Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 36/2017 (M. Of. nr. 567/17.07.2017): Art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
Redacția ProLege - iulie 3, 2017Decizia ÎCCJ | Complet ÎCCJ | Actul normativ | Articol | Sumar |
Decizia nr. 36/2017 | Complet DCD/C |
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice |
Art. 114 alin. (1) lit. b) | Sintagma „venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, (…) din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil” prevăzută de art. 6 alin. (1) pct. I lit. d) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, are în vedere venituri obţinute din activităţi profesionale exercitate în mod dependent în baza unor contracte sau convenţii întemeiate pe dispoziţiile Codului civil, cu respectarea principiilor ce guvernează aplicarea în timp a legii civile, iar sintagma „venituri din activităţi profesionale” prevăzută de art. 6 alin. (1) pct. IV lit. e) din acelaşi act normativ are în vedere veniturile obţinute din activităţi profesionale exercitate independent, conform criteriilor prevăzute în art. 7 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada 1 ianuarie 2011 – 31 decembrie 2015, şi art. 7 pct. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2016. |
În M. Of. nr. 567 din 17 iulie 2017, a fost publicată Decizia ÎCCJ nr. 36/2017 din 15 mai 2017 referitoare la dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „interpretarea dispoziţiilor art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 6 alin. (1) pct. I lit. d) şi art. 6 alin. (1) pct. IV lit. e) din acelaşi act normativ, în sensul de a lămuri ce se înţelege prin sintagma „venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, (…) din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil” conţinută de art. 6 alin. (1) pct. I lit. d) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi ce se înţelege prin sintagma „venituri din activităţi profesionale” conţinută de art. 6 alin. (1) pct. IV lit. e) din acelaşi act normativ”.
Obiectul dezlegării chestiunii de dreptLegea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
„Art. 114
(1) În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
(…)
b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni”.
I. Titularul şi obiectul sesizării
1. Curtea de Apel Suceava – Secţia I civilă a dispus, prin Încheierea din 13 octombrie 2016, în Dosarul nr. 11/40/2016, aflat pe rolul acestei instanţe, sesizarea din oficiu a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: interpretarea dispoziţiilor art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 6 alin. (1) pct. I lit. d) şi art. 6 alin. (1) pct. IV lit. e) din acelaşi act normativ, în sensul de a lămuri ce se înţelege prin sintagma „venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, (…) din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil” conţinută de art. 6 alin. (1) pct. I lit. d) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi ce se înţelege prin sintagma „venituri din activităţi profesionale” conţinută de art. 6 alin. (1) pct. IV lit. e) din acelaşi act normativ.
2. Aceeaşi instanţă a dispus, prin Încheierea din 18 octombrie 2016, în Dosarul nr. 81/40/2016, sesizarea din oficiu a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la aceeaşi chestiune de drept.
3. Sesizările au fost înregistrate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarele cu nr. 3.508/1/2016 şi nr. 3.524/1/2016, ce au fost conexate.
X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:
Asupra admisibilităţii sesizării
35. În privinţa regularităţii sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiţii de admisibilitate pentru declanşarea acestei proceduri, condiţii care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv:
1. existenţa unei cauze aflate în curs de judecată;
2. cauza să fie soluţionată în ultimă instanţă;
3. cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza;
4. ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată;
5. chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat şi nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
36. Procedând la analiza asupra admisibilităţii sesizării, se constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, întrucât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată de un complet din cadrul Curţii de Apel Suceava, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, potrivit dispoziţiilor art. 152 din Legea nr. 263/2010 coroborate cu art. 96 pct. 2 şi art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
37. Astfel, Curtea de Apel Suceava este legal învestită cu soluţionarea apelului în cauze în care se solicită anularea unor decizii de debit, prin care organul de pensie dispune restituirea pensiei anticipate încasate necuvenit de către pensionarii care au obţinut venituri incompatibile cu plata acestui tip de pensie, Legea nr. 263/2010 nepermiţând cumulul celor două tipuri de venituri.
38. Litigiile au natura unui conflict de asigurări sociale, ceea ce conferă competenţă exclusivă, în primă instanţă, tribunalului, hotărârile pronunţate de tribunal fiind supuse numai apelului, conform art. 152 din Legea nr. 263/2010.
39. În ceea ce priveşte cerinţa ca soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, instanţa de trimitere apreciază că este important a se lămuri înţelesul sintagmei „venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, (…) din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil” conţinute de art. 6 alin. (1) pct. I lit. d) din Legea nr. 263/2010 şi eventuala distincţie de sintagma „venituri din activităţi profesionale” conţinută de art. 6 alin. (1) pct. IV lit. e) din acelaşi act normativ. Distincţia prezintă importanţă întrucât pentru prima categorie de venituri cuantumul acestora este irelevant, simpla lor obţinere fiind suficientă pentru a determina suspendarea plăţii pensiei, însă, pentru ca a doua categorie de venituri să conducă la suspendarea plăţii pensiei în condiţiile art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, este obligatoriu a se realiza plafonul prevăzut de art. 6 alin. (1) pct. IV din lege („cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”).
40. Înalta Curte de Casaţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reţine că şi această condiţie este îndeplinită, întrucât calificarea naturii venitului, respectiv încadrarea lui în una dintre categoriile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV din Legea nr. 263/2010, este determinantă în soluţionarea pe fond a litigiului (ce presupune a se aprecia dacă pensionarul a încălcat dispoziţiile art. 114 din Legea nr. 263/2010, care interzic cumulul acestor tipuri de venituri cu pensia anticipată), în ceea ce priveşte reţinerea unui prag valoric pentru care operează suspendarea plăţii debitului şi se impune recuperarea pensiei achitate nelegal.
41. Problema prezintă caracter de noutate, întrucât a fost generată de modificarea sferei de aplicabilitate a celor două texte de lege prin raportare la noţiunea şi tipurile de contracte civile, astfel cum au fost reglementate în vechiul Cod civil şi legile speciale şi, ulterior, prin noul Cod civil, la care textul de lege face trimitere, în condiţiile în care nu sunt instituite criterii explicite pentru a distinge între cele două categorii de venituri. În legătură cu această problemă nu s-a format o jurisprudenţă de lungă durată, existând însă, astfel cum rezultă din verificarea jurisprudenţei comunicate de curţile de apel, indicii privind interpretarea diferită a textelor de lege, cu consecinţa încadrării veniturilor de acelaşi tip în categorii diferite.
42. De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat asupra acestei probleme de drept, materia nefiind în domeniul său de competenţă materială şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
43. În consecinţă, se reţine că sesizarea îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de lege.
Asupra fondului cauzei
44. Verificând conţinutul sesizărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că acestea au fost formulate în litigii în care se contestă încadrarea în dispoziţiile art. 6 alin. (1) pct. I lit. d) din Legea nr. 263/2010 de către beneficiarul unei pensii anticipate/anticipate parţiale a veniturilor obţinute de acesta din încheierea, cu terţe persoane, în numele unei societăţi de asigurare, a unor contracte de asigurare, venituri incompatibile cu menţinerea în plată a tipului de pensie încasat, situaţie ce a dat naştere obligaţiei stabilite prin decizia de debit emisă de către casa judeţeană de pensii de a restitui pensia astfel încasată. Instanţa de fond a stabilit că beneficiarul pensiei este o persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management, respectiv un agent de asigurare, terţ faţă de contractul de asigurare, caz în care veniturile obţinute s-au situat sub plafonul prevăzut de art. 6 alin. (1) pct. IV din Legea nr. 263/2010, încadrare pe care casa judeţeană de pensii, parte în proces, a contestat-o, susţinând că beneficiarul pensiei anticipate a obţinut aceste venituri dintr-un contract de agent, respectiv dintr-un contract de comision, fiind aplicabilă dispoziţia art. 6 alin. (1) pct. I lit. d) din lege, care nu mai impune un plafon minim de venituri.
45. Având în vedere faptul că textul de lege aplicat de instituţia de pensii a fost cel al art. 6 alin. (1) pct. I lit. d) din Legea nr. 263/2010 „… venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, … din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil …”, care nu prevede un plafon de venituri minim de la care să opereze interdicţia de cumul, cum prevede textul de lege de la pct. IV lit. e) al aceluiaşi articol „… persoane care realizează, în mod exclusiv, din activităţi profesionale, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat …”, instanţa de trimitere a apreciat că, în absenţa unei definiţii date de legiuitor pentru fiecare dintre cele două categorii de venituri, prin venituri dintr-o activitate profesională se înţelege veniturile realizate din exercitarea unei profesii, respectiv o activitate cu caracter permanent desfăşurată de o persoană în baza unei calificări, iar prin venituri de natură profesională se înţelege celelalte venituri realizate din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil, fără a fi condiţionate de desfăşurarea unei profesii.
46. Se constată, în primul rând, că dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 reglementează categoriile de persoane care, în funcţie de veniturile obţinute, sunt asigurate obligatoriu în sistemul asigurărilor sociale, prin efectul legii, astfel:
„În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
I. a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldaţii şi gradaţii voluntari;
b) funcţionarii publici;
c) cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor şi drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 131 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil;
II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I;
III. persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare, ce se asigură din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii, denumite în continuare şomeri;
IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una dintre situaţiile următoare:
a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management;
b) membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale;
c) persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice;
d) persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora;
e) alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale;
V. cadrele militare trecute în rezervă, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat, în condiţiile legii”.
47. Persoanele care beneficiază deja în sistemul asigurărilor sociale de anumite forme de asigurare (pensii anticipate şi anticipate parţiale, indemnizaţii de invaliditate grad I şi II, pensii de urmaş în anumite condiţii) nu pot cumula veniturile din asigurare cu cele obţinute din desfăşurarea unor activităţi pentru care asigurarea este obligatorie, respectiv cele reglementate de art. 6 alin. (1) pct. I, II şi IV din Legea nr. 263/2010, fără însă ca această interdicţie a legii să ducă, potrivit jurisprudenţei de contencios constituţional, la nesocotirea drepturilor fundamentale ale omului şi a principiilor constituţionale.
48. Legislaţia din domeniul asigurărilor sociale, atât cea principală, cât şi cea secundară, nu oferă o definiţie legală noţiunii de „venituri de natură profesională” obţinute din contracte şi nici noţiunii de „activităţi profesionale”, ale căror venituri sunt supuse, pentru a opera asigurarea obligatorie, unui minim de cuantum încasat, neexistând nici criterii legale cu care să poată fi operată o astfel de distincţie, deşi utilizează aceste sintagme în art. 6 alin. (1) în cadrul unor enumerări ce definesc categorii distincte de venituri ce pot fi obţinute de persoanele care sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii în sistemul public de pensii.
49. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 6 alin. (1) pct. I lit. d) din Legea nr. 263/2010, se observă că acestea se referă la „persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor şi drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 131 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil”. Este vorba despre categorii de venituri ce excedează raporturilor juridice de muncă, însă provin din drepturi de autor şi dintr-o prestaţie cu caracter profesional efectuată în baza unor convenţii.
50. În prima teză, norma juridică vizează drepturile de autor şi drepturile conexe a căror sferă a fost precizată expres în art. 7 alin. (1) pct. 13 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 227/2015), în vigoare de la 1 ianuarie 2016 (pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003, în prezent abrogată, cu conţinut identic al textului de lege): „dreptul de autor şi drepturile conexe – constituie obiect al acestora operele originale de creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul sau forma de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor, operele derivate care au fost create plecând de la una sau mai multe opere preexistente, precum şi drepturile conexe dreptului de autor şi drepturile sui-generis, potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare”.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.