Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 15/2016 (M. Of. nr. 741/23.09.2016): Modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000
Redacția ProLege - septembrie 30, 2016Decizia ÎCCJ | Complet ÎCCJ | Actul normativ | Articol | Sumar |
Decizia nr. 15/2016 | Complet DCD/C | Codul de procedură civilă de la 1865 | Art. 3717 | a) Dispozițiile art. 3717 alin. (1), (2) şi (4) din Codul de procedură civilă de la 1865 şi a dispoziţiilor art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000, procesul-verbal întocmit de către executor, privind cheltuielile de executare care trebuie avansate de către creditor, constituie titlu executoriu împotriva acestuia. b) Dispoziţiile art. 3717 din Codul de procedură civilă de la 1865 nu au caracter imperativ cu privire la modalitatea în care executorul îşi poate recupera cheltuielile de executare, pe baza procesului-verbal ce constituie titlu împotriva creditorului sau a convenţiei încheiate cu acesta |
Legea nr. 188/2000 | Art. 39 alin. (3) |
În M. Of. nr. 741 din 23 septembrie 2016, a fost publicată Decizia nr. 15/2016. Înalta Curte s-a reunit pentru a dezbate cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 3717 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000, respectiv dacă procesul-verbal de cheltuieli de executare reprezintă titlu executoriu împotriva creditorului şi în alte situaţii decât aceea în care creditorul renunţă la executare şi, în măsura în care reprezintă titlu executoriu, dacă această normă are caracter imperativ sau dispozitiv”.
Obiectul dezlegării chestiunii de dreptArt. 3717 din Codul de procedură civilă de la 1865
„Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activităţi care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activităţile dispuse din oficiu, cheltuielile se avansează de către creditor.
Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunţat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ţinut să suporte cheltuielile de executare făcute după înregistrarea cererii de executare şi până la data realizării obligaţiei stabilite în titlul executoriu prin executare voluntară.
Sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condiţiile legii.
Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, procesul-verbal constituie titlu executoriu”.
Art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti; rep. cu modif. și compl. ult.
„(3) Executorii judecătoreşti nu pot condiţiona punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti de plata anticipată a onorariului”.
Examen jurisprudențialParte din tribunale au comunicat puncte de vedere, deduse din jurisprudenţa acestora, care nu vizează strict chestiunea de drept în discuţie, ci aspecte adiacente acesteia [de exemplu, Tribunalul Covasna, care face referire la necesitatea avansării cheltuielilor referitoare la constituirea dosarului de executare; Tribunalul Satu Mare, care se referă la consemnarea cuantumului cheltuielilor de executare; Tribunalul Constanţa – Secţia I civilă, care face referire la nelegalitatea cheltuielilor de executare, sub motiv că, la dosar, nu se regăsesc dovezi ale achitării onorariului de avocat sau executor, dar faptul că nu au fost avansate în întregime, iniţial, de către creditor, fiind plătite din creanţa executată, nu reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 3717 din Codul de procedură civilă de la 1865; Tribunalul Hunedoara, care arată că, potrivit art. 3717 alin. 1 din Codul de procedură civilă de la 1865, cheltuielile necesare efectuării executării silite se impun a fi avansate de către creditor la începutul executării silite, în timp ce, potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000, executorii judecătoreşti nu pot condiţiona punerea în executare de plata anticipată a onorariului, nu şi a cheltuielilor de executare prevăzute de art. 3717 din Codul de procedură civilă de la 1865].
Conform jurisprudenţei dezvoltate la nivelul altor tribunale, respectiv cea care a fost valorificată în prezentul raport (iar nu opiniile exprimate de judecători, în cadrul unor dezbateri teoretice şi a unor şedinţe de lucru), faţă de dispoziţiile art. 520 alin. (11), coroborat cu art. 516 alin. (7) din Codul de procedură civilă, care face referire la soluţiile diferite date problemei de drept – a rezultat că, în practică, nu există o abordare unitară asupra acestei chestiuni.
O parte dintre soluţiile Tribunalului Bucureşti (apreciată majoritară) este în sensul celei exprimate de completul care a sesizat cu întrebare prealabilă, iar parte din acestea, în sensul considerării procesului-verbal al executorului ca valorând titlu şi împotriva creditorului şi temei al executării silite.
Practica judiciară la nivelul Secţiei a II-a civile a Tribunalului Constanţa este în sensul că procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare reprezintă titlu executoriu împotriva debitorului, iar contra creditorului numai în situaţia în care acesta a renunţat la executare. Deşi art. 3717 alin. (1) din Codul de procedură civilă de la 1865 se referă la avansarea cheltuielilor de executare de către creditor, acest text nu determină stabilirea caracterului de titlu executoriu al procesului-verbal privind cheltuielile de executare împotriva creditorului în orice situaţie, ci numai în situaţia de excepţie reglementată de alin. (2) al art. 3717 din acelaşi cod, în ce priveşte avansarea cheltuielilor de executare de către creditor, din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 3717 din Codul de procedură civilă de la 1865 şi art. 39 din Legea nr. 188/2000 rezultă că numai cheltuielile privind actele şi activităţile dispuse din oficiu (iar nu şi pentru alte cheltuieli, inclusiv pentru onorariul executorului judecătoresc) trebuie avansate de creditor.
Tribunalul Tulcea a arătat că sumele ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit – afară de cazul când creditorul a renunţat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel, iar procesul-verbal prin care executorul judecătoresc stabileşte cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite constituie titlu împotriva creditorului numai în situaţia în care acesta va renunţa la executare. Este necesar a se face distincţie între obligaţia de avansare a cheltuielilor de executare şi obligaţia de suportare a acestora, cheltuielile avansate de partea care solicită îndeplinirea actului sau avansate de creditor în situaţia activităţilor dispuse din oficiu, fiind suportate finalmente de către debitor.
Tribunalul Sălaj apreciază că plata onorariului executorului judecătoresc este în sarcina exclusivă a debitorului urmărit, creditorul nefiind dator să avanseze sumele stabilite cu titlu de onorariu pentru executor, ci doar acele cheltuieli care sunt efectiv necesare pentru întocmirea actelor de executare şi care nu intră în cuantumul onorariului datorat executorului pentru prestarea serviciilor sale. Încasarea efectivă a onorariului de către executorul judecătoresc se realizează prin executarea silită a debitorului, respectiv prin reţinerea, cu prioritate, a sumei stabilite cu acest titlu, precum şi a altor sume reprezentând cheltuieli de executare.
Tribunalul Suceava consideră că, din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 3717 din Codul de procedură civilă de la 1865 cu prevederile art. 39 din Legea nr. 188/2000, rezultă că procesul-verbal de cheltuieli de executare reprezintă titlu executoriu doar împotriva debitorului, iar faţă de creditor doar în situaţia în care acesta a renunţat la executare, conform art. 3717 alin. (2) din Codul de procedură civilă de la 1865.
În ceea ce priveşte argumentul dedus din prevederile art. 3717 alin. (1) din Codul procedură civilă de la 1865, în sensul că partea care solicită îndeplinirea unui act ce interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop, coroborând acest text cu art. 39 din Legea nr. 188/2000, se apreciază că partea creditoare este obligată doar la a avansa cheltuielile iniţiale şi absolut necesare demarării executării silite şi nu toate cheltuielile de executare. Restul cheltuielilor de executare sunt în sarcina debitorului, iar procesul-verbal de cheltuieli de executare este titlu executoriu doar împotriva acestuia, cu excepţia situaţiei expres reglementate tot de alin. (2) al art. 3717 din Codul de procedură civilă de la 1865, respectiv situaţia în care creditorul a renunţat la executare.
Tribunalul Arad apreciază, în jurisprudenţa sa, că procesul-verbal privind cheltuielile de executare reprezintă titlu executoriu doar împotriva debitorului, putând constitui titlu executoriu împotriva creditorului doar în situaţia în care acesta a renunţat la executare.
Potrivit opiniei Tribunalului Timiş, în ipoteza în care creditorul nu achită în avans onorariul de executare, executorul judecătoresc va proceda la efectuarea urmăririi silite, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare constituind titlu executoriu şi putând să fundamenteze executarea silită ulterioară pentru sumele astfel datorate.
Jurisprudența CCRÎn ceea priveşte jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a constatat că, în mai multe rânduri, a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3717 din Codul de procedură civilă de la 1865 (aşa cum rezultă, de exemplu, din Deciziile nr. 206 din 15 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 388 din 5 iunie 2003, nr. 381 din 4 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 505 din 12 iunie 2006, nr. 410 din 16 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 502 din 9 iunie 2006, nr. 774 din 20 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 715 din 23 octombrie 2007, nr. 1.040 din 13 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 826 din 4 decembrie 2007, nr. 749 din 24 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 580 din 1 august 2008, nr. 1.339 din 9 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 80 din 11 februarie 2009, nr. 588 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 338 din 21 mai 2009, nr. 835 din 26 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 419 din 18 iunie 2009, şi nr. 1.082 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 769 din 1 noiembrie 2011) pe aspecte care vizează accesul la justiţie, dreptul la un proces echitabil, iar, în ce priveşte valoarea de titlu executoriu a procesului-verbal al executorului, se arată, în limitele obiecţiilor de neconstituţionalitate, că nu este un act arbitrar al acestuia, fiind întocmit pe baza dovezilor prezentate de părţi.
Raportul asupra chestiunii de dreptJudecătorii-raportori au depus două rapoarte, în care au exprimat opinii diferite, respectiv:
Reţinând că sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile de dezlegare a unor chestiuni de drept, pe fondul cauzei, s-a concluzionat că, în interpretarea dispoziţiilor art. 3717 alin. (1), (2) şi (4) din Codul de procedură civilă de la 1865 şi a dispoziţiilor art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000, procesul-verbal întocmit de către executor, privind cheltuielile de executare care trebuie avansate de către creditor, constituie titlu executoriu împotriva acestuia, iar dispoziţiile art. 3717 din Codul de procedură civilă de la 1865 nu au caracter imperativ cu privire la modalitatea în care executorul îşi poate recupera cheltuielile de executare, pe baza procesului-verbal ce constituie titlu împotriva creditorului sau a convenţiei încheiate cu acesta.
Într-o a doua opinie s-a apreciat, referitor la admisibilitatea sesizării, că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile de dezlegare a unor chestiuni de drept, iar, pe fondul cauzei, s-a concluzionat că, în interpretarea dispoziţiilor art. 3717 alin. (1), (2) şi (4) din Codul de procedură civilă de la 1865, procesul-verbal întocmit de executorul judecătoresc privind cheltuielile de executare reprezintă titlu executoriu şi faţă de creditor, pentru toate cheltuielile stabilite potrivit acestui articol, iar dispoziţiile art. 3717 din Codul de procedură civilă de la 1865 nu au caracter imperativ cu privire la modalitatea în care executorul judecătoresc îşi poate recupera cheltuielile de executare.
Prin Decizia nr. 15/2016, ÎCCJ (Complet DCD/C) a admis sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. 23.057/300/2014, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, a stabilit că:
a) în interpretarea dispoziţiilor art. 3717 (1), (2) şi (4) din Codul de procedură civilă de la 1865 şi a dispoziţiilor art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000, procesul-verbal întocmit de către executor, privind cheltuielile de executare care trebuie avansate de către creditor, constituie titlu executoriu împotriva acestuia.
b) Dispoziţiile art. 3717 din Codul de procedură civilă de la 1865 nu au caracter imperativ cu privire la modalitatea în care executorul îşi poate recupera cheltuielile de executare, pe baza procesului-verbal ce constituie titlu împotriva creditorului sau a convenţiei încheiate cu acesta.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.