Cotitatea disponibilă specială a soțului supraviețuitor
Daniela Negrilă - ianuarie 1, 2016“Disposable portion to the surviving spouse”
Abstract
In this study, the author examines art. 1090 (“Disposable portion to the surviving spouse” („Cotitatea disponibilă specială a soțului supraviețuitor”)) of the Civil Code, a provision which limits the possibility of acquiring the gratuitousness obtained to the surviving spouse in a lower margin than the ordinary one.
The structure and the body of the study reveal the comments on the legal status of the surviving spouse, on the situation in which the surviving spouse is entitled to inheritance in concurrence with other heirs than the common heirs of the deceased person, on the heirs who are not unworthy and who have not waived the inheritance left by de cuius, on the method of calculation of the special disposable portion, and for the purpose of the above-mentioned, the doctrine developed by certain important names in the field of law is taken into consideration (M. Eliescu, F. Deak, R. Popescu).
Finally, the author puts forward a few examples of calculation of the special disposable portion.
Keywords: special disposable portion to the surviving spouse; surviving spouse; heirs; deceased person; de cuius.
Am apreciat, pentru unii suspect de mult, dispozițiile Codului civil în materia moștenirilor. Le-am criticat, însă, pe acelea care, în opinia noastră, nu-și mai au locul într-o reglementare modernă. În această ultimă categorie intră și prevederea cuprinsă în art. 1.090 Cod civil[1], care organizează pentru soțul supraviețuitor o măsură de aspră defavoare, prezumându-i parcă reaua credință și acapararea voinței dispunătorului pe calea sugestiei sau a captației. Cum altfel am putea cataloga o astfel de dispoziție legală care, atunci când soțul supraviețuitor este beneficiarul unei liberalități neraportabile și vine la moștenire în concurs cu descendenți necomuni între el și de cuius, limitează posibilitatea de dobândire a gratuității într-o marjă inferioară celei ordinare. Mai mult decât atât, deși soțul pare a fi preferat de defunct în raport de descendenții săi, aceștia sunt cei care beneficiază de diferența dintre cele două cotități disponibile, cea ordinară și cea specială, ori de câte ori defunctul nu a stabilit altceva.
În aceste condiții, nu putem să nu observăm că legiuitorul român a rămas tributar unei concepții învechite și, deși a ridicat statutul legal al soțului supraviețuitor, a păstrat o normă[2] ce nu-și mai are locul într-o legislație modernă, în care voința autorului merită să fie mai mult respectată, inclusiv prin a nu i se prezuma slăbiciunea în fața unor posibile manopere dolosive ale consortului care supraviețuiește. A nu se înțelege de aici că dorim să protejăm astfel de manevre. Departe de noi această intenție. Susținem, însă, necesitatea dovedirii lor, dacă au existat, astfel încât să fie sancționate fapte reale și o reală viciere a voinței dispunătorului. În caz contrar, opinăm pentru acordarea unui regim egal, în care soțul supraviețuitor care a beneficiat de o liberalitate sau de dezmoștenirea descendenților să poată fi gratificat în limitele aceleiași cotități disponibile în care poate fi gratificat un terț.
Că susținem modificarea, de lege ferenda, a normelor în discuție, nu încape nicio îndoială. Până atunci, însă, ca practicieni, suntem datori să o aplicăm în forma în care ea este dată. Pentru aceasta, vom face o scurtă analiză a textului legal și a mijloacelor procedurale de implementare a sa.
Prin urmare, atunci când soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs cu alți descendenți decât cei comuni cu defunctul, nu poate primi liberalități neraportabile de la acesta, decât în limita unui sfert din moștenire sau a părții descendentului care a luat cel mai puțin. Înseamnă că libertatea de a dispune a defunctului în favoarea soțului supraviețuitor, atunci când la moștenire vin și alți descendenți decât cei rezultați din căsătoria sau din conviețuirea lor, respectiv descendenți din altă căsătorie sau din afara căsătoriei defunctului, este limitată nu la cotitatea disponibilă ordinară, ci la o cotitate disponibilă specială, al cărei minim este variabil (partea descendentului care a primit cel mai puțin) și al cărei maxim este fix (un sfert de moștenire)[3].
Aceeași soluție se aplică și atunci când liberalitatea nu este făcută direct, în forma unei donații sau a unui testament, ci se ajunge la o mărire a cotei de care poate beneficia soțul supraviețuitor prin dezmoștenirea directă a descendenților care fac parte din categoria protejată de lege.
Precizăm că prevederea legală se aplică atât în cazul în care la moștenire vin numai descendenți care nu sunt comuni defunctului și soțului supraviețuitor, cât și în cazul în care vocație succesorală au atât descendenți comuni, cât și descendenți necomuni celor doi soți. Particularitatea constă în aceea că, deși beneficiază de existența unei cotități disponibile speciale în limita căreia poate fi gratificat soțul supraviețuitor, descendenții comuni nu pot invoca aplicarea acesteia. Singurii în drept să o ceară sunt descendenții necomuni dintre autor și soțul supraviețuitor.
De asemenea, dispoziția legală se aplică atât în cazul în care există descendenți de gradul 1, cât și de grade subsecvente. Important de reținut este faptul că, așa cum a arătat doctrina anterioară, în cazul în care descendenții vin la moștenire prin reprezentare, calculul cotității disponibile speciale se va face luându-se în considerare numărul tulpinilor rezultate, iar nu cel total al descendenților de grade subsecvente. Aceeași formulă ar trebui aplicată și în cazul în care descendenții de gradul întâi renunță la moștenire, aceasta fiind culeasă de nepoți sau strănepoți, pentru că, altfel, s-ar da posibilitatea micșorării artificiale a părții la care are dreptul soțul supraviețuitor, prin mărirea numărului de descendenți la care efectuează împărțirea.
Pentru aplicarea prevederilor art. 1.090 C. civ. se au în vedere numai acei descendenți care vin efectiv la moștenire, adică aceia care nu sunt nedemni și care nu au renunțat la moștenirea lăsată de de cuius.
Astfel, dacă în concurs cu descendenții rezultați din căsătorie, cotitatea disponibilă se calculează prin scăderea din întreaga masă succesorală a rezervei soțului supraviețuitor (1/2 din 1/4 = 1/8 ) cumulată cu rezerva descendenților (1/2 din 3/4 = 3/8), rezultând invariabil un disponibil de 1/2 din masa succesorală {[1- (1/8 + 3/8)]= 1/2}, cotitatea disponibilă specială este evident redusă la cel puțin jumătate din valoarea cotității disponibile ordinare. Iar dreptul de a beneficia de liberalități din partea defunctului se reduce, pentru soțul supraviețuitor, numai la limita cotității disponibile speciale. Diferența este atribuită, dacă defunctul nu a dispus altfel, descendenților.
Prin urmare, etapele care se parcurg pentru aplicarea prevederilor art. 1.090 C.civ. sunt următoarele:
Pasul 1: Se stabilește rezerva soțului supraviețuitor (1/2 din 1/4 = 1/8);
Pasul 2: Se stabilește rezerva descendenților (1/2 din 3/4 = 3/8);
Pasul 3: Se cumulează cele două rezerve (1/8 + 3/8 = 4/8=1/2);
Pasul 4: Se află cotitatea disponibilă ordinară, scăzându-se din întreaga masă succesorală rezervele cumulate: 1/1-1/2=1/2;
Pasul 5: Se determină cotitatea disponibilă specială care poate fi egală cu partea copilului care a luat cel mai puțin sau poate fi de maxim 1/4, aceasta urmând a fi atribuită soțului supraviețuitor împreună cu rezerva care i se cuvine;
Acest moment al soluționării reprezintă cheia întregului mod de atribuire a moștenirii în astfel de situații.
Astfel, dacă există unul sau doi descendenți de gradul 1, cotitatea disponibilă specială se va calcula prin raportare la cota de ¼ care, în ambele situații, este mai mare decât partea copilului care ia cel mai puțin[4]. Dacă există trei sau mai mulți descendenți de gradul 1 apți a succede, cotitatea disponibilă specială se va calcula în funcție de partea copilului care a primit cel mai puțin, utilizându-se următoarea formulă: CDS = 7/8 : (numărul copiilor + 1)[5]. Aceasta reprezintă metoda clasică de calcul a cotității disponibile speciale, amenajată după criteriul adăugării „unei părți de copil” pentru stabilirea părții care poate reveni, cu titlu de liberalitate, soțului supraviețuitor.
Pasul 6: Se scade din cotitatea disponibilă ordinară cotitatea disponibilă specială și se află partea rămasă care, dacă nu face obiectul unei prevederi testamentare din partea defunctului, se atribuie descendenților împreună cu rezerva care li se cuvine.
Ne vom explica în cele ce urmează cu câteva exemple[6].
Exemplul nr. 1 – cazul în care soțul supraviețuitor vine în concurs cu un singur descendent:
Defunctul a lăsat un testament prin care o instituie legatar universal pe soția sa (A), care vine la moștenire în concurs cu un copil din altă căsătorie a defunctului (B). Descendentul cere reducerea testamentului în limita cotității disponibile. Aceasta se va calcula conform prevederilor art. 1.090 C. civ., astfel:
– Pasul 1: Se stabilește rezerva soțului supraviețuitor ( 1/2 x 1/4 = 1/8 );
– Pasul 2: Se stabilește rezerva descendentului (1/2 x 3/4 = 3/8);
– Pasul 3: Se cumulează cele două rezerve (1/8 + 3/8 = 4/8=1/2);
-Pasul 4: Se află cotitatea disponibilă ordinară, scăzându-se din întreaga masă succesorală rezervele cumulate: 1/1-1/2=1/2;
– Pasul 5: Se determină cotitatea disponibilă specială, care poate fi egală cu partea copilului care a luat cel mai puțin sau poate fi de maxim 1/4, aceasta urmând a fi atribuită soțului supraviețuitor împreună cu rezerva care i se cuvine. Întrucât partea copilului este de 3/8 (mai mare decât 1/4) înseamnă că avem o cotitate disponibilă specială de 1/4. Prin urmare, soțul va primi 1/8 rezerva) + ¼ (cotitatea disponibilă specială) = 3/8.
– Pasul 6: Se scade din cotitatea disponibilă ordinară cotitatea disponibilă specială și se află partea rămasă care, dacă nu face obiectul unei prevederi testamentare din partea defunctului, se atribuie descendenților împreună cu rezerva care li se cuvine. Astfel, vom avea următoarele rezultate: 1/2 (cotitatea disponibilă ordinară) – 1/4 (cotitatea disponibilă specială) = 1/4, parte care se va atribui descendentului împreună cu rezerva sa de 3/8, ceea ce va însemna o cotă totală de 1/4+3/8=5/8.
Rezultatul final al calculelor:
Soțul supraviețuitor: 1/8 (rezerva)+1/4 (cotitatea disponibilă specială)=3/8
Descendentul: 3/8 (rezerva)+2/8 (diferența între CDO și CDS)=5/8[7]
Exemplul nr. 2 – cazul în care soțul supraviețuitor vine în concurs cu trei descendenți:
Defunctul a lăsat un testament prin care o instituie legatar universal pe soția sa (A), care vine la moștenire în concurs cu trei copii din altă căsătorie a defunctului (B, C și D). Evident, descendenții cer reducerea testamentului în limita cotității disponibile. Aceasta se va calcula conform prevederilor art. 1.090 C. civ., astfel:
– Pasul 1: soția primește rezerva la care are dreptul, respectiv 1/8;
– Pasul 2: descendenții primesc împreună rezerva de 3/8 (deci 1/8 pentru fiecare copil);
– Pasul 3: se stabilește cotitatea disponibilă ordinară care este, constant, 1/2 din moștenire;
– Pasul 4: Se determină cotitatea disponibilă specială în raport de partea copilului care a luat mai puțin, cota de 1/8 fiind mai mică decât un sfert din moștenire.
Aceasta va fi calculată după formula arătată: 7/8 : (3+1) = 7/32. Prin urmare, soțul va primi 1/8 (rezerva ) + 7/32 (cotitatea disponibilă specială) = 11/32;
– Pasul 6: Se scade din cotitatea disponibilă ordinară cotitatea disponibilă specială și se află partea rămasă care, dacă nu face obiectul unei prevederi testamentare din partea defunctului, se atribuie descendenților împreună cu rezerva care li se cuvine. Astfel, vom avea următoarele rezultate: ½ (cotitatea disponibilă ordinară) – 7/32 (cotitatea disponibilă specială) = 9/32, parte care se va atribui descendenților, împărțindu-se egal între aceștia. Prin urmare, fiecare descendent va primi, pe lângă rezerva sa de 1/8, și o cotă de 3/32, ceea ce înseamnă un total de 7/32 pentru fiecare copil.
Rezultatul final al calculelor:
Soțul supraviețuitor 1/8 (rezerva)+7/32 (cotitatea disponibilă specială)=11/32
Descendentul A: 1/8 (rezerva)+3/32 (diferența între CDO și CDS)=7/32
Descendentul B: 1/8 (rezerva)+3/32 (diferența între CDO și CDS)=7/32
Descendentul C: 1/8 (rezerva)+3/32 (diferența între CDO și CDS)=7/32
[1] Art. 1.090. („Cotitatea disponibilă specială a soţului supravieţuitor”)
(1) Liberalităţile neraportabile făcute soţului supravieţuitor, care vine la moştenire în concurs cu alţi descendenţi decât cei comuni lor, nu pot depăşi un sfert din moştenire şi nici partea descendentului care a primit cel mai puţin.
(2) Dacă defunctul nu a dispus prin liberalităţi de diferenţa dintre cotitatea disponibilă stabilită potrivit art. 1.089 şi cotitatea disponibilă specială, atunci această diferenţă revine descendenţilor.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător atunci când descendentul menţionat la alin. (1) a fost dezmoştenit direct, iar de această dezmoştenire ar beneficia soţul supravieţuitor.
[2] O dispoziție similară se regăsea în art. 939 Cod civil de la 1864.
[3] Sub reglementarea anterioară, se spunea că soțul supraviețuitor, obiect al unei măsuri de favoare luată prin dispozițiile Legii 319/1944, este, concomitent, „obiectul unei măsuri de defavoare” atâta vreme cât, în concurs cu descendenți necomuni între el și defunct, nu poate fi gratificat în limitele cotității disponibile ordinare, ci al uneia speciale. A se vedea M. Eliescu, Moștenirea…., pag. 336.
[4] A se vedea F. Deak, R. Popescu, op. cit. vol. 2 pp. 282 și 283.
[5] A se vedea F. Deak, R. Popescu, op. cit. vol. 2 pp. 283-285.
[6] Am prelua, din doctrina actuală, modul de calcul expus în Fr. Deak, R. Popescu, op. cit. vol. 2 pp. 281-287, pe care o considerăm cea mai eficientă. Semnalăm că ea a fost cunoscută și sub doctrina anterioară.
[7] CDO = cotitatea disponibila ordinară. CDS = cotitatea disponibila specială.
Arhive
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.