Considerații referitoare la taxele profesionale anuale pentru mediatori, impuse nejustificat de către Consiliul de mediere. Soluții privind cererile de chemare în judecată pentru recuperarea taxelor
Mirela Carmen Dobrilă - august 1, 2018Cererile cu valoare redusă trebuie respinse dacă suma solicitată de Consiliul de mediere cu titlu de taxă profesională nu are caracterul unei creanțe lichide deoarece obiectul nu este determinat clar și nici nu există suficiente elemente pentru a permite stabilirea acestuia, ținând cont de faptul că reclamantul Consiliul de mediere nu arată care este temeiul de drept pentru suma pretinsă cu titlul de așa zisă taxă profesională, simpla atașare a unor hotărâri a Consiliului de mediere nefiind suficientă.
Cererile cu valoare redusă trebuie respinse dacă suma solicitată de Consiliul de mediere cu titlu de taxă profesională nu are caracterul unei creanțe exigibile: în multe cazuri, biroul de mediator căruia i se cere în instanță plata taxei restante nu a fost informat cu privire la obligația de plată a taxei profesionale anuale, cu titlu de condiționare pentru exercitarea profesiei, nu a fost cerut acordul și nu a fost acceptată plata sumei invocate, simpla emitere a unei facturi pe numele persoanei fizice (cum s-a întâmplat în multe cazuri) nefiind suficientă, mai ales că nu a fost acceptată la plată, nu a existat un termen stabilit pentru plata sumei.
O creanță invocată de reclamant cu privire la o pretinsă taxă profesională pentru mediatori ale cărei dimensiuni sunt stabilite în mod unilateral de o singură parte, adică de Consiliul de mediere, fără un acord de voință pe baza unui contract încheiat, nu prezintă caracter cert și nici lichid, cuantumul sumelor solicitate fiind în mod exclusiv stabilite de pretinsul-creditor, fără temei legal.
Există cazuri când acțiunea Consiliului de mediere trebuie respinsă deoarece probele invocate, adică facturile care sunt indicate taxele profesionale datorate, încalcă normele legale fiscale.
De exemplu, referitor la situațiile în care Consiliul de mediere invocă o factură pentru o anumită sumă, emisă în anul 2017 pentru anii 2014 și 2015, conform art. 319 alin. (6) și (15) privind facturarea din Codului fiscal din 8 septembrie 2015 – Legea nr. 227/2015, persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar, pentru prestările de servicii efectuate și are obligația de a emite o factură cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naștere faptul generator al taxei, și nu după câțiva ani, și mai ales în numele altui Consiliu de mediere care activa la data respectivă, așa cum este cazul în unele spețe.
Conform art. 281 pct. 8 din Codul fiscal din 8 septembrie 2015 – Legea nr. 227/2015, în cazul prestărilor de servicii care se efectuează continuu, prestarea de servicii este efectuată la fiecare dată prevăzută în contract pentru plata serviciilor prestate sau, în lipsa unei astfel de prevederi contractuale, la data emiterii unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depăși un an. În exemplul dat, o factura nu poate fi emisă în anul 2017 pentru anul 2014 și 2015, adică nu poate emisa cu perioada care depășește un an.
Este interesant de observat că uneori sunt invocate de Consiliul de mediere facturi care nu conține elementele indicate de lege ca obligatorii. Conform art. 319 alin. (20)-(21) privind facturarea din Codului fiscal din 8 septembrie 2015 – Legea nr. 227/2015, o factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informații: data la care au fost prestate serviciile în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii; denumirea/numele și adresa beneficiarului serviciilor, precum și codul de înregistrare sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, denumirea serviciilor prestate. În facturile propuse ca probe de Consiliul de mediere nu au fost indicate serviciile prestate, nici data și nici daca au fost prestate servicii de către Consiliul de mediere, și uneori, nici codul de identificare fiscala a biroului de mediator beneficiar, unele facturi fiind emise greșit pe baza CNP-ul persoanei fizice, în loc de CIF-ul biroului de mediator.
Conform art. 3 din Ordinul MFP nr. 2634/2015 – documentele financiar-contabile, elementele obligatorii pe care trebuie să le conțină documentele financiar-contabile sunt cele prevăzute la pct. 2 și 10 din anexa nr. 1[22]. Consiliul de mediere nu respectă cu privire la documentele invocate ca probă nici art. 3, nici pct. 1, 2, 3 și 10 din anexa nr. 1[23].
Evidențierea unor aspecte practice
Există încercări ale Consiliului de mediere de a induce, în mod greșit, mediatorilor și instanțelor de judecată credința greșită că ar exista o practică a instanțelor de judecată din România în sensul admiterii cererilor de chemare în judecată (formulate de obicei pe procedura cererii cu valoare redusă) și obligării mediatorilor la plata taxelor profesionale anuale.
În acest sens, Consiliul de mediere afișează pe site-ul instituției, exemple de practică judiciară sub aspectul obligării formelor de exercitare la plata taxelor anuale profesionale[24]. Pe lângă aceasta, Consiliul de mediere trimite mediatorilor emailuri în care arată o evidență a dosarelor judiciare promovate în vederea recuperării debitelor reprezentând taxe profesionale neachitate, iar în aceste emailuri Consiliul de Mediere reamintește mediatorilor că „taxa profesională reprezintă o obligație profesională asumată, la data autorizării, de fiecare coleg mediator activ, cotizațiile anuale reprezentând singura sursă financiară de care beneficiază instituția la acest moment, acestea fiind destinate susținerii acțiunilor de promovare a medierii și de finanțare a aparatului administrativ intern”. Această ultimă mențiune din emailurile trimise mediatorilor este discutabilă, în condițiile în care această obligație nu este indicată de lege, nu este arătat temeiul legal în email, nu este cerut acordul prealabil și distinct al mediatorului pentru o activitate distinctă de atribuțiile obligatorii ale Consiliului, care să justifice eventual o plată a unei taxe profesionale anuale. Mai mult, mediatorii nu au obligația de a susține financiar Consiliul de mediere, nu se pot pretinde mediatorilor cotizații de genul celor cerute în cadrul unei asociații profesionale.
Referitor la informațiile afișate pe site-ul instituției, la informațiile trimise mediatorilor prin email, precum și la situația prezentată instanțelor de judecată cu ocazia judecării unei cauze, trebuie observat că în februarie 2018, Consiliul de Mediere a comunicat că a înregistrat pe rolul instanțelor de judecată un număr de 263 dosare pentru recuperarea taxelor profesionale neachitate, dintre care au fost admise 75 de dosare, care sunt postate pe site-ul Consiliului de Mediere, 54 de dosare au rămas fără obiect ca urmare a plății debitelor restante înainte de primul termen de judecată, iar 134 de dosare se află pe rolul instanțelor de judecată în diverse stadii procesuale.
Mai mult, dosarele în care au fost pronunțate soluții de obligare a mediatorilor la plata unei taxe profesionale anuale considerate obligatorii – adică un număr de 75 de dosare despre care se spune ca ar fi admise- nu reprezintă nici 30 % din totalul celor 263 depuse, ceea ce nu poate fi privit ca o practică în acest sens, mai ales în condițiile în care există multe aspecte criticabile, pentru unele aspecte similare există soluții ale instanțelor în sensul respingerii cererilor de chemare în judecată.
Trebuie observată o atitudine a Consiliului de mediere care, după încercări de intimidare a mediatorilor indicate mai sus (emailuri cu informații greșite privind existența unei obligații de plată a taxei profesionale anuale, amenințări cu sancțiuni care nu sunt prevăzute de lege), încearcă să inducă o credință greșită cu privire la existența unei practici în sensul obligării de către instanțele de judecată la plata taxei profesionale anuale obligatorii, atitudine caracterizată prin rea credință, deoarece după comunicarea datelor de mai sus[25], din cele 75 de cazuri afișate pe site-ul instituției, doar o parte sunt exemple reale în care se poate spune că instanța de judecată a obligat la plata taxei profesionale pretinse ca obligatorii, iar o altă parte dintre acestea sunt cererile rămase fără obiect, când mediatorii (unii care au fost intimidați de Consiliul de mediere prin campania desfășurată și prin emailurile care conțineau amenințări) au plătit de teama altor consecințe.
În realitate, din cele 75 de dosare din totalul de 263 promovate de Consiliul de mediere în vederea recuperării debitelor rezultate din taxele profesionale neachitate la timp, despre care consiliul spune că sunt afișate pe site[26] cu titlu de dosare admise, doar unele reprezintă dosare admise, restul cererilor de chemare în judecată fiind respinse ca rămase fără obiect deoarece mediatorul pârât a achitat Consiliului de mediere sumele pretinse cu titlu de taxă profesională anuală, ceea ce înseamnă că nu sunt situații în care judecătorul să fi obligat la plata taxei profesionale restante. Totuși în mod incorect, Consiliul de mediere le prezintă pe toate cele 75 ca fiind dosare în care instanța de judecată a admis cererile de chemare în judecată a mediatorilor pentru recuperarea taxei restante.
Observăm o rea credință a Consiliului de mediere care nu afișează și soluțiile instanțelor de judecată prin care au fost respinse cererile de chemare în judecată cu privire la obligarea mediatorilor la plata taxei profesionale anuale (de observat că nu există niciun exemplu afișat pe site-ul instituției).
Pentru a echilibra raportul dintre exemplele de practică judiciară în sensul obligării la plata taxelor profesionale anuale pentru mediatori indicate de Consiliul de mediere pe site-ul instituției (prin acest mod incorect de exemplificare folosit) și exemplele de practică judiciară în sensul respingerii acestor cereri, dorim să indicăm că există suficiente spețe, argumentate corect și complet, când instanțele din România au respins ca neîntemeiate cererile de chemare în judecată introduse de Consiliul de mediere cu privire la plata taxelor profesionale anuale.
Pe scurt, indicăm ca soluții de respingere a cererilor de valoare redusă introduse de Consiliul de mediere împotriva mediatorilor (nepublicate) următoarele:
– Judecătoria Medgidia, încheiere din 7.03.2017, nepublicată, prin care instanța respinge soluționarea pe procedura specială cerere cu valoare redusă și indică soluționarea pe procedura de drept comun, aspecte dezvoltate mai sus;
– Judecătoria Medgidia, hotărârea civilă nr. 753/2017, nepublicată, prin care instanța respinge pretențiile Consiliului de mediere privind taxa profesionala ca neîntemeiate, inclusiv pe baza faptului că se încalcă dispozițiile fiscale, aspecte dezvoltate mai sus;
– Judecătoria Oradea, secția civilă, sentința civilă nr. 1679/2017, nepublicată, prin care s-a anulat cererea pe motiv de lipsă a calității de reprezentant a numitului Mugur Mitroi în numele Consiliului de mediere, aspect detaliat mai sus;
– Judecătoria Satu-Mare, secția civilă, sentința civilă nr. 1470/2017, nepublicată, privind respingerea cererii pentru lipsa calitate procesuală pasivă, aspect prezentat mai sus pe larg;
– Judecătoria Sector 5 București, sentința civilă nr. 5482/2017, nepublicată, prin care instanța respinge ca neîntemeiată cererea;
– Judecătoria Bistrița, secția civilă, sentința civilă nr. 4389/2017, nepublicată, unde se arată că legea exclude posibilitatea obligării titularului-mediator la plata taxei anuale prin intermediul unei acțiuni de natura celei promovate în prezenta cauză; se arată că factura emisă de către Consiliul de Mediere ca temei al pretențiilor formulate de reclamant, nu a fost însușită de pârât și, în lipsa unui temei legal care să justifice pretențiile reclamantului se respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Pe lângă acestea indicăm pe scurt un număr de extrase de pe portal.just.ro cu soluții de respingere a cererilor de valoare redusă introduse de Consiliul de mediere (pentru care urmează să analizăm soluțiile motivate atunci când va fi posibil):
– Judecătoria Constanța, dosar nr. 12769/212/2017, hotărârea civilă nr. 10119/2017 (respinge cererea ca neîntemeiată);
– Judecătoria Timișoara, dosar nr. 8614/325/2017, hotărâre Cameră de consiliu nr. 6457/2017 (respinge cererea);
– Judecătoria Sector 1 București, dosar nr. 44949/299/2016, hotărârea nr. 1234/2017 (respinge cererea ca neîntemeiată, cerere supusă apelului);
– Judecătoria Sector 1 București, dosar nr. 22270/299/2017, hotărârea nr. 8213/2017 respinge cererea ca neîntemeiată, cerere supusă apelului);
– Judecătoria Brașov, Hotărâre din Cameră de consiliu nr. 12415/2017 (respinge cererea ca neîntemeiată);
– Judecătoria Ploiești, dosar nr. 11959/282/2017, hotărâre nr. 624/2018 (prin care se admite excepția lipsei calității de reprezentant și instanța anulează cererea de chemare în judecată);
– Judecătoria Slatina, dosar nr. 9830/311/2017, Hotărâre nr. 516/2018 2017 (respinge cererea ca neîntemeiată);
– Judecătoria Piatra Neamț, dosar nr. 7605/279/2017, hotărâre din Camera de consiliu nr. 151/2018 (respinge ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă);
– Judecătoria Deva, dosar nr. 7193/221/2017, hotărâre din Camera de consiliu nr. 351/2018 (respinge cererea ca neîntemeiată);
– Judecătoria Brașov, dosar nr. 8219/197/2017, hotărâre nr. 8637/2017 (respinge cererea ca neîntemeiată);
– Judecătoria Constanța, dosar nr. 10365/21/2017, hotărârea nr. 8517/2017 (respinge cererea ca neîntemeiată);
– Judecătoria Piatra-Neamț, dosar 10482/279/2017, hotărâre cameră consiliu 2793/2018 (respinge cererea ca neîntemeiată[27]);
– Judecătoria Piatra Neamț, dosar nr. 11252/279/2017, hotărâre cameră consiliu 1007/2018 (respinge ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă);
– Judecătoria Piatra-Neamț. dosar nr. 13189/279/2017, hotărâre cameră consiliu 2955/2018 15.06.2018 (soluție de respingere a cererii ca nefondată).
Referitor la cele evidențiate mai sus, la nivelul lunii martie 2018, din datele afișate pe site-ul Consiliului de mediere, din cele 80 de așa numite exemple de practică judiciară sub aspectul obligării la plata taxelor anuale profesionale, în 16 dosare (exemplul 2, 5, 6, 13, 22, 24, 25, 29, 31, 35, 39, 40, 41, 42, 48, 50), cererile de chemare în judecată formulate de Consiliul de mediere au fost respinse ca rămase fără obiect deoarece mediatorul pârât a achitat Consiliului de mediere sumele pretinse cu titlu de taxă profesională anuală (indiferent de motivele pentru care a achitat, adică dacă pretențiile Consiliului aveau temei sau nu); din cele 80, în 16 dosare, cererile de chemare în judecată au fost admise în parte deoarece instanța de judecată a reținut că pentru unele dintre pretențiile invocate de Consiliul de mediere a operat prescripția.
Este interesant faptul că dintre cele 80, în 29 de dosare cererile de chemare în judecată formulate de Consiliul de mediere au fost admise dar fără ca pârâtul să se apere (prin completarea formularului de răspuns pentru procedura cererii cu valoare redusă, prin întâmpinare), iar în 3 dosare nu se menționează că pârâtul s-a apărat și a formulat întâmpinare, deși pentru spețe similare există unele soluții ale instanțelor care au respins cererile Consiliului cu privire la taxele profesionale anuale. Este surprinzător numărul atât de mare al mediatorilor care nu s-au apărat cu privire la pretențiile Consiliului de mediere privind taxa profesională anuală pretinsă.
Tendințe recente și perspective
În prezent, se poartă discuții cu privire la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator (PL-x nr. 483/2016, trimis spre promulgare), cu privire la care a fost înaintată la Curtea Constituțională o sesizare cu privire la neconstituționalitatea unor dispoziții [art. 43 alin. (21) și (601)], cu privire la care Curtea Constituțională urmează să se pronunțe în data de 18 septembrie 2018.
Referitor la problema privind existența (sau inexistența) unei obligații pentru mediatori de plată a unei taxe profesionale anuale, putem observa câteva aspecte interesante. Pe de o parte, acest proiect de modificare a Legii privind mediere nu aduce nimic în plus, nu adaugă nicio obligație a mediatorilor de a plăti o astfel de taxă (doar taxa de autorizare fiind prevăzută în continuare ca taxă pe care Consiliul de mediere o poate cere legal pentru un serviciu prestat). Totuși, deși nu adaugă o astfel de obligație pentru mediatori, proiectul de modificare a legii medierii prevede că: „La art. 38, după lit. e) se introduce o nouă literă, lit. f), cu următorul cuprins: f) neplata taxelor profesionale constituie abatere disciplinară și se sancționează conform statutului profesional”. Nu poate exista în lege o prevedere care să stabilească că reprezintă abatere disciplinară neplata taxelor profesionale, în condițiile în care în lege nu este indicată o obligație a mediatorului de a plăti taxa profesională.
Faptul că s-a luat inițiativa de a introduce această prevedere în Legea medierii vine să confirme ceea ce era, de altfel, clar și până acum și anume faptul că nu exista posibilitatea Consiliului de mediere de a considera neplata taxelor profesionale anuale pentru mediatori ca obligație și de a considera neplata taxei profesionale anuale ca abatere disciplinară. Așa cum argumentat, până acum nu existau dispoziții în Legea medierii pentru a reține că neplata taxei profesionale este abatere disciplinară. Nici după o astfel de modificare nu considerăm că se va putea considera ca există o obligație de plată a taxei profesionale anuale, în condițiile în care acest lucru nu poate rezulta din dispoziția care instituie ca abatere disciplinară neplata taxei profesionale.
Mai mult, în ultima perioadă Consiliul de mediere nu a mai introdus cereri de chemare în judecată împotriva mediatorilor pentru a solicita taxa profesională anuală, în condițiile în care numeroase cereri deja introduse în vederea recuperării taxei au fost suspendate[28] pentru a aștepta soluția din Dosarul nr. 93/54/2018 al Curții de Apel Craiova (amânat pentru 19.09.2018), în curs de soluționare pe rolul instanțelor de contencios administrativ și fiscal dosare în care s-a solicitat anularea hotărârilor emise de Consiliul de mediere[29] prin care se instituie taxe profesionale anuale pentru mediatori.
Trebuie ținut cont de faptul că Consiliul de mediere este o instituție publică, care are dreptul de a solicita doar plata taxelor prevăzute de lege, fără a avea statutul unui asociații profesionale, și fără a putea adăuga o taxă profesională anuală pentru mediatori, pe lângă taxa de autorizare care este prevăzută de lege, ca taxă care se plătește anticipat pentru un anumit serviciu prestat de Consiliul de Mediere, ca sursă de venit legal pentru acest consiliu; pentru a exista posibilitatea de a pretinde mediatorilor plata unei taxe profesionale anuale ar trebui ca Legea medierii să prevadă expres acest lucru și observăm că nici proiectul de modificarea Legii medierii nu face schimbări în sensul introducerii unei dispoziții pentru a institui o astfel de obligație.
Considerații finale
Este surprinzător cum Consiliul de mediere, ca instituție care are rolul de a degreva rolul instanțelor din România prin îndrumarea spre calea medierii, ajunge el însuși să încarce rolul instanțelor, prin numeroasele cereri de chemare în judecată prin care se urmărește recuperarea unor taxe profesionale anuale care par a fi considerate de către consiliu ca obligatorii pentru mediatori (activi, cu sau fără activitate, suspendați, inactivi) și fără încercări prealabile de soluționare pe calea medierii.
Referitor la taxa profesională anuală impusă mediatorilor, se observă că există probleme legate de lipsa unor dispoziții din legea medierii privind instituirea cu caracter obligatoriu a acestei taxe (în condițiile în care nu sunt suficiente simple hotărâri ale Consiliului de mediere prin care să se stabilească caracterul obligatoriu al acestei taxe, adică să adauge la legea medierii, iar veniturile Consiliului trebuie să fie legale, conform celor indicate în legea mediere), eventual lipsa solicitării de către Consiliului de mediere a unui acord din partea mediatorilor pentru plata taxei profesionale anuale care să fie cerută pentru anumite servicii din partea consiliului care să fie distincte de activitățile obligatorii prevăzute de lege și care să poată fi ofertate separat, lipsa unor dispoziții care să permită exercitarea unei acțiuni în instanță pentru recuperarea taxelor profesionale anuale restante, lipsa unei hotărâri a Consiliului de Mediere care să permită instituției să cheme mediatorul în judecată pentru taxa profesională anuală (impusă ca obligatorie unilateral de către Consiliu), probleme legate de calitatea procesuală pasivă a instituției, probleme privind lipsa calității de reprezentant a președintelui cu privire la posibilitatea angajării instituției într-o astfel de acțiune prin care să se pretindă mediatorilor taxa profesională anuală restantă, probleme legate de emiterea de către Consiliul de mediere a unor facturi pentru taxele profesionale anuale datorate de mediatori care încalcă normele legale fiscale, probleme privind unele sume solicitate prin cereri de chemare în judecată introduse de Consiliul de mediere cu titlu de taxă profesională care nu are caracterul unei creanțe certe, lichide și exigibile, probleme legate de faptul că pretențiile Consiliului de mediere privind obligarea mediatorilor la plata taxei profesionale anuale nu pot fi soluționate pe care procedurii cererii cu valoare redusă, ci pe calea procedurii de drept comun, fiind numeroase aspecte discutabile care trebuie lămurite privind plata acestei taxe profesionale anuale.
Referitor la amenințările din partea Consiliului de mediere cu privire la întrunirea comisiilor de disciplină și aplicarea unor sancțiuni disciplinare pentru neplata taxei profesionale anuale (deși nu sunt prevăzute de lege), este discutabil dacă se ține cont de direcțiile privind medierea din plan european.
Atragem atenția și asupra modului neprofesional de a acționa al Consiliului de mediere, care, uneori, mai întâi comunică existența unor obligații de plată a unei taxe profesionale anuale, apoi se contrazice când încearcă să justifice obligarea la plata taxei profesionale anuale pe baza unui acord prezumat dat la autorizarea în profesie pentru orice taxe stabilite de Consiliul de mediere, apoi intimidează mediatorii prin emailuri trimise cu notificări de plată a taxei profesionale însoțite de amenințări, apoi încearcă să inducă în eroare cu rea credință mediatorii și instanțele de judecată cu privire la existența unei practici unitare a instanțelor de judecată din România în sensul obligării mediatorilor la plata taxelor profesionale anuale, deși nu există în realitate, ci dimpotrivă există numeroase soluții de respingere a pretențiilor privind obligarea mediatorilor la plata taxelor profesionale anuale.
[22] Privind Norme generale de întocmire și utilizare a documentelor financiar-contabile.
[23] Conform pct. 1 ar fi trebuit consemnate operațiunile economico-financiare, în momentul efectuării lor, în documente justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate (în jurnale, fișe și alte documente contabile, după caz), ceea ce nu se întâmplă în cazul Consiliului de mediere (nu sunt dovezi în acest sens). Conform pct. 2, documentele justificative trebuie să cuprindă conținutul operațiunii economico-financiare și, atunci când este necesar, temeiul legal al efectuării acesteia, și datele cantitative și valorice aferente operațiunii economico-financiare efectuate, după caz. Există situații când Consiliul de mediere nu a respectat aceste dispoziții legale cu privire la facturile invocate ca temei pentru pretențiile reclamantului, nefiind menționat serviciul care stă la baza sumei invocate sau ce reprezintă suma invocată, nefiind suficient să o numească taxă profesională anuală. Conform pct. 3, în cuprinsul oricărui document emis de către o entitate trebuie să se menționeze și elementele prevăzute de legislația în domeniu, respectiv forma juridică, codul de identificare fiscală și capitalul social, după caz. Există situații când Consiliul de mediere nu a respectat aceste dispoziții legale cu privire la factura invocată ca temei pentru pretețiile reclamantului, deoarece nu este arătat codul de identificare fiscală pentru biroul de mediator chemat în judecată, în aceste cazuri fiind indicate în mod greșit datele unele persoane fizice (care nu poate sa fie obligată la plata taxei profesionale anuale pentru mediatori).
[24] A se vedea http://www.cmediere.ro/page/1821/exemple-de-practica-judiciara-sub-aspectul-obligariiformelor-de-exercitare-la-plata-taxelor-anuale-profesionale (5.03.2018).
[25] A se vedea http://www.cmediere.ro/page/2033/evidenta-dosarelor-judiciare-promovate-in-vederea-recuperarii-debitelor-reprezentand-taxe-profesionale-neachitate (5.03.2018).
[26] Este vorba de datele comunicate și afișate de Consiliul de mediere pe site la nivelul lunii februarie 2018, ulterior în martie 2018 apar afișate pe site-ul instituției cu titlu de exemple 80 de spețe.
[27] Deși există și soluții de admitere: Judecătoria Piatra Neamț, dosar nr. 12064/279/2017, hotarâre cameră consiliu 2797/2018, prin care instanța obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei reprezentând contravaloare taxă profesională pe anii 2014-2016.
[28] Judecătoria Constanța, dosar nr. 24914/212/2017, Încheiere privind suspendarea din 23.05.2018: suspendă judecata cauzei până la soluționarea definitivă a cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 93/54/2018 aflat pe rolul Curții de Apel Craiova; Judecătoria Pitești, dosar nr. 939/280/2018, Încheiere privind suspendarea din 18.05.2018: instanța dispune suspendarea cauzei pana la soluționarea definitiva a dosarului nr. 93/54/2018, înregistrat pe rolul Curții de Apel Craiova la data de 21.12.2017.
[29] Amânat pentru 19.09.2018, http://portal.just.ro/54/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=5400000000169950&id_inst=54 (6.07.2018).
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.