Convenții și tratate europene și internaționale în materia filiației copilului și cu privire la unele aspecte conexe, la care România este parte, ca norme de aplicare imediată
Nadia-Cerasela Aniței - octombrie 1, 20201. Convenția europeană asupra statutului juridic al copiilor născuți în afara căsătoriei a fost încheiată la Strasbourg, la data de 15 octombrie 1975, la care România a aderat prin Legea nr. 101/1992[1].
Scopul Convenției constă în:
– adoptarea unor reguli comune în domeniul juridic, în vederea îmbunătățirii statutului juridic al copiilor născuți în afara căsătoriei, micșorând deosebirile între statutul juridic al acestor copii și statutul juridic al copiilor născuți din căsătorie;
– îmbunătățirea condițiilor juridice, economice, sociale, de educație etc. ale copiilor născuți în afara căsătoriei;
– stabilirea unor reguli comune privind statutul juridic al copiilor născuți în afara căsătoriei ar înlesni înfăptuirea acestui obiectiv și ar contribui, în același timp, la armonizarea legislațiilor în acest domeniu al statelor membre.
Dispozițiile art. 2 din Convenția europeană asupra statutului juridic al copiilor născuți în afara căsătoriei stipulează că: „Filiația față de mamă a tuturor copiilor născuți în afara căsătoriei este stabilită prin singurul fapt al nașterii copilului”.
În privința filiației față de tată constatăm că îi sunt atribuite, de către Convenție, trei articole:
– Din art. 3 observăm că, pentru toți copiii din afara căsătoriei, filiația față de tată „poate fi constatată sau stabilită prin recunoaștere voluntară sau prin hotărâre judecătorească”.
– Din art. 4 constatăm că nu poate forma obiectul unei opoziții sau contestații recunoașterea voluntară a paternității, dacă aceste proceduri sunt reglementate în legislația internă a statului respectiv, cu excepția situației în care persoana care vrea să recunoască sau care a recunoscut copilul nu este, biologic, tatăl acelui copil.
– Conform art. 5, probele științifice apte să stabilească sau să înlăture paternitatea, urmează a fi încuviințate în acțiunile referitoare la filiația față de tată.
Art. 6 par. (1) stipulează că, ambilor părinți (tată și mamă) unui copil născut în afara căsătoriei le revine aceeași obligație de întreținere, față de acel copil, ca acea obligație de întreținere care există față de copilul născut din căsătorie.
Par. (2), al aceluiași articol, precizează că în situația în care „obligația de întreținere a unui copil născut, din căsătorie incumbă unor anumiți membri ai familiei tatălui sau a mamei, copilul născut în afara căsătoriei beneficiază, de asemenea, de această obligație”.
Art. 7 par. (1) din Convenție stipulează că, în situația în care filiația unui copil născut în afara căsătoriei este stabilită față de ambii părinți, exercitarea drepturilor părintești nu poate fi atribuită, de drept, doar tatălui.
Par. (2) al art. 7 din Convenție arată că, poate fi transferată exercitarea drepturilor părintești, cu precizarea că, toate cazurile de transfer sunt supuse legislației.
Din dispozițiile art. 8 din Convenție constatăm că, în situația în care unul dintre părinți (indiferent că este tatăl sau mama) nu are exercițiul drepturilor părintești ori al dreptului privind încredințarea copilului născut în afara căsătoriei, ca și excepție, poate obține un drept de vizitare, în cazurile stabilite de lege.
Art. 9 din Convenție stipulează că, drepturile copilului născut în afara căsătoriei sunt aceleași ca și ale copilului născut din căsătorie, atunci când vine la succesiunea tatălui și a mamei sale, dar și a membrilor familiilor lor.
Potrivit art. 10 din Convenție, în situația în care tatăl și mama se căsătoresc, copilul născut în afara căsătoriei va avea statutul juridic al unui copil născut din căsătorie.
2. Alte convenții și regulamente care au legătură tangențial cu filiația
Convenția europeană asupra recunoașterii și executării hotărârilor privind încredințarea copilului (custodia) și de restabilire a încredințării (custodiei) copiilor[2], adoptată la Luxembourg, la data de 20 mai 1980, și ratificată de România prin Legea nr. 216/2003.
Art.1 din Convenție definește următorii termeni:
„a) copil – o persoană, indiferent de cetăţenie, cu condiţia să nu fi împlinit încă vârsta de 16 ani şi să nu aibă dreptul de a-şi stabili ea însăşi reşedinţa, conform legii reşedinţei obişnuite sau a cetățeniei ori conform legii interne a statului solicitat;
b) autoritate – orice autoritate judiciară sau administrativă;
c) hotărâre referitoare la încredinţare – orice hotărâre a unei autorităţi, în măsura în care decide asupra îngrijirii persoanei copilului, inclusiv dreptul de a-i stabili reşedinţa, precum şi asupra dreptului la vizita;
d) deplasare fără drept – deplasarea unui copil peste o granița internațională prin încălcarea unei hotărâri referitoare la încredinţarea sa, pronunţată într-un stat contractant şi executorie într-un asemenea stat; de asemenea, se considera deplasare fără drept:
(i) neînapoierea unui copil peste o granița internațională la încheierea perioadei exercitării unui drept la vizita referitor la acel copil sau la încheierea unei șederi temporare pe un alt teritoriu decât cel în care se exercită încredinţarea sa;
(îi) o trecere declarata ulterior ilicită în sensul art. 12”.
Statele membre ale Consiliului Europei precizează, în preambulul Convenției, următoarele: „luând în considerare ca interesul copilului este de o importanță decisivă în materie de hotărâri privind încredințarea sa, considerând că instituirea de măsuri destinate facilitării recunoașterii și aplicării hotărârilor privind încredințarea copilului va avea drept efect asigurarea unei mai bune protecții a interesului copiilor, considerând că este de dorit, în acest scop, să se sublinieze că dreptul la vizită al părinților este corolarul normal al dreptului la încredințare, constatând numărul crescând al cazurilor în care unii copii au fost deplasați fără drept peste o granița internațională și dificultățile întâlnite pentru soluționarea în mod adecvat a problemelor ridicate de aceste cazuri, dornice să introducă dispoziții potrivite care să permită restabilirea încredințării copiilor atunci când această încredințare a fost întreruptă în mod arbitrar, convinse de oportunitatea de a lua, în acest scop, măsurile adaptate la diferite nevoi și la diferite împrejurări, dornice să stabilească relații de cooperare judiciară între autoritățile lor, au decis să adopte această convenție”.
3. Tratate bilaterale încheiate de România în material relațiilor de familie[3]
România a încheiat, în materia relațiilor de familie, diverse tratate bilaterale internaționale.
1. Tratat între Republica Populară Română şi Republica Populară Albania privind asistenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale, ratificat prin Decretul nr. 463/1960, publicat în B. Of. nr. 4 din 18 ianuarie 1961.
Potrivit art. 26 par. (2), cu denumirea marginală „Raporturile juridice între părinţi şi copii”, „în cauzele privind contestarea, tăgăduirea şi stabilirea paternităţii precum şi în cele privind contestarea şi stabilirea maternităţii este aplicabilă legea Părţii Contractante al cărei cetăţean este copilul”.
Studiind dispozițiile sus-menționate, observăm că legea aplicabilă contestării, tăgăduirii şi stabilirii paternităţii, dar şi contestării şi stabilirii maternităţii este legea stabilită în funcție de criteriul cetățeniei copilului, respectiv legea română, dacă copilul este cetățean roman și legea albaneză, dacă copilul este cetățean albanez.
2. Convenția de asistenta juridica în materie civilă, familială și penală între Republica Socialistă România și Republica Algeriană Democratică și Populară din 28.6.1979, text publicat în Monitorul Oficial al României, în vigoare de la 8 decembrie 1979.
Art. 1 prevede: „Cetățenii fiecărei părți contractante se bucură pe teritoriul celeilalte părți contractante, în ceea ce privește drepturile lor personale și patrimoniale, de aceeași ocrotire juridică ca și cetățenii proprii. [par. (1)]. Cetățenii fiecărei părți contractante, pe teritoriul celeilalte părți contractante, au acces liber la organele judiciare și la alte organe competente în materie civilă, familială și penală, denumite în prezenta convenție prin expresia instanțe judiciare, precum și dreptul de a angaja o procedură în fața acestor instanțe pentru a-și ocroti drepturile lor personale și patrimoniale [par. (2)]”.
Studiind dispozițiile art. 1 par. (1) și par. (2), constatăm că un cetățean român, în materia stabilirii, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze liber instanţelor judiciare ale Algeriei şi să se prezinte în faţa acestora, să facă reclamaţii şi să formuleze cereri, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii algerieni. De asemenea, un cetățean algerian, în materia stabiliri, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze liber instanţelor judiciare, ale României şi să se prezinte în faţa acestora, să facă reclamaţii şi să formuleze cereri, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
3. Convenția între Republica Socialistă România și Republica Austria cu privire la asistența juridică în materia dreptului civil și de familie și la valabilitatea și transmiterea actelor, din 17.11.1965, ratificată prin Decretul nr. 1.179/1968, publicată în Buletinul Oficial nr. 4/1968, în vigoare de la 9 ianuarie 1969.
Art. 1 par. (1) dispune: „Cetățenii unui stat contractant au dreptul să se adreseze liber și nestânjenit instanțelor judecătorești ale celuilalt stat contractant, să facă cereri, să introducă acțiuni și să-și susțină interesele în fața lor în aceleași condiții ca și cetățenii proprii”.
Studiind dispozițiile art. 1 par. (1) constatăm că un cetățean român, în materia stabilirii, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze liber și nestânjenit instanţelor judecătorești ale Austriei şi să formuleze cereri, să introducă acțiuni și să-și susțină interesele, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii austrieci. De asemenea, un cetățean austriac, în materia stabiliri, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze liber și nestânjenit instanţelor judecătorești ale României şi să formuleze cereri, să introducă acțiuni și să-și susțină interesele, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
4. Convenție între Republica Socialistă România și Regatul Belgiei privind asistența juridică în materie civilă și comercială, ratificată prin Decretul 368/1976, publicată în Buletinul Oficial nr. 93/1976
Art. 1 prevede: „ Fiecare dintre cele două state asigură, pe teritoriul său, cetățenilor celuilalt stat, protecția juridică a drepturilor și intereselor lor personale sau patrimoniale, în aceleași condiții ca și propriilor cetățeni. [par. (1)]. Cetățenii fiecăruia dintre cele două state au, în consecință, pe teritoriul celuilalt, acces liber și nestânjenit pe lângă autoritățile judiciare, în aceleași condiții ca cetățenii acestui alt stat, pentru urmărirea și apărarea drepturilor și intereselor lor [par. (2)]”.
Studiind dispozițiile art. 1 par. (1), constatăm că un cetățean român, în materia stabilirii, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze autorităților judiciare ale Belgiei în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii belgieni. De asemenea, un cetățean belgian, în materia stabiliri, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze autorităților judiciare ale României în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
5. Prin Nota verbală a Ministerului Afacerilor Externe Bosniac nr. 943 din 8.2.1995, Bosnia şi Herţegovina a notificat succesiunea la: Tratat între Republica Populară Română şi Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenţa juridică, ratificat prin Decretul nr. 24/1961, publicat în B. Of. nr. 6 din 6 februarie 1961
Conform art. 26, partea a II-a, cu denumirea marginală „Raporturile juridice între părinţi şi copii”, dispune că: „… stabilirea, contestarea şi tăgăduirea paternităţii ori stabilirea sau contestarea maternităţii se reglementează potrivit legii Părţii Contractante al cărei cetăţean este copilul”.
Studiind dispozițiile sus-menționate, observăm că legea aplicabilă contestării, tăgăduirii şi stabilirii paternităţii, dar şi contestării şi stabilirii maternităţii este legea stabilită luând în considerare criteriul cetăţeniei copilului, respectiv legea română, dacă copilul este cetățean român, sau legea din Bosnia şi Herţegovina, dacă copilul este cetățean bosniac.
6. Tratat între Republica Populară Română şi Republica Populară Bulgaria privind asistenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale, ratificat prin Decretul nr. 109/1959, publicat în B. Of. nr. 11 din 31 martie 1960.
Art. 25, cu denumirea marginală „Raporturile juridice între părinţi şi copii”, dispune: „În cauzele privind contestarea şi tăgăduirea, precum şi stabilirea paternităţii şi cele privind constatarea şi stabilirea maternităţii, este aplicabilă legea Părţii Contractante al cărei cetăţean este copilul.
Studiind dispozițiile sus-menționate, observăm că legea aplicabilă contestării, tăgăduirii şi stabilirii paternităţii, dar şi contestării şi stabilirii maternităţii este legea tării al cărei cetățean este copilul, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, respectiv legea română, dacă copilul este cetățean roman și legea bulgară, dacă copilul este cetățean bulgar.
7. Legea nr. 30/2000 privind Protocolul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovace privind valabilitatea tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi a altor înţelegeri încheiate de România cu Cehoslovacia, publicată în M. Of. nr. 143 din 6 aprilie 2000
Art. 26, cu denumirea marginală „Raporturile juridice între părinţi şi copii”, prevede: „În cauzele privind contestarea, tăgăduirea şi stabilirea paternităţii şi cele privind contestarea şi stabilirea maternităţii, precum şi stabilirea naşterii copilului dintr-o anumită căsătorie, este aplicabilă legea Părţii Contractante al cărei cetăţean este copilul”.
Studiind dispozițiile sus-menționate, observăm că legea aplicabilă copilului din căsătorie pentru următoarele situații: contestării, tăgăduirii şi stabilirii paternităţii, dar şi contestării şi stabilirii maternităţii, precum şi stabilirea naşterii copilului dintr-o anumită căsătorie este legea tării a cărei cetățenie este deținută de copil, respectiv legea română,dacă copilul este cetățean român sau legea cehă, dacă copilul este cetățean ceh.
Art. 27 dispune: „Raporturile juridice dintre copilul născut în afara căsătoriei şi mama acestuia – pe de o parte şi tatăl acestuia – pe de altă parte – se stabilesc potrivit legii Părţii Contractante al cărei cetăţean este copilul”.
Studiind dispozițiile sus-menționate, deducem că legea aplicabilă copilului din afara căsătoriei pentru următoarele situații: contestării, tăgăduirii şi stabilirii paternităţii, dar şi contestării şi stabilirii maternităţii, precum şi stabilirea naşterii copilului dintr-o anumită căsătorie este legea țării al cărei cetăţean este copilul, respectiv legea română, dacă copilul este cetățean român și legea cehă, dacă copilul este cetățean ceh.
8. Tratatul de asistenţă juridică în materie civilă şi penală dintre România şi Republica Populară Chineză, semnat la Beijing, la 16 ianuarie 1991[4]
Art. 1, cu denumirea marginală „Definiții”, dispune în alin. (1):
„În sensul prezentului tratat:
a) prin cauze civile se înțeleg cauzele de drept civil, drept al familiei, drept comercial si dreptul muncii;
b) prin instituții competente se înțeleg instanțele judecătorești, procuraturile și alte organe competente în materie civilă și penală”.
Alin. (2) prevede: „Dispozițiile prezentului tratat referitoare la cetățenii celor două părți contractante se aplică, în mod corespunzător, și persoanelor juridice înființate în conformitate cu legile părții contractante pe teritoriul căreia își au sediul, dacă în legislația internă nu se prevede altfel”.
În art. 1 alin. (1), lit. a) dispune: „În sensul prezentului tratat:
a) prin cauze civile se înţeleg cauzele de drept civil, drept al familiei, drept comercial şi dreptul muncii”.
Din expresia, „drept al familiei”, deducem că dispozițiile sunt aplicabile în materia relațiilor de familie dintre cele două state.
Se va interpreta, în funcție de fiecare situație în parte, având în vedere ambiguitatea articolului 1 alin. (1) și (2).
9. Acord între Republica Socialistă România şi Republica Populară Democrată Coreeană cu privire la asistenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale, ratificat prin Decretul nr. 305/1972, publicat în B. Of. nr. 87 din 7 august 1972
Art. 24 prevede: „În cauzele privind stabilirea, tăgăduirea şi contestarea filiaţiunii este aplicabilă legea Părţii Contractante al cărei cetăţean este copilul.”
Studiind dispozițiile sus-menționate, observăm că legea aplicabilă: stabiliri, tăgăduirii și contestării filiației este legea țării al cărei cetăţean este copilul, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, respectiv legea română, dacă copilul este cetățean român și legea coreeană, dacă copilul este cetățean coreean.
10. Prin Protocolul interguvernamental româno-croat privind succesiunea la acordurile încheiate de România cu RSF Iugoslavia, semnat la Bucureşti, la 5 martie 2004, aprobat de Guvernul României prin Hotărârea nr. 951 din 15 iunie 2004, publicat în Monitorul Oficial nr. 605 din 6 iulie 2004, Croaţia este succesoare la: Tratat între Republica Populară Română şi Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenţa juridică, ratificat prin Decretul nr. 24/1961, publicat în B. Of. nr. 6 din 6 februarie 1961
Art. 24, cu denumirea marginală „Raporturile juridice între părinţi şi copii”, prevede: „În cauzele privind stabilirea, tăgăduirea şi contestarea filiaţiunii este aplicabilă legea Părţii Contractante al cărei cetăţean este copilul”.
Studiind dispozițiile sus-menționate, observăm că legea aplicabilă: stabiliri, tăgăduirii și contestării filiației este legea țării al cărei cetăţean este copilul, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, respectiv legea română, dacă copilul este cetățean român și legea croată, dacă copilul este cetățean croat.
11. Convenție între Republica Socialistă România şi Republica Cuba privind asistenţa juridică în materie civilă, familială şi penală, ratificată prin Decretul nr. 67/1981, Publicată în B. Of. nr. 19 din 27 martie 1981
Art. 1 par. (2) prevede că: „cetăţenii fiecărei părţi contractante au dreptul să se adreseze liber instanţelor judecătoreşti, organelor procuraturii şi altor instituţii (denumite în continuare instituţii judiciare) ale celeilalte părţi contractante competente să soluţioneze cauzele civile, familiale şi penale şi să se prezinte în faţa acestora, să facă reclamaţii şi să formuleze cereri, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii acestei părţi contractante”.
Studiind dispozițiile acestui paragraf, constatăm că un cetățean român, în materia stabilirii, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze liber instanţelor judecătoreşti, organelor procuraturii şi altor instituţii (denumite în continuare instituţii judiciare) ale Cubei şi să se prezinte în faţa acestora, să facă reclamaţii şi să formuleze cereri, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii cubanezi. De asemenea, un cetățean cubanez, în materia stabiliri, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze liber instanţelor judecătoreşti, organelor procuraturii şi altor instituţii (denumite în continuare instituţii judiciare) ale României şi să se prezinte în faţa acestora, să facă reclamaţii şi să formuleze cereri, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
12. Convenția între Republica Socialistă România și Republica Franceză privind asistența juridică în materie civilă și comercială, din 5.11.1974, publicată în M. Of. al României, în vigoare de la 22 iulie 1975
Art.1 prevede: „Fiecare stat asigură, pe teritoriul său, cetățenilor celuilalt stat, ocrotirea juridică a drepturilor și intereselor lor personale sau patrimoniale, în aceleași condiții ca și propriilor cetățeni. [par. (1)] Cetățenii fiecărui stat au, ca urmare, pe teritoriul celuilalt stat, acces liber și nestânjenit la autoritățile judiciare, în aceleași condiții ca și cetățenii acestui din urmă stat, pentru urmărirea și apărarea drepturilor și intereselor lor [par. (2)]”.
Studiind dispozițiile art. 1 par. (1), constatăm că un cetățean român, în materia stabilirii, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze autorităților judiciare ale Franței în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii francezi. De asemenea, un cetățean francez, în materia stabiliri, tăgăduirii și contestării filiației, indiferent dacă este copil din căsătorie sau copil din afara căsătoriei, poate să se adreseze autorităților judiciare ale României în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
[1] Publicată în M. Of. nr. 243/30.09.1992.
[2] „Deși traducerea oficială a textului în Monitorul Oficial (anul 2003) s-a făcut cu formularea de «încredințare a copilului», termenul corect este cel de custodie, așa cum este tradus pe site-ul oficial al Comisiei Europene. Termenul de «încredințare a copilului», care este echivalent cu cel de custodie unică, reprezenta singura formă de custodie acceptabilă din punct de vedere legal în România anterior datei de 1 octombrie 2011, dar reprezintă o subcategorie a termenului mai amplu de custodie, care conține atât forma de custodie unică, cât și pe cea a custodie comună. Dacă această traducere a termenului «custode of children» prin «încredințarea copilului» era cât de cât valabilă în România la data publicării textului în Monitorul Oficial (anul 2003), fiind singura formă de custodie acceptată legal la acel moment, traducerea nu mai este valabilă după intrarea în vigoare a noului Cod civil care permite atât custodia unică, cât și custodia comună”.[https://ro.wikipedia.org/wiki/Conven%C8%9Bia_european%C4%83_asupra_recunoa%C8%99terii_%C8%99i_execut%C4%83rii_hot%C 4%83r%C3%A2rilor_privind_custodia_copiilor_%C8%99i_de_restabilire_a_custodiei_copiilor#Descriere], consultat pe 1 mai 2020.
[3] Tratate accesate la adresele: http://old.just.ro/Sectiuni/Cooperarejudiciar%C4%83interna%C5%A3ional%C4%83/Cooperarejudiciar%C4%83interna%C5%A3ional%C4%83_penala/Asisten%C5%A3%C4%83Judiciar%C4%83Interna%C5%A3ional%C4%83/Tratatebilaterale/tabid/800/Default.aspx, în perioada 1-5 mai 2020 ; https://lege5.ro/Gratuit/he2dqnzz/conventia-intre-republica-socialista-romania-si-regatul-belgiei-privind-asistenta-juridica-in-materie-civila-si-comerciala-din-03101975?d=2020-05-05 , în perioada 4-6 mai 2020.
[4] Ratificat prin Legea nr. 12/1992, publicată în M. Of. nr. 32 din 3 martie 1992.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.