Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 50/2018 (M. Of. nr. 815/24.09.2018): Art. 94 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar – Pensia de serviciu nu se cuvine personalului Autorităţii Electorale Permanente

 

Decizia ÎCCJ Complet ÎCCJ Actul normativ Articol Sumar
Decizia ÎCCJ nr. 50/2018 Complet DCD/C Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar Art. 94 și

art. 73^1

Pensia de serviciu reglementată de art. 73^1 din Legea nr. 7/2006 nu se cuvine personalului Autorității Electorale Permanente.
Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente Art. 102 alin. (2) teza a doua

 

În M. Of. nr. 815 din 24 septembrie 2018, s-a publicat Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 50/2018 referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 94 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, precum și ale art. 102 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, în baza cărora pensia de serviciu reglementată de art. 73^1 din Legea nr. 7/2006 nu se cuvine și personalului Autorității Electorale Permanente.

 

Jurisprudența instanțelor naționale în materie  

 

Din analiza opiniilor exprimate de către unele instanțele naționale cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul dezbaterii, se observă existența unor divergențe, conturându-se astfel, următoarele perspective:

art. 94 din Legea nr. 7/2006 nu conferă personalului Autorității Electorale Permanente dreptul de a beneficia de pensia de serviciu reglementată de prevederile art. 73^1 (Tribunalul Ilfov, Secția I civilă a Tribunalului Dâmbovița);

conform prevederilor art. 94 din Legea nr. 7/2006, pensia de serviciu se cuvine și personalului Autorității Electorale Permanente (Tribunalul Ialomița, Curtea de Apel Brașov).

Instanțele care au considerat că, în virtutea art. 94 din Legea nr. 7/2006, pensia de serviciu prevăzută de art. 73^1 din același act normative nu se cuvine și personalului Autorității Electorale Permanente, și-au fundamentat punctul de vedere pe faptul că sintagma „același statut” nu este de natură să acorde personalului Autorității Electorale Permanente dreptul de a beneficia de pensie de serviciu. În acest sens, intenția legiuitorului a fost aceea de a extinde sfera persoanelor care beneficiază de pensie de serviciu exclusiv în privința funcționarilor publici din cadrul Consiliului Legislativ și membrilor acestuia, precum și personalului Curții Constituționale asimilat, potrivit legii, celui cu funcții similare din structurile Parlamentului, dar nu și personalului Autorității Electorale Permanente.

 

Jurisprudența Curții Constituționale 

La nivelul Curții Constituționale nu s-au identificat cauze referitoare la constituționalitatea dispozițiilor ce fac obiectul dezbaterii.

 

Raportul asupra chestiunii de drept 

Prin raportul întocmit în cauză, cu respectarea dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, judecătorii-raportori, au constatat îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a sesizării.

Astfel, conform prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, judecătorii raportori au apreciat că pensia de serviciu reglementată de art. 731 din Legea nr. 7/2006 nu se cuvine personalului Autorității Electorale Permanente.

 

Obiectul dezlegării chestiunii de drept   

Art. 73^1 Legea nr. 7/2006

„(1) Funcționarii publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului au dreptul la asigurări sociale, în condițiile legii. 

(2) Funcționarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani au dreptul la pensie pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii. 

(3) La împlinirea vârstei prevăzute la alin. (2), funcționarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puțin 14 ani în structurile Parlamentului, beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării. Pensia acordată nu poate depăși nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum și indemnizația de conducere și salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării, al funcției deținute sau al funcției asimilate, după caz. 

(4) Pentru fiecare an ce depășește vechimea de 14 ani în Parlament se adaugă la cuantumul pensiei câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (3), fără a depăși venitul brut avut la data pensionării. 

(5) Pensiile de serviciu stabilite în condițiile prezentei legi se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată. 

(6) Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul asigurărilor sociale de stat se suportă din bugetul de stat. 

(7) Funcționarii publici parlamentari care au un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puțin 14 ani în structurile Parlamentului, pot solicita pensionarea și înainte de împlinirea vârstei de pensionare prevăzute la alin. (2), dar nu mai devreme de 60 de ani, dispozițiile alin. (3)-(6) din prezenta lege aplicându-se în mod corespunzător. 

(8) De drepturile prevăzute la alin. (3), (5), (6) și (7) din prezenta lege beneficiază și funcționarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care în structurile Parlamentului între 4-14 ani, în acest caz cuantumul pensiei prevăzut la alin. (3) fiind micșorat cu 1% pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 14 ani. 

(9) La calculul stagiului de cotizare în structurile Parlamentului prevăzut la alin. (1)-(8) se ia în considerare, după caz, și perioada în care funcționarul public parlamentar a avut calitatea de deputat sau de senator. 

(10) La îndeplinirea condițiilor de pensionare prevăzute la alin. (1)-(9), funcționarul public parlamentar optează pentru pensia calculată conform prevederilor prezentei legi sau pentru pensia calculată în condițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare. 

(11) Persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare prevăzute de prezenta lege beneficiază de prevederile alin. (1)-(8), după caz, chiar dacă la data pensionării ocupă o altă funcție sau au o altă ocupație, după caz. În această situație, pensia se stabilește pe baza drepturilor salariale pe care le are un funcționar public parlamentar în activitate, cu același nivel de salarizare și pe aceeași funcție publică. 

(12) De prevederile alin. (11) pot beneficia numai persoanele al căror raport de serviciu a încetat în condițiile art. 64 lit. a), b) și e) din prezenta lege. 

(13) Pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor ai funcționarului public parlamentar, în condițiile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare. 

(14) Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de prezenta lege vor fi aprobate prin ordin comun al secretarilor generali ai celor două Camere ale Parlamentului și al președintelui Casei Naționale de Pensii Publice și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

 

Art. 94 din Legea nr. 7/2006

„(1) Prevederile art. 44, 73 și 73^1 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător și funcționarilor publici din cadrul Consiliului Legislativ – organ consultativ de specialitate al Parlamentului – și membrilor acestuia, precum și personalului Curții Constituționale asimilat, potrivit legii, celui cu funcții similare din structurile Parlamentului. 

(2) Perioada în care persoanele prevăzute la alin. (1) desfășoară activitate în cadrul Consiliului Legislativ constituie vechime în structurile Parlamentului”.

 

Art. 102 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 208/2015

„(2) Organizarea și funcționarea aparatului propriu al Autorității Electorale Permanente, numărul de posturi, statutul personalului, atribuțiile acestuia și structura organizatorică se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare, aprobat prin hotărâre a birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, la propunerea Autorității Electorale Permanente. Personalul Autorității Electorale Permanente are același statut cu personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului”.

 

Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 50/2018

 

Prin Decizia nr. 50/2018, ÎCCJ (Complet DCD/C) a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 46.987/3/2016, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.

Înalta Curtea a stabilit faptul că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 94 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 102 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, pensia de serviciu reglementată de art. 73^1 din Legea nr. 7/2006 nu se cuvine personalului Autorității Electorale Permanente.

Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 50/2018 (M. Of. nr. 815/24.09.2018): Art. 94 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar – Pensia de serviciu nu se cuvine personalului Autorității Electorale Permanente was last modified: octombrie 8th, 2018 by Redacția ProLege

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii