Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 19/2019 (M. Of. nr. 573/12.07.2019): Unele dispoziții din Codul muncii – Stipularea clauzei penale în contractul individual de muncă sau într-un act adiţional este interzisă şi este sancţionată cu nulitatea

Decizia ÎCCJ Complet ÎCCJ Acte normative Articole Sumar
Decizia ÎCCJ  nr. 19/2019 

(M. Of. nr. 573 din 12 iulie 2019)

Complet DCD/C Codul muncii Art. 10, art. 38, art. 57, art. 134 alin. (1) și art. 254 alin. (3) și (4) Stipularea clauzei penale în contractul individual de muncă sau într-un act adițional al acestuia, prin care este evaluată paguba produsă angajatorului de salariat din vina și în legătură cu munca sa, este interzisă și este sancționată cu nulitatea clauzei astfel negociate

 

În M. Of. nr. 573 din 12 iulie 2019 s-a publicat Decizia ÎCCJ nr. 19/2019 prin care s-a dezbătut dezlegarea chestiunii de drept în materie civilă referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 10, art. 38, art. 57, art. 134 alin. (1) și art. 254 alin. (3) și (4) din Codul muncii.

Astfel, Înalta Curte a stabilit că stipularea clauzei penale în contractul individual de muncă sau într-un act adițional al acestuia, prin care este evaluată paguba produsă angajatorului de salariat din vina și în legătură cu munca sa, este interzisă și este sancționată cu nulitatea clauzei astfel negociate.

 

Obiectul dezlegării chestiunii de drept

 

Art. 10, art. 38, art. 57, art. 134 alin. (1) și art. 254 alin. (3)-(4) din Codul muncii

Art. 10

Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu.

 (…)

Art. 38

Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.

(…)

Art. 57

(1) Nerespectarea oricăreia dintre condițiile legale necesare pentru încheierea valabilă a contractului individual de muncă atrage nulitatea acestuia.

(2) Constatarea nulității contractului individual de muncă produce efecte pentru viitor.

(3) Nulitatea contractului individual de muncă poate fi acoperită prin îndeplinirea ulterioară a condițiilor impuse de lege.

(4) În situația în care o clauză este afectată de nulitate, întrucât stabilește drepturi sau obligații pentru salariați, care contravin unor norme legale imperative sau contractelor colective de muncă aplicabile, aceasta este înlocuită de drept cu dispozițiile legale sau convenționale aplicabile, salariatul având dreptul la despăgubiri.

(5) Persoana care a prestat munca în temeiul unui contract individual de muncă nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzător modului de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu.

(6) Constatarea nulității și stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin acordul părților.

(7) Dacă părțile nu se înțeleg, nulitatea se pronunță de către instanța judecătorească.

(…)

Art. 134 alin. (1)

(1) În cazurile în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 6 ore, salariații au dreptul la pauză de masă și la alte pauze, în condițiile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

(…)

Art. 254 alin. (3)-(4)

(…)

(3) În situația în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina și în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare și evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părților, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării.

(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părților, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie” .

 

Jurisprudența Curții Constituționale

Cu privire la această materie, instanța de contencios constituțional s-a pronunțat în următoarele decizii:

– Decizia nr. 494 din 11 noiembrie 2004;

– Decizia nr. 356 din 5 iulie 2005.

 

Raportul asupra chestiunii de drept

Judecătorul-raportor a apreciat că sunt întrunite condițiile pentru declanșarea mecanismului privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, pe fondul problemei de drept supuse dezbaterii fiind propusă interpretarea dispozițiilor art. 10, art. 38, art. 57, art. 134 alin. (1) și art. 254 alin. (3) și (4) din Codul muncii. Astfel, s-a ținut cont de stipularea clauzei penale în contractul individual de muncă sau într-un act adițional al acestuia, prin care este evaluată paguba produsă angajatorului de salariat din vina și în legătură cu munca sa, este interzisă și este sancționată cu nulitatea.

 

Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 19/2019

 

Prin Decizia nr. 19/2019, ÎCCJ (Complet DCD/C) a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău – Secția I civilă, în dosarul nr. 16121/110/2016, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, a stabilit că: „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 10, art. 38, art. 57, art. 134 alin. (1) și art. 254 alin. (3) și (4) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, stipularea clauzei penale în contractul individual de muncă sau într-un act adițional al acestuia, prin care este evaluată paguba produsă angajatorului de salariat din vina și în legătură cu munca sa, este interzisă și este sancționată cu nulitatea clauzei astfel negociate”.

DOWNLOAD FULL ARTICLE
Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 19/2019 (M. Of. nr. 573/12.07.2019): Unele dispoziții din Codul muncii – Stipularea clauzei penale în contractul individual de muncă sau într-un act adițional este interzisă și este sancționată cu nulitatea was last modified: octombrie 16th, 2019 by Redacția ProLege

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.