Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 53/2017 (M. Of. nr. 916/22.11.2017): indemnizaţia de şomaj poate fi cumulată cu indemnizaţia de şedinţă de către consilierii locali
Redacția ProLege - noiembrie 4, 2017 As a result of the activity conducted by the High Court of Cassation and Justice (Panel of the
recourse in the interest of the law), the following documents were published in November: Decision
of the High Court of Cassation and Justice no. 20/2017 regarding art. 235 para. (1), art. 269
para. (2) and (4) and art. 271 of the Code of criminal procedure, Decision of the High Court of
Cassation and Justice no. 14/2017 regarding the fact that the surveillance judge of the deprivation
of freedom within the penitentiary remains competent, even if subsequently, the convicted was finally
or temporarily transferred, Decision of the High Court of Cassation and Justice no. 16/2017
regarding the procedural jurisdiction for the settlement of complaints against the decisions of the
electoral constituency offices for the admission or rejection of candidatures, Decision of the High
Court of Cassation and Justice no. 17/2017 regarding the means of appeal in the administrative
matter and Decision of the High Court of Cassation and Justice no. 15/2017 regarding the fact
that the acquittal court order, by itself, may not represent the basis for the determination of the
unlawful nature of the custodial measure
Decizia ÎCCJ | Complet ÎCCJ | Actul normativ | Articol | Sumar |
Decizia nr. 53/2017 | Complet DCD/C | Legea nr. 76/2002
|
Art. 5 pct. IV lit. c) și art. 44 lit. n) | Dispoziţiile art. 5 pct. IV lit. c), art. 44 lit. n) din Legea nr. 76/2002, raportate la dispoziţiile art. 34 şi art. 36 din Legea nr. 393/2004, se interpretează în sensul că indemnizaţia de şomaj poate fi cumulată cu indemnizaţia de şedinţă de către consilierii locali. |
Legea nr. 393/2004 | Art. 34 şi art. 36 |
În M. Of. nr. 916 din 22 noiembrie 2017, a fost publicată Decizia ÎCCJ nr. 53/2017 din 3 iulie 2017 referitoare la dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „în interpretarea dispoziţiilor art. 5 pct. IV lit. c), art. 44 lit. n) din Legea nr. 76/2002, raportate la art. 34 şi art. 36 din Legea nr. 393/2004, să se stabilească dacă indemnizaţia de şomaj poate fi cumulată cu indemnizaţia de şedinţă de către consilierii locali, având în vedere şi considerentele din Decizia nr. 54 din 4 iunie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, precum şi din Decizia nr. 16 din 18 februarie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, pronunţate în soluţionarea unor recursuri în interesul legii”.
Obiectul dezlegării chestiunii de dreptLegea nr. 76/2002
„Art. 5
În sensul prevederilor prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
(…)
IV. şomer – persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
(…)
c) nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă, în vigoare;”.
„Art. 44
Încetarea plăţii indemnizaţiilor de şomaj acordate beneficiarilor are loc după cum urmează:
(…)
n) la data de la care îşi începe desfăşurarea activităţii în funcţii elective sau la data la care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului”.
Legea nr. 393/2004
„Art. 2
(1) Prin aleşi locali, în sensul prezentei legi, se înţelege consilierii locali şi consilierii judeţeni, primarii, primarul general al municipiului Bucureşti, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene.
(…)
(2) Consilierii locali şi consilierii judeţeni, precum şi primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat de către cetăţenii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială în care urmează să îşi exercite mandatul, potrivit legii.
(…)”.
„Art. 3
(1) Participarea aleşilor locali la activitatea autorităţilor administraţiei publice locale are caracter public şi legitim, fiind în acord cu interesele generale ale colectivităţii în care îşi exercită mandatul.
(2) În exercitarea mandatului, aleşii locali se află în serviciul colectivităţii locale şi sunt responsabili în faţa acesteia.
Art. 4
În asigurarea liberului exerciţiu al mandatului lor, aleşii locali îndeplinesc o funcţie de autoritate publică şi sunt ocrotiţi de lege.
Art. 34
(1) Pentru participarea la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate, consilierii au dreptul la o indemnizaţie de şedinţă. Preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene nu li se acordă indemnizaţie de şedinţă.
(2) Indemnizaţia de şedinţă pentru membrii consiliului care participă la şedinţele ordinare ale consiliului şi ale comisiilor de specialitate va fi în cuantum de până la 5% din indemnizaţia lunară a primarului, preşedintelui consiliului judeţean sau primarului general al municipiului Bucureşti, după caz.
(3) Numărul maxim de şedinţe pentru care se poate acorda indemnizaţia, potrivit alin. (2), este de o şedinţă de consiliu şi 1 – 2 şedinţe de comisii de specialitate pe lună.
(…)”.
„Art. 36
Drepturile băneşti cuvenite aleşilor locali, potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia sau cu alte venituri, în condiţiile legii”.
Hotărârea Guvernului nr. 174/2002 (pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, denumită în continuare Hotărârea Guvernului nr. 174/2002)
„Art. 15
(2) Prin activităţi autorizate potrivit legii se înţelege:
a) activităţile economice desfăşurate de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi/sau întreprinderi familiale conform legii;
b) exercitarea profesiilor liberale potrivit dispoziţiilor legale speciale;
c) exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de către zilieri;
d) activităţi desfăşurate de persoane fizice în urma cărora se realizează venituri din agricultură, silvicultură sau piscicultură, conform art. 71 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
e) activităţi în urma cărora se realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor conform art. 61 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Se consideră că nu realizează venituri, potrivit prevederilor art. 5 pct. IV lit. c), art. 17 alin. (1) lit. f), art. 34 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) lit. b) şi art. 66 alin. (1) din lege:
a) persoanele care nu realizează venituri impozabile sau care realizează venituri neimpozabile în conformitate cu Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
b) persoanele care realizează venituri din salarii reprezentând plăţi compensatorii acordate persoanelor disponibilizate din bugetul angajatorului, în temeiul contractului colectiv de muncă aplicabil;
c) persoanele care realizează venituri din investiţii, venituri din premii şi din jocuri de noroc, venituri din transferul proprietăţilor imobiliare şi venituri din alte surse, definite conform Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
d) persoanele care realizează venituri reprezentând indemnizaţie de neconcurenţă care se acordă pe perioada de neconcurenţă, de către angajator, ulterior încetării contractului individual de muncă, conform art. 21 şi 22 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
e) persoanele care realizează venituri reprezentând participarea la profit, care se acordă de către angajator salariaţilor, administratorilor sau managerilor, ulterior încetării contractului individual de muncă, respectiv contractului de mandat sau contractului de management, conform prevederilor legale;
f) persoanele care realizează venituri din indemnizaţia primită conform prevederilor legale, cu ocazia organizării alegerilor locale, alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor sau alegerilor prezidenţiale”.
I. Titularul şi obiectul sesizării
1. Prin Încheierea de şedinţă de la 14 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.450/86/2016, Curtea de Apel Suceava – Secţia I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „în interpretarea dispoziţiilor art. 5 pct. IV lit. c), art. 44 lit. n) din Legea nr. 76/2002, raportate la art. 34 şi art. 36 din Legea nr. 393/2004, să se stabilească dacă indemnizaţia de şomaj poate fi cumulată cu indemnizaţia de şedinţă de către consilierii locali, având în vedere şi considerentele din Decizia nr. 54 din 4 iunie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, precum şi din Decizia nr. 16 din 18 februarie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, pronunţate în soluţionarea unor recursuri în interesul legii”.
XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
XI.1. Admisibilitatea sesizării
45. Asupra admisibilităţii sesizării, potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată”.
46. Din cuprinsul prevederilor legale enunţate anterior se desprind condiţiile de admisibilitate pentru declanşarea procedurii de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, condiţii care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ.
47. În doctrină, ele au fost identificate după cum urmează: existenţa unei cauze aflate în curs de judecată; instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să judece cauza în ultimă instanţă; cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza; soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
48. Procedând la analiza asupra admisibilităţii sesizării, se constată că primele trei condiţii sunt îndeplinite, întrucât Curtea de Apel Suceava este legal învestită cu soluţionarea unei cauze în ultimă instanţă, obiectul cauzei conferă competenţă exclusivă, în primă instanţă, tribunalului, hotărârile pronunţate de tribunal sunt supuse numai recursului, iar instanţa supremă a fost sesizată de un complet din cadrul Curţii de Apel Suceava, ce soluţionează cauza în ultimă instanţă.
49. Condiţia de admisibilitate referitoare la caracterul esenţial al chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei pendinte în care se ridică este îndeplinită, deoarece, prin raportare la obiectul cauzei, de interpretarea dispoziţiilor art. 5 pct. IV lit. c), art. 44 lit. n) din Legea nr. 76/2002, raportate la art. 34 şi art. 36 din Legea nr. 393/2007, depinde soluţionarea pe fond a cauzei, în sensul de a stabili dacă indemnizaţia de şomaj poate fi cumulată cu indemnizaţia de şedinţă de către consilierii locali, având în vedere şi considerentele din Decizia nr. 54 din 4 iunie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, precum şi din Decizia nr. 16 din 18 februarie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, pronunţate în soluţionarea unor recursuri în interesul legii.
50. De asemenea este îndeplinită şi cerinţa noutăţii chestiunii de drept supuse interpretării care, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, reprezintă o condiţie distinctă de admisibilitate. Caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanţelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată.
51. Examenul jurisprudenţial efectuat a relevat că nu s-a cristalizat o jurisprudenţă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situaţie care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariţiei unei practici neunitare, iar analiza punctelor de vedere oferă indicii referitoare la posibilitatea apariţiei unei practici neunitare din această perspectivă. Aşa fiind, condiţia noutăţii se verifică, devenind actuală cerinţa interpretării şi aplicării normei de drept respective.
52. Textul art. 519 din Codul de procedură civilă mai prevede condiţia ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat asupra problemei de drept ce face obiectul sesizării pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile sau ca această problemă să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. În legătură cu chestiunea de drept adusă în dezbatere se reţine că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a dezlegat erga omnes problema care constituie obiect al sesizării.
53. Prin urmare, se constată că sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate privind declanşarea procedurii hotărârii prealabile.
XI.2. Analiza pe fond
54. În exercitarea rolului de interpretare şi aplicare unitară a legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, analizând sesizarea, raportul întocmit de judecătorii-raportori, punctele de vedere la raport, precum şi problema de drept ce se solicită a fi dezlegată, reţine următoarele:
55. Chestiunea de drept supusă analizei pendinte constă în interpretarea dispoziţiilor art. 5 pct. IV lit. c), art. 44 lit. n) din Legea nr. 76/2002, raportate la art. 34 şi art. 36 din Legea nr. 393/2004, în sensul de a se stabili dacă indemnizaţia de şomaj poate fi cumulată cu indemnizaţia de şedinţă de către consilierii locali, având în vedere şi considerentele din Decizia nr. 54 din 4 iunie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, precum şi din Decizia nr. 16 din 18 februarie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, pronunţate în soluţionarea unor recursuri în interesul legii.
56. În conformitate cu art. 5 pct. IV lit. c) din Legea nr. 76/2002, şomer este persoana care nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă, în vigoare.
57. Potrivit art. 44 din acelaşi act normativ „Încetarea plăţii indemnizaţiilor de şomaj acordate beneficiarilor are loc după cum urmează: (…)
n) la data de la care îşi începe desfăşurarea activităţii în funcţii elective sau la data la care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului”.
58. Se solicită a se stabili dacă indemnizaţia de şomaj poate fi cumulată cu indemnizaţia de şedinţă obţinută de către un consilier local, având în vedere şi considerentele din Decizia nr. 54 din 4 iunie 2007 şi Decizia nr. 16 din 18 februarie 2008, ambele ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, pronunţate în soluţionarea unor recursuri în interesul legii.
59. Prin cele două decizii anterior menţionate s-a tranşat o chestiune ce ţine exclusiv de calificarea naturii juridice a indemnizaţiei de consilier local, respectiv cumularea acestei indemnizaţii cu alte venituri, cum ar fi cele din pensii.
60. Astfel, prin Decizia nr. 54 din 4 iunie 2007, stabilind că persoanele alese în funcţii de consilieri locali pot cumula pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parţială cu indemnizaţia prevăzută de dispoziţiile art. 34 din Legea nr. 393/2004, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa supremă a statuat, referitor la natura juridică a indemnizaţiei de şedinţă la care au dreptul consilierii locali, că: „nu poate avea altă semnificaţie decât aceea a unei remuneraţii ocazionale, nepermanentă, lipsită de importanţa care să îi confere o valoare de natură a-i atribui consistenţa unei entităţi susceptibile de a fi luată în considerare drept componentă a unui cumul cu pensia anticipată sau cu pensia anticipată parţială”.
61. Prin Decizia nr. 16 din 18 februarie 2008, stabilind că persoanele alese în funcţii de consilieri locali pot cumula pensia de invaliditate gradul II cu indemnizaţia corespunzătoare funcţiei elective, instanţa supremă a reţinut că: „natura juridică a indemnizaţiei de şedinţă, la care au dreptul consilierii locali pentru participarea la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate, potrivit art. 34 din Legea nr. 393/2004, nu justifică încadrarea ei într-o remuneraţie sau alt venit cu caracter permanent susceptibil a se constitui în cumul împreună cu pensia de invaliditate de gradul II”.
62. În conformitate cu art. 25 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, consilierii locali sunt aleşi locali care, în timpul mandatului, îndeplinesc o funcţie de autoritate publică. Pentru participarea la şedinţele consiliului local şi ale comisiilor de specialitate, consilierul primeşte o indemnizaţie stabilită în condiţiile legii, aşa cum se prevede în art. 51 alin. (5) din aceeaşi lege.
63. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 34 alin. (1) teza I din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali: „Pentru participarea la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate, consilierii au dreptul la o indemnizaţie de şedinţă”. Dispoziţiile art. 36 din aceeaşi lege prevăd că: „Drepturile băneşti cuvenite aleşilor locali, potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia sau cu alte venituri, în condiţiile legii”.
64. Spre deosebire de regimul juridic atribuit consilierilor locali, pentru celelalte categorii de aleşi locali reglementate în statut, primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean, este reglementat distinct, în art. 28 din Legea nr. 393/2004, cazul de suspendare a contractului de muncă sau a actului de numire a acestora în cadrul unei instituţii ori autorităţi publice, respectiv la regii autonome sau la societăţi comerciale cu capital integral ori majoritar de stat sau ale unităţilor administrativ-teritoriale. În plus, potrivit art. 38 din aceeaşi lege, primarii şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene beneficiază de concedii de odihnă, concedii medicale, concedii fără plată, precum şi de concedii plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite, iar, potrivit art. 39, durata exercitării mandatului constituie vechime în muncă şi în specialitate şi se ia în calcul la promovare şi la acordarea tuturor drepturilor băneşti rezultate din aceasta, inclusiv la calcularea şi la recalcularea pensiei.
65. Prin urmare, numai în privinţa acestor categorii de aleşi locali, legea asimilează perioada mandatului cu cea a derulării unui raport juridic de muncă.
66. Per a contrario, activitatea consilierilor locali se poate desfăşura în paralel cu un raport de muncă sau cu alte modalităţi menite a le asigura mijloacele de subzistenţă cu caracter permanent, astfel că este evident caracterul sporadic al activităţii desfăşurate în funcţia electivă ca şi indemnizarea acesteia.
67. Or, scopul instituirii indemnizaţiei de şomaj este acela de a asigura persoanei lipsite de venituri, în anumite condiţii, un venit material care să constituie un substitut al celui ce reprezenta mijlocul de subzistenţă al acesteia, de care a fost lipsită din motive neimputabile ei.
68. În acest sens, raţiunea pentru care legiuitorul dispune, în art. 44 din Legea nr. 76/2002, încetarea plăţii indemnizaţiei de şomaj în anumite situaţii, menţionate expres în textul de lege, între care se regăseşte şi desfăşurarea unei activităţi în funcţii elective, este aceea că asiguratul a reînceput a obţine venituri despre care legiuitorul prezumă că îi pot asigura cele necesare traiului.
69. Funcţiile elective locale care îndeplinesc o astfel de condiţie sunt cele în care activitatea desfăşurată are un caracter continuu, fiind asimilată unui raport juridic de muncă, respectiv cele de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean, şi nu cea de consilier local care, astfel cum s-a arătat, are un alt regim juridic.
70. În acest context se reţine că indemnizaţia de şedinţă obţinută de un consilier local nu are natura juridică a unui venit salarial, constant şi permanent, întrucât activitatea consilierului local nu reprezintă o activitate profesională sau asimilată acesteia, după cum nici indemnizaţia aferentă acestei calităţi nu poate fi asimilată cu un venit dintr-o astfel de activitate.
71. Mutatis mutandis, în acest sens s-a pronunţat şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 176 din 19 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 14 mai 2015, când a subliniat că: „activitatea desfăşurată de un consilier nu poate fi asimilată cu activitatea desfăşurată de o persoană încadrată în muncă, deoarece prestaţia consilierilor în folosul comunităţii nu are caracter permanent, specific contractelor de muncă, aceasta manifestându-se sub forma participării la şedinţele de consiliu şi comisii de specialitate, care au loc o dată sau de două ori pe lună, însumând câteva ore”.
72. Argumentaţia este reluată şi în Decizia Curţii Constituţionale nr. 742 din 3 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2016, potrivit căreia: „indemnizaţia primită de consilierul local/judeţean nu poate fi asimilată cu indemnizaţia încasată în exercitarea unor funcţii cu caracter de permanenţă, cum ar fi aceea de primar, senator sau deputat”.
73. În plus, instanţa constituţională a reţinut că „activitatea de consilier local nu este o funcţie, ci o calitate, nu este salarizată, ci indemnizată, nu are caracter regulat, organizat şi permanent şi nu poate fi asimilată cu o funcţie electivă”.
74. Decizia nr. 3/2011, pronunţată în Dosarul nr. 2/2011 şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 mai 2011 şi Decizia nr. 11/2015, pronunţată în Dosarul nr. 5/2015 şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 14 iulie 2015 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în procedura recursului în interesul legii impun valorificarea acestor considerente, fără posibilitatea de a fi contrazise cu ocazia altei judecăţi, în condiţiile în care cadrul legislativ a rămas acelaşi.
75. Având în vedere, în mod corespunzător, toate aceste considerente, se reţine că interdicţia de a primi indemnizaţia de şomaj nu funcţionează în cazul consilierilor locali, întrucât scopul pentru care legiuitorul instituie o astfel de interdicţie nu poate fi atins.
76. Pe de o parte, indemnizaţia de şomaj reprezintă o compensaţie parţială a pierderii acelor venituri ale beneficiarului care îi asigurau mijloacele de subzistenţă şi căreia, în anumite situaţii, legea îi acordă acest substitut. În condiţiile în care activitatea de consilier local nu este asimilată celei decurgând dintr-un raport juridic de muncă, consilierul local poate cumula indemnizaţia de şomaj cu indemnizaţia la care are dreptul pe durata îndeplinirii mandatului de consilier.
77. Pe de altă parte, se reţin cele statuate atât în jurisprudenţa instanţei supreme, cât şi a celei de contencios constituţional, potrivit cărora consilierul local nu încasează venituri permanente, ci ocazionale, nu are o activitate propriu-zisă în funcţie electivă (precum primarii, senatorii, deputaţii), ci doar calitatea de ales local care prestează în folosul comunităţii, sub forma participării la şedinţele de consiliu şi comisii de specialitate, care au loc o dată sau de două ori pe lună, însumând câteva ore, pentru care primeşte o indemnizaţie, de altfel modică şi ocazională, motiv pentru care poate cumula această indemnizaţie cu pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parţială sau cu pensia de invaliditate.
78. Pentru identitate de raţiune, dată fiind natura juridică a indemnizaţiei de consilier local, aceasta poate fi cumulată cu indemnizaţia de şomaj.
79. În ceea ce priveşte modalitatea de calcul al contribuţiilor sociale aferente indemnizaţiei, se constată că această chestiune excedează problemei de drept ce a făcut obiectul sesizării formulate de instanţa de trimitere.
Prin Decizia nr. 53/2017, ÎCCJ (Complet DCD/C) a admis sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, formulată de Curtea de Apel Suceava – Secţia I civilă, în Dosarul nr. 4.450/86/2016 și, în consecinţă, a stabilit că:
Dispoziţiile art. 5 pct. IV lit. c), art. 44 lit. n) din Legea nr. 76/2002, raportate la dispoziţiile art. 34 şi art. 36 din Legea nr. 393/2004, se interpretează în sensul că indemnizaţia de şomaj poate fi cumulată cu indemnizaţia de şedinţă de către consilierii locali.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.