Contravenții prevăzute de Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare

Abstract

Abstract:
Romanian Law no. 102/2014 incriminates certain facts which are punishable as contraventions.
This short overview has as primary objective the identification and presentation of the facts
considered by the current legislation as being contraventions to the general regime of cemeteries,
human crematoriums and funeral services. As secondary objective, we’ll put forward some de lege
ferenda proposals destined to reinforce the protection of the rules that ensure a decent character to the
funeral and civilized conditions for paying the last tribute at the deceased’s burial site.
Keywords: Law no. 102/2014, contraventions, cemetery, crematorium.

 

Proiectul[1] Legii nr. 102 din 8 iulie 2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare[2] a avut ca scop declarat reglementarea unitară, transparentă a activităților de înființare, funcționare, închidere a cimitirelor, precum și a serviciilor funerare, legea urmând a stabili inclusiv acele reguli care asigură caracter decent înmormântării și condiții civilizate aducerii ultimului omagiu la locul de veci al decedatului[3].

Având în vedere importanța reglementării, cum versiunea inițială a proiectului de lege nu prevedea sancțiuni, Consiliul Legislativ a considerat că aceasta ar trebui să instituie contravenții constând în neîndeplinirea sau neîndeplinirea la termen a obligațiilor prevăzute de actul normativ, în caz contrar, deși propunerea legislativă conținea texte cu caracter imperativ, lipsa sancțiunilor ar fi făcut ca normele să rămână la nivel pur declarativ, fără a avea finalitatea scontată. Potrivit recomandărilor Consiliului Legislativ, contravențiile trebuiau cuprinse într-un capitol distinct, intitulat „Răspunderi și sancțiuni”, plasat înaintea capitolului intitulat „Dispoziții finale” și alcătuit din trei articole[4]: primul articol urmând a face referire la faptele considerate a fi contravenții și sancțiunile prevăzute pentru acestea, al doilea articol urmând a face referire la constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor, iar al treilea articol urmând a prevede complinirea reglementării contravențiilor cu prevederile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor[5], cu modificările și completările ulterioare.

În același sens, s-a pronunțat și Guvernul României, atrăgând atenția asupra faptului că proiectul de lege nu reglementa fapte care ar fi putut constitui contravenții și/sau infracțiuni și nici modul de constatare și sancționare al acestora. În opinia Guvernului, includerea unui astfel de capitol distinct în cadrul proiectului era absolut necesară, având în vedere că acesta cuprindea dispoziții cu caracter imperativ iar lipsa sancțiunilor, în cazul nerespectării obligațiilor instituite prin lege, ar putea conduce la neaplicarea sau aplicarea defectuoasă a acesteia[6].

Totuși, Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat în ședința din 16 noiembrie 2010 Proiectul de lege privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare[7] ignorând, în ceea ce privește instituirea de contravenții, atât avizul Consiliului Legislativ, cât și punctul de vedere al Guvernului, acesta fiind unul dintre motivele pentru care Președintele României a cerut Parlamentului reexaminarea legii. În cererea de reexaminare, la punctul 5, s-a reiterat punctul de vedere al Guvernului astfel: „Deoarece legea cuprinde dispoziții cu caracter imperativ, dar fără a prevedea care sunt sancțiunile în cazul încălcării acestor dispoziții ori modul de contestare și sancționare a nerespectării obligațiilor instituite de lege, se creează situația imposibilității aplicării legii, aceasta fiind lipsită de efectele sale. De aceea, considerăm că este necesar ca legea să conțină și sancțiuni în cazul nerespectării prevederilor sale”[8].

Ca urmare a cererii de reexaminare a Președintelui României, în final s-a ținut seama de avizul Consiliului Legislativ și de punctul de vedere al Guvernului, capitolul I al Proiectului legii privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare fiind completat cu secțiunea a 12-a intitulată „Sancțiuni”. În acord cu recomandările Consiliului Legislativ, art. 36 privește faptele instituite drept contravenții și sancțiunile prevăzute pentru acestea. Astfel, constituie contravenție și se sancționează după cum urmează: a) încălcarea prevederilor art. 6 alin. (3), art. 8 alin. (1) lit. d), e), f), g), art. 15 alin. (1) și (4) – cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei; b) încălcarea prevederilor art. 6 alin. (1) și art. 8 alin. (1) lit. a), b) – cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei; c) încălcarea prevederilor art. 6 alin. (2) și art. 8 alin. (1) lit. c) – cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei. La fel, art. 38 prevede complinirea reglementării contravențiilor cu prevederile O.G. nr. 2/2001 privind regimul general al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

În ceea ce privește constatarea săvârșirii contravențiilor și aplicarea sancțiunilor, art. 37 din lege pune în sarcina Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) desfășurarea acestei activități. Potrivit art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 700/2012[9], ANPC coordonează și realizează atât strategia, cât și politica Guvernului în domeniul protecției consumatorilor, acționând pentru prevenirea și combaterea practicilor care dăunează vieții, sănătății, securității și intereselor economice ale consumatorilor. Printre obiectivele ANPC se numără și desfășurarea activităților de supraveghere a pieței produselor și serviciilor destinate consumatorilor, precum și protejarea consumatorilor împotriva practicilor comerciale incorecte. În vederea realizării obiectivelor sale, potrivit art. 3 alin (1) lit. j) din H.G. nr. 700/2012, ANPC are ca și atribuție principală, printre altele, constatarea contravențiilor.

Personalul din cadrul ANPC are atribuții de constatare și sancționare a contravențiilor în domeniul de activitate, pe întreg teritoriul țării. Astfel, ANPC are personal specializat pentru supraveghere și control, care poate lua măsuri de sancționare ca urmare a constatării încălcării legislației de protecție a consumatorilor. De asemenea, potrivit art. 8 alin. (4) din H.G. nr. 700/2012, prin ordin al președintelui ANPC, comisarii din cadrul structurilor teritoriale subordonate pot exercita atribuții de inspecție și control, precum și de constatare și sancționare a contravențiilor în domeniul de activitate, pe întregul teritoriu al țării.

Constatarea săvârșirii contravențiilor și aplicarea sancțiunilor făcându-se de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, nu puteam decât concluziona că legiuitorul a consacrat, în ceea ce privește faptele ce constituie contravenții, o viziune ce are ca pilon central protecția consumatorului de produse și servicii funerare[10]. În lumina Legii nr. 102/2014 vor avea calitatea de consumatori titularii dreptului de proprietate, de concesiune sau de folosință a locurilor de înhumare, precum și persoanele care au contractat servicii funerare însă nu sunt în același timp și titulari ai unui drept asupra locului de înhumare (ex. persoana care dispune cu privire la înmormântare fără a fi titulara dreptului de concesiune asupra locului de veci în care urmează a fi înhumat defunctul)[11]. Acestora trebuie să le asimilăm vizitatorii care aduc un ultim omagiu la locul de veci al decedatului pentru situațiile în care aceștia din urmă pot fi subiecți pasivi ai contravențiilor prevăzute de lege[12].

Astfel, pentru protecția consumatorilor – persoane fizice în viață – în funcție de severitatea sancțiunii, respectiv importanța valorii sociale ocrotite prin norma contravențională, legea prevede trei paliere ale sancțiunii amenzii contravenționale. Unele fapte sunt sancționate cu amendă de la 500 lei la 1000 lei iar altele cu amendă de până la 5000 lei, acestea din urmă având ca limită inferioară amenda în cuantum de 1000 sau 2000 de lei.

  1. A. Este sancționată cu amendă de la 500 lei la 1000 lei încălcarea prevederilor art. 6 alin. (3), art. 8 alin. (1) lit. d), e), f), g), art. 15 alin. (1) și (4) din Legea nr. 102/2014.

Potrivit art. 6 alin. (3) din lege: „Proprietarul cimitirului (s.n.) este obligat să elaboreze regulamentul de organizare și funcționare a cimitirului”. Obligația de a avea un regulament propriu de organizare și funcționare a fost instituită întrucât de la Regulamentul pentru înmormântări din 1860[13] nu a mai existat o reglementare unitară în acest sens, legiuitorul preferând să lase fiecărui proprietar de cimitir – unităților administrativ-teritoriale, cultelor religioase legal recunoscute, unităților locale de cult/biserici, operatorilor economici, asociațiilor sau fundațiilor – libertatea de a-și organiza cum crede de cuviință funcționarea cimitirului, în acord cu limitele impuse de lege și celelalte acte normative incidente în materie. Obligația elaborării regulamentului există atât în cazul cimitirelor înființate anterior intrării în vigoare a legii, cât și în cazul celor ce s-au înființat ori se vor înființa ulterior. Numai proprietarul cimitirului poate avea calitatea de subiect activ al contravenției, nu persoana juridică ce deține în administrare sau în întreținere un cimitir în funcțiune sau închis.

La prima vedere această obligație nu incumbă decât proprietarilor de cimitire, nu și proprietarilor de crematorii umane. Totuși, art. 14 alin. (1) din lege prevede că „organizarea și funcționarea cimitirelor și a crematoriilor (s.n.) se realizează în condițiile […] regulamentului de organizare și funcționare aprobat prin hotărâre a consiliului local, precum și a regulamentelor de organizare și funcționare proprii cultelor, prin care se instituie reguli generale pentru serviciile de înhumare și de incinerare (s.n.)”. Față de modul de redactare a textului, numai unitățile administrativ-teritoriale, cultele religioase legal recunoscute, precum și unitățile locale de cult/biserici care dețin în proprietate un crematoriu au obligația de a întocmi un regulament de organizare și funcționare a acestuia[14], nu și operatorii economici sau fundațiile și asociațiile ce ar putea avea în proprietate un crematoriu.

Potrivit art. 36 lit. a) din lege, constituie contravenție numai încălcarea prevederii privind obligația proprietarului de a elabora regulamentul cimitirului, astfel că de lege lata lipsa unui regulament de organizare și funcționare a crematoriului nu va atrage răspunderea contravențională a proprietarului acestuia. Întrucât crematoriile umane pot avea și columbare[15], fără a avea în proprietate un cimitir, iar aducerea ultimului omagiu la locul de veci al decedatului nu poate fi limitată doar la defuncții ce-și dorm somnul de veci într-un cimitir, de lege ferenda s-ar impune completarea art. 6 alin. (3) din lege în sensul includerii proprietarilor de crematorii, în măsura în care crematoriul oferă și servicii de păstrare a urnelor cu cenușă[16].

Potrivit art. 8 alin. (1) lit. d)-f) din lege: „La înființarea cimitirului (s.n.), proprietarul este obligat să asigure: d) existența unei surse de apă utilizabile; e) WC-uri[17]; f) spațiul amenajat corespunzător pentru depozitarea gunoiului”. La fel, numai proprietarul cimitirului poate avea calitatea de subiect activ al contravenției, nu persoana juridică care deține în administrare sau în întreținere un cimitir.

Instituirea acestei obligații în sarcina proprietarului cimitirului este binevenită în ceea ce-i privește pe titularii dreptului de proprietate, de concesiune sau de folosință a locurilor de înhumare care, la rândul lor, au obligația de a întreține aceste locuri și lucrările funerare aferente existente, asigurându-le un aspect cât mai îngrijit, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 19 lit. b) din lege, administratorul cimitirului retrage dreptul de folosință a locurilor de înhumare în cazul menținerii în stare de neîngrijire pe o perioadă mai mare de 2 ani a locurilor de înhumare și a lucrărilor funerare. Astfel, asigurarea sursei de apă utilizabile, a grupurilor sanitare și a spațiului pentru depozitarea gunoiului nu poate decât facilita executarea acestor obligații de întreținere de care depinde menținerea dreptului de folosință a locurilor de înhumare.

DOWNLOAD FULL ARTICLE


[1] A se vedea Proiectul de Lege privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare, forma adoptată de Senat, disponibil la http://www.cdep.ro/proiecte/2009/500/90/2/se592.pdf.

[2] Publicată în M. Of. nr. 520 din data de 11 iulie 2014, act normativ denumit în continuare, brevitatis causa, „legea”.

[3] Camera Deputaților, Expunere de motive la Proiectul de Lege privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare, disponibilă la http://www.cdep.ro/proiecte/2009/500/90/2/em592.pdf.

[4] A se vedea Consiliul Legislativ, Aviz referitor la propunerea legislativă privind cimitirele și serviciile funerare, p. 12-13, disponibil la http://www.cdep.ro/proiecte/2009/500/90/2/cl592.pdf.

[5] Publicată în M. Of. nr. 410 din data de 25 iulie 2001 și aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, publicată în M. Of. nr. 268 din data de 22 aprilie 2002.

[6] Guvernul României, Punctul de vedere al Guvernului referitor la Pl-x. 592/2009 [Proiectul Legii nr. 102/2014], p. 5, disponibil la http://www.cdep.ro/proiecte/2009/500/90/2/pvg592.pdf.

[7] A se vedea Proiectul de Lege privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare, forma adoptată de Camera Deputaților, disponibil la http://www.cdep.ro/proiecte/2009/500/90/2/cd592_09.pdf.

[8] Președintele României, Cerere de reexaminare asupra Legii privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare, p. 2, disponibilă la http://www.cdep.ro/proiecte/2009/500/90/2/cerere592.pdf.

[9] H.G. 700 din 11 iulie 2012 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, publicată în M. Of. nr. 491 din data de 18 iulie 2012.

[10] Potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 102/2014, prin servicii funerare nu ar trebui să înțelegem decât „primirea comenzii pentru înmormântare, transportul persoanei decedate, pregătirea pentru înmormântare, așezarea pe catafalc și organizarea ceremoniei de ultim rămas bun, coborârea sicriului în mormânt, deschiderea și închiderea mormântului, exhumarea și reînhumarea, incinerarea, preluarea urnei și așezarea acesteia în nișa specială, predarea urnei”. Prin urmare serviciile funerare sunt prestate în parte de către cimitire (ex. exhumarea și reînhumarea), în parte de către crematorii (ex. incinerarea și predarea urnei) și în parte de către prestatorii de servicii funerare (ex. transportul persoanei decedate).

[11] Din conținutul art. 8 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 102/2014 rezultă că persoana care se îngrijește de organizarea funeraliilor are dreptul de a i se pune la dispoziție, premergător ceremoniei funerare, un spațiu tehnic care să asigure temperatura de până la 15°C.

[12] Potrivit art. 15 alin. (4) Legea nr. 102/2014, vizitatorii sunt titulari ai dreptului de a primi informații despre locul de înhumare al persoanei decedate.

[13] A se vedea I. Brezoianu, Reformele românilor séu collecțiune de toate legile și regulamentele intrudusse în administrațiunea României dela 1859 ianuariu, până la 1864 octomvriu, Tipografia Ștefan Radisescu, Bucurescǐ, 1864, p. 158-171.

[14] Menționăm cu titlu de exemplu Regulamentul pentru organizarea și funcționarea cimitirelor și a crematoriilor umane aflate sub autoritatea Consiliului local al Municipiului București, aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 303/07.11.2003, disponibil la http://accu.ro/formulare/regulament%20functionare.pdf.

[15] Construcție funerară prevăzută cu firide în care se păstrează urnele cu cenușa morților incinerați (DEX 1998).

[16] În ceea ce privește păstrarea urnelor cu cenușă, acestea pot fi depuse în locurile special amenajate ale crematoriului – art. 40 lit. a) din Normelor tehnice și sanitare privind serviciile funerare, înhumarea, incinerarea, transportul, deshumarea și reînhumarea cadavrelor umane, cimitirele, crematoriile umane, precum și criteriile profesionale pe care trebuie să le îndeplinească prestatorii de servicii funerare și nivelul fondului de garantare, aprobate prin H.G. nr. 741 din 12 octombrie 2016, publicată în M. Of. nr. 843 din data de 24 octombrie 2016, act normativ denumit în continuare, brevitatis causa, „norme”.

[17] Grupuri sanitare racordate la sistemul de canalizare sau tip latrină cu fosă septică vidanjabilă – art. 23 alin. (1) din Norme.

Contravenții prevăzute de Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare was last modified: iunie 20th, 2017 by Silviu-Dorin Șchiopu

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii