Convenţia de alegere a legii aplicabile – construcţie specifică raporturilor de drept privat cu element de extraneitate
Călina Jugastru - noiembrie 6, 2016THE CONVENTION OF CHOOSING THE APPLICABLE LAW – A CONSTRUCTION SPECIFIC TO THE RELATIONSHIPS OF PRIVATE LAW WITH FOREIGN ELEMENT
The legal relationships with foreign element generate the need to designate the law applicable in the conflict of laws. The national conflictual right and the European regulations govern the two complementary mechanisms for determining the law of the cause. Choosing the law by the parties gives expression to the subjective determination that, for some matters, is the rule, and for others, is the subsidiary solution. The recourse to the localization criteria of the applicable law signifies the objective determination of the law and contains variants that always lead to the identification of the lex causae.
The method of concretizing the will of the parties is the choice convention of the applicable law, a concept specific to the private international law. The substantive requirements, the form requirements and the possibility of changing the chosen law are aspects expressly regulated by the national law and by the European norms.
Keywords: the conflicts of laws right, lex causae, subjective determination, the convention for choosing the applicable law
I. Consideraţii generale
Figură juridică inedită, convenţia de alegere a legii aplicabile este un vehicul al voinţei părţilor la care legiuitorul recurge în mod frecvent în raporturile cu element străin. Uneori constituie forma de concretizare a principalei modalităţi de determinare a legii aplicabile (atunci când voinţa părţilor „face” regula în materia respectivă), alteori este expresia principiului secundar de identificare a lex causae (în raport cu localizarea obiectivă a legii aplicabile). În toate cazurile, convenţia de alegere a legii aplicabile reprezintă modalitatea de valorificare de către părţile raportului juridic, a libertăţii conferite în temeiul legii, de a opta pentru dreptul pe care îl preferă.
Normele substanţiale (dreptul intern) nu reglementează acest tip de convenţie, întrucât unica lege aplicabilă, în raporturile fără element străin, este legea română. Pactul de alegere a legii aplicabile îşi revendică locul doar în relaţiile private internaţionale, având regimul juridic al contractelor, cu notele specifice induse de normele conflictuale. Pentru actele unilaterale, desemnarea dreptului aplicabil se realizează prin declaraţia autorului actului unilateral.
Convenţia de alegere a legii aplicabile este acordul de voinţă prin care părţile desemnează legea aplicabilă raportului juridic cu element de extraneitate sau prin care modifică legea aleasă.
Sediul materiei este dreptul naţional, dreptul european şi, în măsura în care legea permite, corpuri de legi nestatale. De pildă, Roma I prevede că părţile pot recurge la dispoziţii cuprinse în instrumente juridice adecvate, în măsura în care acestea vor fi adoptate, la un moment dat – cazul Principiilor dreptului european al contractelor.
Dreptul internaţional român reglementează convenţia de alegere a legii aplicabile pentu materii diverse, de la statutul familial, la acte juridice şi la moştenire. Observăm că actualul Cod civil a multiplicat materiile în care este operantă desemnarea legii de către părţi. Unele prevederi au avut ca model normele europene. De exemplu, în ceea ce priveşte posibilitatea de alegere a legii care se aplică desfacerii căsătoriei, au fost preluate dispoziţii din Regulamentul nr. 1259/2010 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în domeniul legii aplicabile divorţului şi separării de corp (intrat în vigoare în iunie 2012). Ca termen de comparaţie, Legea nr. 105/1992 (vechea reglementare a raporturilor juridice de drept internaţional privat) nu a cunoscut acordul de alegere a legii aplicabile divorţului. Soluţia pe care a instituit-o în cazul desfacerii căsătoriei şi pentru separaţia de corp a fost aplicarea legii care guverna relaţiile personale şi patrimoniale dintre soţi (legea naţională comună, iar în lipsa cetăţeniei comune, legea domiciliului comun al soţilor – art. 22 coroborat cu art. 23, art. 20 alin. 1[1]).
Convenţia de alegere este prezentă atât în contextul relaţiilor nepatrimoniale, cât şi în cadrul raporturilor juridice patrimoniale. Pactul de alegere a legii aplicabile este o instituţie circumscrisă conflictelor de legi. Procesul civil internaţional cunoaşte alegerea forului, adică acordul care are ca obiect desemnarea de către părţi a jurisdicţiei competente. Dispoziţiile procesual-civile (atât noua reglementare, în vigoare din 2013, cât şi reglementarea anterioară) prevăd că, în materiile expres menţionate, părţile au prerogativa de a desemna jurisdicţia competentă să judece litigiul cu element de extraneitate.
Convenţia de alegere a legii aplicabile este una dintre formele de expresie ale autonomiei de voinţă în raporturile cu element străin. Nu întotdeauna libertatea de voinţă îmbracă formă contractuală. De pildă, voinţa fondatorilor persoanei juridice este suverană (în limitele legii) pentru stabilirea sediului social într-un anumit stat. La rândul său, localizarea sediului pe teritoriul unui anumit stat conferă naţionalitatea persoanei juridice, împrejurare ce atrage supunerea statutului organic dreptului acelui stat.
II. Convenţia de alegere a legii aplicabile regimului matrimonial
1. Alegerea legii regimului matrimonial în dreptul român şi european
Convenţia de alegere a legii regimului matrimonial este o problemă comună dreptului naţional şi celui european. Dreptul român are reglementarea modalităţilor de desemnare a legii regimului matrimonial în art. 2590-2592 C. civ. Dreptul european al regimurilor matrimoniale conţine soluţii de actualitate pentru raporturile patrimoniale ale soţilor. În luna iulie 2016 a fost legiferat setul de reguli aferente efectelor patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate şi regimurilor matrimoniale: Regulamentul nr. 1103/2016 de punere în aplicare a unei cooperări consolidate în domeniul competenței, legii aplicabile, recunoașterii și executării hotărârilor în materia regimurilor matrimoniale și Regulamentul nr. 1104/2016 de punere în aplicare a unei cooperări consolidate în domeniul competenței, al legii aplicabile și al recunoașterii și executării hotărârilor în materia efectelor patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate. La solicitarea unora dintre statele membre, s-au instituit cele două forme de cooperare consolidată, care se vor aplica direct și obligatoriu în cadrul statelor respective. Formele consolidate sunt modalități de cooperare deschise tuturor statelor membre, sub rezerva respectării eventualelor condiții de participare stabilite prin decizia de autorizare[2].
La nivelul regimului matrimonial, reglementările dau eficienţă voinţei părţilor, întrucât funcţionează două reguli: alegerea liberă (şi în limitele legii) a regimului matrimonial; desemnarea legii aplicabile acestui regim, prin utilizarea opţiunilor puse la dispoziţie de legiuitor.
Regimul matrimonial are un statut aparte în cadrul efectelor patrimoniale ale căsătoriei cu element străin. El reprezintă segmentul cel mai complex în organizarea vieţii patrimoniale de familie şi rezonează perfect cu alegerea legii de către soţii-destinatari ai regimului matrimonial. Libertatea soţilor (sau a viitorilor soţi) de a prefera un anumit regim matrimonial (dintre regimurile reglementate) se „prelungeşte”, în raporturile cu element de extraneitate, cu libertatea de a desemna pentru acest regim, o lege care să îl guverneze. Este o extensie a autonomiei de voinţă – din dreptul substanţial, în dreptul internaţional privat.
Spre deosebire de regimul matrimonial, cealaltă componentă (de această dată, o componentă statică) a efectelor patrimoniale ale căsătoriei, nu intră sub incidenţa libertăţii de alegere a legii aplicabile. Regimul primar[3] imperativ, adică ansamblul regulilor de la care soţii nu pot deroga, indiferent de regimul ales, este supus, de obicei, unor legi indicate expres. Dreptul român, de pildă, supune regimul primar al soţilor unui set de reguli, determinate în cascadă: legea reşedinţei obişnuite comune a soţilor; legea cetăţeniei comune a soţilor (în lipsa unei reşedinţe obişnuite comune); legea locului celebrării căsătoriei (în absenţa cetăţeniei comune a soţilor). Cu titlu de exemplu, drepturile soţilor asupra locuinţei familiei, precum şi regimul unor acte juridice asupra acestei locuinţe, sunt sub incidenţa legii locului unde aceasta este situată (art. 2589 alin. 2 şi 3 C. civ.).
2. Dreptul român
Codul civil român conţine două texte care se referă la legea aplicabilă raporturilor derivate din căsătorie. Primul text este destinat efectelor generale ale căsătoriei, cu includerea efectelor personale şi a regimului primar imperativ (ultimul desemnat prin cuvintele „efectele patrimoniale ale căsătoriei […] de la care soţii nu pot deroga, indiferent de regimul matrimonial ales de aceştia” – art. 2589 alin. 2). Separat, art. 2590 vizează exclusiv regimul matrimonial, sub aspectul legii aplicabile acestuia prin manifestarea de voinţă a părţilor. Regula determinării subiective este completată cu prevederile referitoare la localizarea regimului matrimonial.
Convenţia de alegere a legii aplicabile regimului matrimonial va consemna dreptul aplicabil. În ipoteza în care dreptul român este lex fori (conform art. 2558 alin. 1 C. civ.), legea aplicabilă regimului matrimonial poate fi una dintre următoarele (art. 2590 C. civ.):
a. legea statului pe teritoriul căruia se află, la data alegerii, reşedinţa obişnuită a oricăruia dintre soţi. Între cele două legi – legea statului reşedinţei obişnuite la data alegerii şi legea statului reşedinţei obişnuite ulterioare alegerii – va fi preferată legea veche, pentru a soluţiona conflictul mobil de legi. Reşedinţa obişnuită are calificarea legală de locuinţă principală a persoanei fizice, chiar dacă pentru această locuinţă nu au fost efectuate formalităţile de înregistrare; criteriile de determinare a reşedinţei obişnuite sunt indicate de art. 2570 alin. 2 C. civ.;
b. legea statului a cărui cetăţenie o are oricare dintre soţi, la data încheierii convenţiei de alegere a legii. Cetăţenia luată în calcul este cea de la momentul desemnării legii aplicabile, chiar dacă, ulterior acestui moment, soţul în cauză dobândeşte cetăţenia unui alt stat. Conflictul mobil se tranşează prin aplicarea legii vechi[4]. Determinarea şi proba cetăţeniei[5] respectă legea statului a cărui cetăţenie se invocă (art. 2569 C. civ.);
c. legea statului primei reşedinţei obişnuite comune a soţilor după celebrarea căsătoriei. A treia posibilitate de alegere este identificabilă în funcţie de prima reşedinţă obişnuită comună a soţilor după căsătorie, chiar dacă acest punct de legătură suferă modificări după celebrarea căsătoriei. Se va aplica, pentru regimul matrimonial, soluţia legii vechi.
[1] Legea naţională comună sau legea domiciliului comun al soţilor continua să reglementeze efectele căsătoriei dacă unul dintre soţi îşi schimba, după caz, cetăţenia sau domiciliul (art. 20 alin. 2 din Legea nr. 105/1992).
[2] Regulamentele au fost publicate în JOUE seria L nr. 183 din 8 iulie 2016. Pentru analiza propunerilor celor două regulamente europene, a se vedea, N.C. Aniței, Romania’s involvement in the harmonisation of the two proposals for regulation in matters of family relations with foreign element, în Acta Universitatis Lucian Blaga, Seria Iurisprudentia, nr. 1/2015, p. 40-55.
[3] Literatura de specialitate subliniază faptul că regimul primar nu este regim matrimonial, el neavând aptitudinea de a susţine singur tot ceea ce înseamnă organizarea aspectelor pecuniare ale căsătoriei. Normele regimului primar se completează cu normele regimului matrimonial, legal convenţional, al soţilor (în acest sens, E. Florian, Regimul primar, în Liber Amicorum Liviu Pop. Reforma dreptului privat român în contextul federalismului juridic European, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2015, p. 281).
[4] Textul păstrat din legislaţia anterioară a raporturilor cu element de extraneitate valorifică cetăţenia, care exprimă legătura juridică specială între un stat şi o persoană fizică, indiferent modalitatea legală în care este dobândită cetăţenia.
[5] În ceea ce priveşte locul cetăţeniei, ca punct de legătură pentru dreptul internaţional privat, a se vedea N.C. Aniţei, Lecţii de drept internaţional privat român, Ed. Lumen, Iaşi, 2015, p. 115.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.