțională a arătat că, dată fiind aplicarea principiului tempus regit actum, situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și autorităților publice, fără privilegii și discriminări.

68. În situațiile în care dreptul inițial la pensie s-a născut anterior intrării în vigoare a dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, indicele de corecție nu este aplicabil, fiind fără relevanță juridică nepunerea în plată a deciziei de pensionare sub aspectul stabilirii datei la care s-a născut dreptul inițial la pensie întrucât, potrivit textelor sus-menționate, a operat doar suspendarea efectelor deciziei de pensionare cu privire la plata drepturilor bănești.

Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 71/2017

Prin Decizia nr. 71/2017, ÎCCJ (Complet DCD/C) a admis sesizarea privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, formulată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă în dosarul nr. 1734/107/2016 și, în consecință, a stabilit că: în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, indicele de corecție se aplică persoanelor al căror drept inițial la pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a legii.

DOWNLOAD FULL ARTICLE

Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 71/2017 (M. Of. nr. 953/04.12.2017): aplicarea indicelui de corecție persoanelor al căror drept inițial la pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice was last modified: ianuarie 17th, 2018 by Redacția ProLege

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii