Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 9/2016 (M. Of. nr. 400/26.05.2016): Dispozițiile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă

Decizia ÎCCJ Complet ÎCCJ Actul normativ Articol Sumar
Decizia nr. 9/2016 Complet DCD/C Codul de procedură civilă Art. 84 alin. (1) În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată și reprezentarea convențională a persoanei juridice în fața instanțelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă

În M. Of. nr. 400 din 26 mai 2016, a fost publicată Decizia ÎCCJ nr. 9/2016. Înalta Curte s-a reunit pentru a dezbate cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „modul de interpretare a dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în sensul de a ști dacă acestea permit reprezentarea convențională a persoanelor juridice în fața instanțelor de judecată printr-un mandatar persoană juridică, inclusiv formularea cererii introductive de instanță printr-o astfel de persoană juridică, respectiv prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă”.

Obiectul dezlegării chestiunii de drept

Art. 84 („Reprezentarea convențională a persoanelor juridice”) alin. (1) din Codul de procedură civilă

(1) Persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condițiile legii”.

Examen jurisprudențial

Jurisprudența Tribunalului Brașov: opinia majoritară este în sensul că dispozițiile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu permit reprezentarea convențională a persoanelor juridice prin mandatar persoană juridică; există și o opinie minoritară, în sens contrar.

Jurisprudența altor instanțe din țară: la nivel național nu există o practică unitară, opinia majoritară fiind în sensul că dispozițiile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu permit reprezentarea convențională a persoanelor juridice în fața instanțelor de judecată printr-un mandatar persoană juridică, inclusiv formularea cererii introductive printr-un astfel de mandatar. Potrivit opiniei minoritare, o persoană juridică poate fi mandatarul convențional al unei alte persoane juridice în fața instanței de judecată, inclusiv pentru formularea cererii introductive, invocându-se în acest sens: Decizia Curții Constituționale nr. 485 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 539 din 20 iulie 2015; faptul că părțile sunt libere să încheie un contract de mandat prin care să decidă cine să le reprezinte interesele; că dispozițiile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă urmăresc profesionalizarea reprezentării în instanță, nu instituirea unei incapacități de exercițiu pentru persoana juridică, regula fiind aceea a deplinei capacități de exercițiu.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare – Serviciul judiciar civil nu s-a verificat și nici nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.

Jurisprudența Curții Constituționale

În urma verificărilor efectuate se constată că instanța de contencios constituțional nu s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă. La data pronunțării prezentei decizii, pe rolul acesteia se află Dosarul nr. 93D/2016, în fază de raport, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a textului de lege ce face obiectul interpretării în cauza de față.

Curtea Constituțională a pronunțat însă Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 775 din 24 octombrie 2014, prin care a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 13 alin. (2) teza a II-a, art. 83 alin. (3) și art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cu referire la mențiunile care decurg din obligativitatea formulării și susținerii cererii de recurs de către persoanele fizice prin avocat.

De asemenea, Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 485 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 20 iulie 2015, prin care a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 13 alin. (2) teza a II-a, art. 84 alin. (2), precum și art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cu referire la mențiunile care decurg din obligativitatea formulării și susținerii cererii de recurs de către persoanele juridice prin avocat sau consilier juridic.

Raportul asupra chestiunii de drept

Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. Pe fond s-a concluzionat că dispoziția legală cu privire la care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile nu poate fi interpretată decât în sensul limitării reprezentării convenționale a persoanelor juridice în fața instanțelor de judecată exclusiv prin avocat sau consilier juridic, doctrina în materie fiind unanimă în acest sens.

Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 9/2016

 

Prin Decizia nr. 9/2016, ÎCCJ (Complet DCD/C) a admis sesizarea formulată de Tribunalul Brașov – Secția I civilă în Dosarul nr. 21.531/197/2015 și, în consecință, a stabilit că:

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată și reprezentarea convențională a persoanei juridice în fața instanțelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă.

 

DOWNLOAD FULL CHAPTER

Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 9/2016 (M. Of. nr. 400/26.05.2016): Dispozițiile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă was last modified: august 19th, 2016 by Redacția ProLege

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii