Convenții și tratate europene și internaționale în materia filiației copilului și cu privire la unele aspecte conexe, la care România este parte, ca norme de aplicare imediată
Nadia-Cerasela Aniței - octombrie 1, 202013. Convenție de asistenţă juridică în materie civilă şi penală între Republica Socialistă România şi Regatul Greciei şi Protocolul adiţional, ratificate prin Decretul nr. 290/1973, publicat în B. Of. nr. 78 din 3 iunie 1973
Art. 1 prevede: „Cetăţenii fiecărei părţi contractante se bucură pe teritoriul celeilalte părţi contractante, în ceea ce priveşte drepturile lor personale şi patrimoniale, de aceeaşi ocrotire juridică ca şi cetăţenii proprii. [par. (1)] Cetăţenii fiecărei părţi contractante au dreptul să se adreseze liber şi nestânjenit instanţelor judecătoreşti şi altor instituţii ale celeilalte părţi contractante în competenţa cărora intră cauzele civile şi penale, denumite în cele ce urmează instituţii judiciare, pot să-şi susţină interesele în faţa acestora, să facă cereri şi să introducă acţiuni în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii acesteia [par. (2)]”.
În Protocol se stipulează:
„I. În înţelesul convenţiei:
1. Expresia în materie civilă cuprinde şi dreptul comercial, dreptul familiei şi statutul personal.
2. Expresia autoritate judiciară desemnează orice autoritate în competenţa căreia intră cauzele civile şi penale, conform legilor fiecăreia dintre părţile contractante”.
Studiind dispozițiile sus-menționate, constatăm că un cetățean român, în materia stabilirii, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze instituțiilor judecătorești și altor instituții judiciare ale Greciei, să-şi susţină interesele în faţa acestora, să facă cereri şi să introducă acţiuni, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii greci. De asemenea, un cetățean grec, în materia stabiliri, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze instituțiilor judecătorești și altor instituții judiciare ale României, să-şi susţină interesele în faţa acestora, să facă cereri şi să introducă acţiuni, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
14. Convenție între Republica Socialistă România şi Republica Italiană privind asistenţa judiciară în materie civilă şi penală, ratificată prin Decretul nr. 288/1973, publicat în B. Of. nr. 77 din 2 iunie 1973
Art. 1 prevede: „Cetăţenii fiecărei unei părţi contractante se bucură pe teritoriul celeilalte părţi contractante de acelaşi tratament ca şi cetăţenii proprii în ceea ce priveşte protecţia juridică a drepturile lor personale şi patrimoniale. [alin. (1)] Cetăţenii fiecărei părţi contractante au dreptul să se adreseze liber şi nestânjenit autorităţilor judiciare, precum şi instituţiilor celeilalte părţi contractante, în competenţa cărora intră, potrivit legislaţiei sale, cauze civile sau penale, pot să-şi susţină drepturile şi interesele în faţa acestora, să facă cereri şi să introducă acţiuni în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii proprii [alin. (2)]”.
Studiind dispozițiile sus-menționate, constatăm că un cetățean român, în materia stabilirii, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze autorităților judiciare ale Italiei să-şi susţină cauza, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii italieni. De asemenea, un cetățean italian, în materia stabiliri, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze instituțiilor judecătorești și altor instituții judiciare ale României să-şi susţină cauza, în aceleași condiții ca şi cetăţenii români.
15. Convenție între Republica Socialistă România şi Regatul Maroc privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală şi Protocolul adițional, ratificată prin Decretul nr. 291/1973, publicat în B. Of. nr. 79 din 4 iunie 1973
Art. 1 dispune: „Cetăţenii fiecărei părţi contractante se bucură pe teritoriul celeilalte părţi contractante, în ceea ce priveşte drepturile lor personale şi patrimoniale, de aceeaşi ocrotire juridică ca şi cetăţenii proprii. [par. (1)] Cetăţenii fiecăreia dintre părţile contractante vor avea pe teritoriul celeilalte părţi contractante un acces liber şi neîngrădit la toate autorităţilor judiciare, atât pentru valorificarea şi apărarea drepturilor lor personale şi patrimoniale, cât şi în materie penală [par. (2)]”.
Studiind dispozițiile sus-menționate, constatăm că un cetățean român, în materia stabilirii, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze autorităților judiciare ale Marocului, să-şi susţină cauza, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii marocani. De asemenea, un cetățean marocan, în materia stabiliri, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze autorităților judiciare ale României, să-şi susţină cauza, în aceleași condiții ca şi cetăţenii români.
16. Tratat între România şi Republica Moldova privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală, ratificat prin Legea nr. 177/1997, publicată în M. Of. nr. 310 din 13 noiembrie 1997
Art. 29 par. (1), cu denumirea marginală „Filiația”, prevede: „În cauzele privind stabilirea şi contestarea filiaţiei este aplicabilă legea părţii contractante al cărei cetăţean este copilul. Dacă copilul domiciliază pe teritoriul celeilalte părţi contractante, se aplică legea acesteia dacă este mai favorabilă intereselor copilului”.
Studiind dispozițiile art. 29, par. (1), teza (I), observăm că legea aplicabilă: stabilirii și contestării filiației este legea țării al cărei cetăţean este copilul, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, respectiv legea română, dacă copilul este cetățean român și legea moldoveneasca, dacă copilul este cetățean moldovean.
Studiind dispozițiile art. 29 par. (1), teza (II), constatăm că în situația în care copilul domiciliază în România și este cetățean moldovean, îi aplicăm legea română daca această lege „este mai favorabilă intereselor copilului”. De asemenea, în situația în care copilul domiciliază în Moldova și este cetățean român, îi aplicăm legea moldovenească daca aceasta lege „este mai favorabilă intereselor copilului”. Deci, ca și excepție, are prioritate lex domicile, și nu legea cetățeniei, condiția fiind ca acea lege care se aplică să fie „mai favorabilă intereselor copilului”.
17. Tratat între Republica Populară Română şi Republica Populară Mongolă cu privire la asistenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale, ratificat prin Decretul nr. 415/1973, publicat în B. Of. nr. 116 din 31 iulie 1973
Art. 1 par. (2) prevede: „Cetăţenii unei părţi contractante au dreptul să se adreseze liber şi nestânjenit instanţelor judecătoreşti, procuraturii, notariatelor de stat – denumite în cele ce urmează instituţii judiciare – precum şi altor instituţii ale celeilalte părţi contractante, în competenţa cărora intră probleme de drept civil, familial şi penal, pot să-şi susţină interesele în faţa acestora, să facă cereri şi să introducă acţiuni în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii proprii”.
Studiind dispozițiile sus-menționate, constatăm că un cetățean român, în materia stabilirii, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este/se referă la copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze instituțiilor judiciare, dar și altor instituții ale Republicii Populare Mongolă, să-şi susţină cauza, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii mongolezi. De asemenea, un cetățean mongolez, în materia stabiliri, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze instituțiilor judiciare, dar și altor instituții ale României, să-şi susţină cauza, ca şi cetăţenii români.
18. Tratatul dintre România si Republica Polonia privind asistența juridică și relaţiile juridice în cauzele civile, ratificat de România prin Ordonanţa Guvernului nr. 65 din 24/08/1999, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 414 din 30/08/1999
Art. 33 alin. (2) din Tratat dispune: „Filiația copilului se stabilește potrivit legii părții contractante al cărei cetățean este copilul la data nașterii sale. Este totuși suficientă respectarea formelor de recunoaștere a copilului, prevăzute de legea părții contractante pe teritoriul căreia urmează să fie recunoscută sau a fost recunoscută filiația.”
Din dispozițiile art. 33 alin. (2), teza (I) din Tratat constatăm că, legea aplicabilă filiației copilului, din căsătorie sau din afara căsătoriei, este legea cetățeniei copilului la data nașterii. Deci, dacă copilul este cetățean roman la data nașterii, legea aplicabilă filiației, din căsătorie sau din afara căsătoriei, este legea română iar, daca copilul este cetățean polonez la data nașterii, legea aplicabilă filiației copilului, din căsătorie sau din afara căsătoriei, este legea poloneză.
Constatăm, din teza (II) din alin. (2), al art. 33 din Tratat că, în privința formelor filiației de recunoaștere ale copilului legea aplicabilă este legea statului pe teritoriul căreia urmează să fie recunoscută sau a fost recunoscută filiația. Deci, aplicăm formei filiației de recunoaștere a copilului legea română, dacă forma respectivă de filiație urmează să fie recunoscută sau a fost recunoscută în Romania și aplicăm lega poloneză, dacă forma filiației de recunoaștere a copilului urmează să fie recunoscută sau a fost recunoscută în Polonia.
19. Tratatul dintre România si Republica Ceha privind asistenţa judiciară în materie civilă, ratificat de România prin Legea nr. 44 din 27/05/1995, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 106 din 31/05/1995
Art. 30, cu denumirea marginală „Filiaţia”, prevede: „În cauzele privind stabilirea şi contestarea filiaţiei este aplicabilă legea părţii contractante al cărei cetăţean este copilul. Dacă copilul domiciliază pe teritoriul celeilalte părţi contractante, se aplică legea acesteia, dacă este mai favorabilă intereselor copilului”.
Din prevederile art. 30 alin. (1), teza (I) rezultă că legea aplicabilă, în vederea stabilirii și constatării filiației din căsătorie sau din afara căsătoriei, este legea statului al cărui cetățean este copilul. Deci, dacă copilul este cetățean român, se aplică legea română în vederea stabilirii și constatării filiației din căsătorie sau din afara căsătoriei, iar, dacă este cetățean ceh, se aplică legea cehă în vederea stabilirii și constatării filiației din căsătorie sau din afara căsătoriei.
Ca și excepție, din prevederile art. 30 alin. (1), teza (II), observăm că se aplică legea domiciliului, dacă copilul își are domiciliul în celălalt stat, daca este mai favorabilă, în vederea stabilirii și contestării filiației copilului din căsătorie sau din afara căsătoriei. Dacă copilul este cetățean roman și are domiciliul în Cehia și legea cehă este mai favorabilă în vederea stabilirii și constatării filiației din căsătorie sau din afara căsătoriei, i se aplică această lege. Dacă copilul este cetățean ceh și are domiciliul în România și legea română este mai favorabilă în vederea stabilirii și constatării filiației din căsătorie sau din afara căsătoriei, i se aplică această lege.
20. Tratatul dintre România şi Ucraina privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în cauzele civile, ratificat de România prin Lege nr. 3 din 28/02/2005, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 183 din 03/03/2005
Art. 28, cu denumirea marginală „Raporturile juridice dintre părinți și copii”, prevede: „Cauzele privind stabilirea și contestarea filiației se soluționează în conformitate cu legislația părții contractante al cărei cetățean este copilul la data nașterii sale”.
Din dispozițiile art. 28 alin. (1), constatăm că legea țării al cărei cetățean este copilul guvernează stabilirea și contestarea filiației copilului din căsătorie sau din afara căsătoriei.
Dacă copilul este cetățean român, legea română guvernează stabilirea și contestarea filiației copilului din căsătorie sau din afara căsătoriei.
Dacă copilul este cetățean ucrainean, legea ucraineană guvernează stabilirea și contestarea filiației copilului din căsătorie sau din afara căsătoriei.
21. Tratat între Republica Populară Română şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste privind acordarea asistenţei juridice în cauzele civile, familiale şi penale, ratificat prin Decretul nr. 334/1958, publicat în B. Of. nr. 30 din 4 august 1958
În Tratat, paragraful intitulat „Raporturile juridice dintre părinți și copii” (art. 26-art. 29), dedică art. 27 și 28 filiației.
Art. 27 dispune: „Cauzele privind contestarea şi stabilirea paternităţii şi maternităţii, precum şi stabilirea naşterii copilului dintr-o anumită căsătorie, se rezolvă potrivit legislaţiei Părţii Contractante al cărei cetăţean este copilul”.
Art. 27 este dedicat legii aplicabile filiației copilului din căsătorie privind constatarea și stabilirea paternității și maternității.
În situația în care copilul este cetățean roman, legea aplicabilă filiației copilului din căsătorie, privind constatarea și stabilirea paternității și maternității, este legea română.
În situația în care copilul este cetățean rus, legea aplicabilă filiației copilului din căsătorie, privind constatarea și stabilirea paternității și maternității, este legea rusă.
Art. 28 prevede: „Raporturile juridice dintre copilul care s-a născut din persoane care nu au fost căsătorite legitim şi mama acestuia – pe de o parte şi tatăl – pe de altă parte – se stabilesc potrivit legislaţiei Părţii Contractante al cărei cetăţean este copilul”.
Art. 28 este dedicat legii aplicabile filiației copilului din afara căsătoriei privind constatarea și stabilirea paternității și maternității.
În situația în care copilul este cetățean roman, legea aplicabilă filiației copilului din afara căsătoriei, privind constatarea și stabilirea paternității și maternității, este legea română.
În situația în care copilul este cetățean rus, legea aplicabilă filiației copilului din afara căsătoriei, privind constatarea și stabilirea paternității și maternității, este legea rusă.
22. Protocolul între Guvernul României și Guvernul Muntenegrului privind succesiunea Muntenegrului la tratatele bilaterale între Republica Populară Română/Republica Socialistă România/România și Republica Populară Federativă Iugoslavia/Republica Socialistă Federativă Iugoslavia/Republica Federală Iugoslavia/Uniunea Serbia și Muntenegru, încheiate la nivel de stat, respectiv la nivel de Guvern din 4.07.2013, publicat în M. Of. al României, în vigoare de la 1 aprilie 2014, are ca anexă și Tratat între Republica Populară Română și Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistența juridică, Belgrad, 18 octombrie 1960, ratificat prin Decretul nr. 24/1961, publicat în B. Of. nr. 6/6.02.1961.
Art. 26 dispune: „Raporturile juridice dintre părinţi şi copii, precum şi stabilirea, contestarea şi tăgăduirea paternităţii ori stabilirea sau contestarea maternității se reglementează potrivit legii acelei Părţi Contractante al cărei cetăţean este copilul”.
Din dispozițiile art. 26, partea a II-a, constatăm că legea țării la cărei cetățean este copilul guvernează stabilirea, contestarea și tăgăduirea paternității copilului din căsătorie sau din afara căsătoriei.
Dacă copilul este cetățean român, legea română guvernează stabilirea, contestarea și tăgăduirea paternității copilului din căsătorie sau din afara căsătoriei.
Dacă copilul este cetățean al Muntenegrului, legea din Muntenegru guvernează stabilirea, contestarea și tăgăduirea paternității copilului din căsătorie sau din afara căsătoriei.
Din dispozițiile art. 26, partea a II-a, constatăm că legea țării al cărei cetățean este copilul guvernează stabilirea și contestarea maternității copilului din căsătorie sau din afara căsătoriei.
Dacă copilul este cetățean român, legea română guvernează stabilirea și contestarea maternității copilului din căsătorie sau din afara căsătoriei.
Dacă copilul este cetățean al Muntenegrului, legea din Muntenegru guvernează stabilirea și contestarea maternității copilului din căsătorie sau din afara căsătoriei.
23. Convenție între Republica Socialistă România şi Republica Arabă Siriană privind asistenţa juridică în materie civilă, familială şi penală, ratificată prin Decretul nr. 70/1979, publicat în B. Of. nr. 19 din 5 martie 1979
Art. 1 par. (2) din Convenție dispune: „Cetăţenii fiecăreia părţi contractante au pe teritoriul celeilalte părţi contractante dreptul să se adreseze liber şi nestânjenit autorităţilor judiciare ale acestei părţi contractante, în competenţa cărora intră cauzele civile, familiale şi penale. Ei pot să-şi susţină interesele în faţa acestor autorităţi, să facă cereri şi să introducă acţiuni în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii proprii”.
Studiind dispozițiile sus-menționate, constatăm că un cetățean român, în materia stabilirii, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este sau se referă la copilul din căsătorie sau copilul din afara căsătoriei, poate să se adreseze autorităților judiciare ale Republicii Arabe Siriene, să-şi susţină cauza, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii sirieni. De asemenea, un cetățean sirian, în materia stabiliri, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze autorităților judiciare ale României, să-şi susţină cauza, în aceleași condiții ca şi cetăţenii români.
24. Serbia (prin declaraţie de succesiune) – Tratat între Republica Populară Română şi Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenţa juridică, ratificat prin Decretul nr. 24/1961, publicat în B. Of. nr. 6/6.02.1961
Art. 24, cu denumirea marginală „Raporturile juridice între părinţi şi copii”, prevede: „În cauzele privind stabilirea, tăgăduirea şi contestarea filiaţiunii este aplicabilă legea Părţii Contractante al cărei cetăţean este copilul”.
Studiind dispozițiile sus-menționate, observăm că legea aplicabilă: stabiliri, tăgăduirii și contestării filiației este legea țării al cărei cetăţean este copilul, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, respectiv legea română, dacă copilul este cetățean român sau legea sârbă, dacă copilul este cetățean sârb.
25. Prin declaraţie de succesiune – Tratat între Republica Populară Română şi Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenţa juridică, ratificat prin Decretul nr. 24/1961, publicat în B. Of. nr. 6/6.02.1961 – art. 47. Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovenia privind inventarierea cadrului juridic bilateral, semnat la București, la 5 aprilie 2004.
Art. 1 prevede: „Cetățenii fiecărei părți contractante se bucură pe teritoriul celeilalte părți contractante, în ceea ce privește drepturile lor personale și patrimoniale, de aceeași ocrotire juridică ca și cetățenii proprii. [par. (1)] Cetăţenii unei Părţi Contractante au dreptul să se adreseze în mod liber instanţelor judecătoreşti, procuraturii, precum şi altor instituţii ale celeilalte Părţi Contractante, în competența cărora intră probleme de drept civil, familial şi penal în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii acesteia [par. (2)].”
Studiind dispozițiile sus-menționate, constatăm că un cetățean român, în materia stabilirii, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze în mod liber instanţelor judecătoreşti, procuraturii, precum şi altor instituţii ale Sloveniei, să-şi susţină cauza, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii sloveni. De asemenea, un cetățean sloven, în materia stabiliri, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze în mod liber instanţelor judecătoreşti, procuraturii, precum şi altor instituţii ale României, să-şi susţină cauza, ca şi cetăţenii români.
26. Convenția între Republica Socialistă România și Republica Tunisiană privind asistența juridică în materie civilă și penală din 06.03.1971, text publicat în M. Of. al României, în vigoare de la 29 ianuarie 1972
Art. 1 prevede: „Cetățenii fiecărei părți contractante se bucură pe teritoriul celeilalte părți, în ceea ce privește drepturile lor personale și patrimoniale, de aceeași ocrotire juridică ca și cetățenii proprii. [par. (1)] Cetățenii fiecărei părți contractante au pe teritoriul celeilalte părți, acces liber și nestânjenit la autoritățile judiciare; ei pot să-și susțină interesele în fața acestor autorități, să facă cereri și să introducă acțiuni în aceleași condiții ca și cetățenii proprii [par. (2)].”
Studiind dispozițiile sus-menționate, constatăm că un cetățean român, în materia stabilirii, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze autorităților judiciare ale Republicii Tunisia, să-şi susţină cauza, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii tunisieni. De asemenea, un cetățean tunisian, în materia stabiliri, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze autorităților judiciare ale României, să-şi susţină cauza, ca şi cetăţenii români.
27. Legea nr. 214 din 24 mai 2006 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Republica Turcia privind asistența judiciară în materie civilă, semnat la Ankara, la 28 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 462 din 29 mai 2006
Art. 1 par. (1), cu denumirea marginală „Obiectul acordului şi definiții”, dispune: „Obiectul prezentului acord îl constituie reglementarea ocrotirii juridice, în materie civilă, a cetățenilor unei părți contractante în fața autorităților judiciare ale celeilalte părți contractante şi cooperarea judiciară între părțile contractante privind acordarea asistenței judiciare în materie civilă, precum şi recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilă.”
Art. 2 ,cu denumirea marginală „Ocrotirea juridică”, dispune: „Cetățenii unei părți contractante beneficiază, în procedurile inițiate în fața autorităților judiciare ale celeilalte părți contractante, de ocrotire juridică în aceleași condiții ca și cetățenii proprii ai acestei părți contractante. [par. (1)] Cetățenii unei părți contractante au dreptul să se adreseze liber autorităților judiciare ale celeilalte părți contractante, în vederea formulării de acțiuni în materie civilă în aceleași condiții ca și cetățenii proprii ai acestei părți contractante [par. (2)]
Din dispozițiile sus-menționate, deducem că în materia stabiliri, tăgăduirii și contestării filiației, legea aplicabilă este legea țării al cărei cetăţean este copilul, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, și beneficiază, în procedurile inițiate în fața autorităților judiciare ale celeilalte părți contractante, de ocrotire juridică în aceleași condiții ca și cetățenii proprii ai acestei părți contractante.
Studiind dispozițiile sus-menționate, constatăm că un cetățean român în materia stabilirii, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze autorităților judiciare ale Republicii Turce, să-şi susţină cauza, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii turci. De asemenea, un cetățean turc, în materia stabiliri, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze autorităților judiciare ale României, să-şi susţină cauza, ca şi cetăţenii români.
28. Tratat între Republica Populară Română şi Republica Populară Ungară privind asistenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale, ratificat prin Decretul nr. 505/1958, publicat în B. Of. nr. 2 din 17 ianuarie 1959
Art. 1, cu denumirea marginală „Ocrotirea juridică”, dispune: „Cetăţenii unei Părţi Contractante şi persoanele juridice înfiinţate pe baza prevederilor legale ale acesteia (denumite în cele ce urmează «cetăţeni»), se bucură pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, în ce priveşte drepturile lor personale şi patrimoniale, de aceeaşi ocrotire juridică ca şi cetăţenii proprii. [par. (1)] Cetăţenii unei Părţi Contractante au dreptul să se adreseze liber şi nestânjenit instanţelor judecătoreşti, procuraturii, notariatelor de stat (denumite în cele ce urmează «instituţii judiciare»), precum şi altor instituţii ale celeilalte Părţi Contractante, în competenţa cărora intră probleme de drept civil, familial şi penal, pot să-şi susţină interesele în faţa acestora, să facă cereri şi să introducă acţiuni în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii acesteia. [par. (1)]”.
Studiind dispozițiile sus-menționate, constatăm că un cetățean român, în materia stabilirii, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze în mod liber instanţelor judecătoreşti, procuraturii, precum şi altor instituţii ale Ungariei, să-şi susţină cauza, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii ungari. De asemenea, un cetățean ungar, în materia stabiliri, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze în mod liber instanţelor judecătoreşti, procuraturii, precum şi altor instituţii ale României, să-şi susţină cauza, ca şi cetăţenii români.
Concluzii
Articolul a analizat, studiat și prezentat, din perspectiva dreptului internațional privat, normele de aplicare imediată din diferite convenții, regulamente, europene, internaționale și bilaterale în materia stabilirii, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, născut în țară sau străinătate.
În articol am prezentat normele de aplicare imediată din:
1. Convenția europeană asupra statutului juridic al copiilor născuți în afara căsătoriei, a fost încheiată la Strasbourg, la data ce 15 octombrie 1975;
2. Convenția europeană asupra recunoașterii și executării hotărârilor privind încredințare a copilului (custodia copiilor) și de restabilire a încredințării (custodiei) copiilor[5];
3. Din 28 de tratate bilaterale încheiate de România cu alte state în materia relațiilor de familie.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.