Considerații referitoare la taxele profesionale anuale pentru mediatori, impuse nejustificat de către Consiliul de mediere. Soluții privind cererile de chemare în judecată pentru recuperarea taxelor
Mirela Carmen Dobrilă - august 1, 2018Consiliul de mediere susține în mod greșit în cererile de chemare în judecată pentru recuperarea taxei profesionale anuale că temeiul pentru plata sumelor pretinse este reprezentat de angajamentul generic de a respecta hotărârile Consiliului de mediere, dat de mediatori la data comunicării cererii de autorizare ca mediator și de la data actului de înființare a biroului meu de mediator. Angajamentul nu implică obligația de a respecta hotărârile nelegale, care nu sunt susținute de prevederi din Legea nr. 192/2006 privind medierea și un astfel de acord general nu poate fi considerat temei suficient pentru obligația de plată a unei sume cerute de reclamant ca taxă profesională anuală pentru care trebuia cerut un acord expres și prealabil, care nu a fost solicitat de obicei de la mediatori.
Formulările generale și generice din cererea de autorizare ca mediator [„mă angajez să achit întocmai și la termen eventuale taxe hotărâte de Consiliul de Mediere (…)”] precum și din cererea de înființare a biroului de mediator [„mă angajez să achit întocmai și la termen eventuale taxe hotărâte de Consiliul de mediere (…)”] nu sunt suficiente pentru a fi temei pentru plata unei sume pretinsă ca sumă concretă, ca taxă profesională, pentru un serviciu concret, pentru care este necesar un acord concret expres și prealabil din partea Biroului de mediator, acord care în multe situații nu este dovedit.
Pentru a exista obligații care decurg din încheierea unui contract, pentru a se aplica principiul forței obligatorii, este necesar să existe un contract încheiat între părți, deși în multe situații nu există deoarece Consiliul de mediere nu face dovada încheierii unui contract și nu justifică existența unei obligații de plată a vreunei taxe profesionale asumate printr-un contract. Instanță nu poate obliga la executarea unei obligații de plată a unei sume de bani, așa zisă taxă profesională anuală, dacă nu se face dovada contractului care să genereze răspundere contractuală în caz de neexecutare și care trebuie să aibă la baza un acord de voință care lipsește aici. Mai mult, raportat la faptul că reclamantul Consiliul de mediere invocă un acord implicit în acest sens, prin documentele depuse la momentul autorizării, această formă de a impune obligații contractuale care ar trebui să se stabilească pe baza acordului de voință dintre părți, trebuie să fie considerată abuzivă de către instanța de judecată.
Contrar acestor argumente, surprinzător, există soluții greșite din practică în sensul obligării mediatorului la plata taxei profesionale cu motivarea că există un astfel de acord implicit și că există răspundere contractuală pentru neexecutarea obligației de plată a taxei, chiar în lipsa dovedirii existenței unui contract[11].
Taxa anuală profesională pretinsă de Consiliul de mediere nu este prevăzută de Legea nr. 192/2006 privind medierea iar Consiliul de mediere, care funcționează conform acestei legi, nu poate să pretindă taxa profesională anuală deoarece ar însemna că adaugă la lege și că, prin declararea acestei taxe profesionale anuale ca taxă obligatorie, încalcă prevederile legii medierii prin diverse hotărâri ale Consiliului de mediere cu privire la aceasta taxă.
Conform art. 17 din Legea nr. 192/2006 privind medierea, Consiliul de mediere se organizează și funcționează potrivit prevederilor prezentei legi, precum și ale regulamentului său de organizare și funcționare.
Consiliul de mediere este instituție de interes public care funcționează în baza Legii nr. 192/2006 iar veniturile Consiliului trebuie să fie legale, acestea să se limiteze la categoriile prevăzute în art. 21, în care nu este enumerată taxa profesională anuală[12].
Menționăm că taxa profesională anuală pretinsă nu se încadrează nici la punctul e), deoarece punctul e) vizează alte servicii decât cele care sunt în atribuțiile obligatorii ale Consiliului, și pentru care funcționează acesta, în timp ce Consiliul pretinde taxa profesională anuală exact pentru a-și îndeplini obligațiile impuse de lege ca atribuții specifice.
Considerăm că cererile pentru recuperarea taxei profesionale sunt formulate de Consiliul de mediere cu rea credință și cu intenția de a induce în eroare instanța de judecată, fiind prezentată taxa profesională anuală ca obligatorie pentru mediatori, pentru desfășurarea activității de mediere, ceea ce nu este stabilit de lege, și nu poate fi impus unilateral de Consiliul de mediere fără acordul mediatorului, pentru un serviciu opțional al consiliului.
Conform art. 82 alin. (1) din C. pr. civ., cererile de chemare în judecată formulate de Consiliul de mediere pentru plata taxei profesionale anuale trebuie respinse pentru lipsa dovezii calității de reprezentant a președintelui privind dreptul de exercitare a acestor acțiuni dacă nu există și nu se depune în dosare o hotărâre a Consiliului de mediere, pe baza căreia să se fi hotărât prin vot, conform legii, acționarea în instanță a mediatorilor pentru recuperarea unor așa-zise taxe profesionale neplătite și care să-l împuternicească pe președintele consiliului să semneze cererea de chemare în judecată din dosar și să exercite drepturile procesuale în numele Consiliului de mediere. De obicei, lipsește această dovadă.
Hotărârea nr. 01/20.03.2015 (privind organizarea internă și acordarea funcției de președinte) nu acoperă lipsa dovezii calității de reprezentant a președintelui privind dreptul de exercitare a prezentei acțiuni nu îi conferă acestuia dreptul de a introduce cereri de chemare în judecată în numele instituției. Consiliul de mediere este un organism de tip colegial și este necesară aprobarea membrilor săi pentru orice decizie care implică instituția. Conform art. 19 alin. (4) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator: „În exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul de mediere adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor care îl compun”, iar dispozițiile nu au fost respectate.
În astfel de cazuri, când lipsește dovada calității de reprezentant a președintelui privind dreptul de exercitare a unor acțiuni prin care se introduce totuși o acțiune în numele Consiliului de mediere pentru recuperarea taxelor profesionale anuale restante, nu sunt respectate următoarele:
– Statutul Profesiei de mediator (Hotărârea Consiliului de mediere nr. 39/2015) la atribuțiile Președintelui și a Vicepreședintelui Consiliului de mediere, întrucât nu se prevede posibilitatea de promovare de acțiuni in instanță (art. 95-97);
– Art. 20 din Legea 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, nu prevede dreptul președintelui instituției de a promova acțiuni in instanță [lit. n)];
– Nu se respectă art. 13 și art. 15 alin. (7) lit. a) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului de mediere Hotărârea nr.5/2017: ,,În exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor care îl compun, exprimat direct sau prin mandat scris”, nu există hotărâre a Consiliului de mediere privind acordarea unui mandat cu privire la reprezentarea în instanță pentru recuperarea taxei profesionale față de un birou de mediator pârât;
– Sunt încălcate dispozițiile art. 16 lit. s) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului de mediere, Hotărârea nr. 5/2017 conform căruia, Consiliul de mediere „stabilește cazurile pentru care Consiliul emite hotărâri și cele pentru care președintele emite decizii”, iar de obicei președintele nu a avut calitatea de reprezentant pentru a promova acțiuni în instanță.
Legat de lipsa dovezii calității de reprezentant a președintelui privind dreptul de exercitare a unor acțiuni prin care se introduce totuși o acțiune în numele Consiliului de mediere pentru recuperarea taxelor profesionale anuale restante, nu se respectă art. 2016 noul C. civ. referitor la întinderea mandatului: mandatul judiciar este un mandat special, iar pentru a introduce acțiuni în justiție, mandatarul trebuie să fie împuternicit în mod expres.
În unele situații există probleme legate de semnătura din formularul de cerere pe valoare redusă, pentru președinte, în numele Consiliului de mediere. Se observă o semnătură diferită, pentru/de către o altă persoană fără calitate, care nu a fost împuternicită expres în acest sens, cf. art. 2016 noul C. civ. Dacă persoana care a semnat cererea de chemare în judecată în numele Președintelui, nu a avut mandat de a promova o astfel de acțiune, și nici președintele Consiliului de mediere nu are mandat special de a promova acțiuni în justiție împotriva mediatorilor pentru recuperarea taxei profesionale anuale restante, lipsind o hotărâre a Consiliului de mediere în acest sens, atunci cererea de chemare în judecată trebuie respinsă.
Referitor la multe dintre cererile cu valoare redusă introduse de Consiliul de mediere prin care se pretinde obligarea la plata taxei profesionale restante, Consiliul de mediere nu are calitate procesuală activă: reclamantul Consiliul de mediere nu este îndreptățit să formuleze cererea dacă nu există o hotărâre a Consiliului de mediere prin care să se decidă chemarea în judecată a mediatorilor pentru o așa zisă taxă profesională anuală și să se stabilească temeiul de drept pentru o astfel de cerere.
Consiliul de mediere are calitatea de reclamant în astfel de cereri de chemare în judecată deși lipsește o hotărâre a Consiliului care să decidă și să justifice introducerea unei astfel de cereri prin care se urmărește recuperarea pretinselor taxe anuale profesionale[13].
Referitor la faptul că Consiliul de mediere nu are calitate procesuală activă, s-a punctat[14] faptul că fiecare Consiliu de mediere are dreptul să decidă pentru perioada mandatului propriu. Referitor la sumele pretinse prin prezenta cerere de chemare în judecată de către reclamant Consiliul de mediere prin Președintele Consiliului, s-a arătat că[15] actuala conducere a Consiliului de mediere nu poate să intervină și să reglementeze retroactiv, stabilind obligații de plată, penalizări și sancțiuni disciplinare. Consiliul de mediere anterior celui actual (care are de fapt dreptul de a decide cu privire la sume invocate pentru ani anteriori, de exemplu 2014, 2015 etc.), nu a reglementat neplata taxei profesionale ca o creanță și nici ca abatere disciplinară deoarece acest lucru nu ar avea temei legal. Membrii consiliului actual nu au calitatea legală de a acționa în numele membrilor altui consiliu anterior. Consiliu de mediere actual nu are calitatea legală de a se substitui Consiliului de mediere anterior (care a decis cu privire la sumele invocate pentru ani în care și-a desfășurat mandatul) și nici de a decide modul în care a acționat Consiliul de mediere anterior cu privire la aplicarea unor hotărâri aplicabile pentru acei ani (de exemplu pentru taxe invocate pentru anii 2014, 2015, privind aplicarea Hotărârii nr. 20 din 31/05/2014), cu excepția cazului în care Consiliul anterior de mediere a încălcat legea.
Consiliul de mediere anterior nu a emis facturi pentru că nu era legală emiterea facturilor pentru plata taxei profesionale stabilite prin Hotărârea nr. 20 din 31/05/2014 (hotărâre care a fost în vigoare între anii 2014-2016) și pentru că nu a existat o astfel de decizie a Consiliului de mediere care și-a încheiat mandatul în 2015. Taxa profesională este o plată pentru anumite servicii din partea Consiliului de mediere pentru mediatori iar neplata taxei este deja sancționată disciplinar prin aplicarea sancțiunilor prevăzute (refuzul participării la Conferința Națională, accesul la bibliotecă, participare la întâlniri regionale, stagii profesionale) și nu este o creanță. Nu există temei legal pentru a reține că neplata taxei profesionale este abatere disciplinară și nici pentru sancțiunea suspendării din profesie sau radierea de e tabloul mediatorului în caz de neplată a taxei.
Consiliul de mediere acordă dreptul de furnizare a serviciului de mediere, conform legii, pe durată nedeterminată și nu anual și nici condiționat de plata unei sume de bani către consiliu cu titlu de taxă profesională[16], acest lucru nefiind nici în acord cu recomandările din plan european.
Legat de lipsa de temei pentru a pretinde mediatorilor sume cu titlu de taxe profesionale anuale, mediatorul este obligat să plătească o taxă pentru autorizare, dar pe parcursul exercitării profesiei nu există nicio obligație pentru mediatori de a plăti altă taxă, iar legea medierii nu permite Consiliului de mediere să instituie alte taxe profesionale anuale, care să fie privite ca fiind de natura celei de autorizare, obligatorii, mai ales în lipsa unui acord expres pentru plata vreunei taxe, și nu permite Consiliului de mediere să condiționeze desfășurarea activității de plata unei așa zise taxe profesionale anuale nelegale.
Legea permite Consiliului de mediere să încasase sume de bani rezultate din activitatea sa, stabilite prin Regulamentul de Organizare și Funcționare, pentru servicii prestate mediatorilor, dar acestea sunt opționale și trebuie în prealabil propuse mediatorului și acceptate de mediator, iar de cele mai multe ori acestea nu au fost solicitate și nici acceptate de mediatori, nefiind suficient acordul generic de la autorizare pentru a respecta hotărârile Consiliului și pentru a plăti taxele (generic). Prin legea medierii nu se impune mediatorilor să contracteze obligatoriu servicii de la Consiliul de mediere.
Așa zisa taxă profesională anuală pretinsă nu are caracter obligatoriu de către Consiliul de mediere nu este o taxă prevăzută de lege ca obligație a mediatorilor, nu este prevăzută de lege în categoria de venituri ale Consiliului de mediere, iar serviciul prestat de Consiliul de mediere în schimbul taxei este opțional, nu este obligatoriu pentru mediatori în cadrul exercitării profesiei, ci trebuie contractat separat, ceea ce nu se întâmplă în multe situații. Cu rea credință și cu intenția de a forma o interpretare greșită din partea instanței, Consiliul de mediere, în cadrul dosarelor privind recuperarea taxei profesionale anuale de la mediatori, încearcă să arate instanței că ar avea caracter obligatoriu, ceea ce nu este susținut de nicio prevedere legală.
Consiliul de mediere nu poate impune plata taxei profesionale anuale ca obligatorie, deoarece nu are acest caracter obligatoriu, ci trebuie să solicite acordul expres al mediatorului pentru serviciul opțional care să justifice plata acestei taxe, acord care nu este cerut în multe situații. Dacă Consiliul de mediere nu a cerut și nu a obținut acordul expres și separat pentru acest serviciu (serviciu opțional) Biroului de mediator, în lipsa acestui acord mediatorul nu datorează consiliului pretinsa taxa profesională anuală stabilită unilateral/impusă. Consiliul de mediere nu are dreptul să instituie obligații pentru mediatori în afara celor prevăzute expres de lege. Există situații când, cu rea credință și cu intenția de a forma o interpretare greșită din partea instanței, după ce pe de o parte Consiliul de mediere încearcă să arate instanței că taxa ar avea caracter obligatoriu, ceea ce nu este susținut de nicio prevedere legală, apoi (cumva acceptând ideea că nu are caracter obligatoriu, ci poate fi stabilită doar prin acordul mediatorului) încearcă să arate că totuși că Biroul de mediator și-ar fi dat acest acord necesar menționat mai sus, la momentul autorizării, ceea este fals, deoarece acest acord este mult prea general pentru a fi suficient, mai ales pentru că nu a fost ofertat acest serviciu opțional clar și separat, precum și acceptat expres.
Referitor la instituirea taxei profesionale anuale obligatorii pentru mediatori, Consiliul de mediere își depășește atribuțiile stabilite de Legea medierii în art. 20: legea medierii nu permite să instituie obligații care să condiționeaze exercitarea profesiei de mediator de plata unei taxe profesionale anuale, care este stabilită unilateral de Consiliul de mediere, fără acordul mediatorului și care nu are nici un temei legal.
Mediatorii nu au obligația de a susține financiar Consiliul de mediere iar acesta nu poate pretinde mediatorilor sume anuale de tip cotizație în cadrul unei asociații profesionale, Consiliul de mediere nefiind o entitate profesională de tip asociație profesională pentru mediatori.
Există situații când Consiliul de mediere încearcă în mod intenționat să inducă în eroare instanța de judecată: taxa profesională anuală pentru mediatori nu poate fi considerată, așa cum greșit arată Consiliul de mediere, ca o cotizație plătită de către membrii unei profesii în cadrul asociațiilor lor profesionale – de exemplu în cazul avocaților- Barou, notari- Camera Notarilor etc. – cotizații care sunt prevăzute distinct de legea de organizare a profesiilor respective precum și sancțiunea pentru neplata acesteia, iar membrii au dreptul de a decide cuantumul și de a verifica modul de folosire a sumelor adunate.
Situația este diferită în cazul medierii deoarece Consiliul de mediere nu este îndreptățit prin lege în acest sens.
Există cazuri când Consiliul de mediere, cu rea credință încearcă să inducă în mod greșit instanței credința că ar fi un organ de conducere pentru profesia de mediator care ar fi îndreptățit să legifereze o taxă profesională. În realitate, Colegiul de mediere nu este organ de conducere a profesiei de mediator, ci instituție publică autonomă. Mai mult, în cazul medierii această taxă profesională anuală este cerută în mod abuziv și nejustificat unui Biroul de mediator chiar dacă activitatea de mediere a fost suspendată fără a reveni în activitate. Ceea ce solicită Consiliul de mediere este abuziv, nu este susținut legal și nu întâlnim nici la cotizațiile din alte profesii indicate mai sus, cu care încearcă Consiliul de mediere să facă analogie: în nicio altă profesie nu există o obligație de plată a cotizațiilor pentru perioada suspendării, mai ales pe perioada suspendării pe motiv de intrare în concediul pentru creșterea copilului.
Consiliul de mediere este instituție de interes public și atribuțiile sale sunt stabilite în art. 20 din Legea medierii nr. 192/2006, unde nu se indică dreptul de a stabili taxe profesionale anuale prin care să condiționeze desfășurarea activității de mediator. Consiliul de mediere poate să obțină venituri doar în modalitățile indicate limitativ în art. 21, inclusiv „e) alte sume rezultate din activitatea Consiliului de mediere, stabilite prin regulament”. Adică Consiliul poate obține venituri proprii din activități care trebuie prevăzute distinct în Regulamentul de organizare și funcționare însă aceste activități nu trebuie să se suprapună peste atribuțiile obligatorii ale Consiliului din art. 20 sau peste activitatea administrativă obligatorie a acestuia, cu excepția celor prevăzute la lit. a), c) și i), care sunt servicii și pot fi stabilite și prestate caactivități contra cost. Atribuțiile Consiliului de mediere din art. 20 din Lege [lit. b), d), e1), f), g), h), j), k), l), m), m1), n)] nu se încadrează la lit. e) din art. 21, nu rezultă sume de bani din activitatea Consiliului de mediere, nu sunt activități prestate mediatorilor de către Consiliul de mediere contra cost, deoarece acestea sunt activități obligatorii ale Consiliului de mediere, care sunt în interes public și în realizarea scopului său. Pentru a fi legală (conform art. 21 din lege) așa zisa taxă profesională invocată de Consiliul de mediere trebuie să reprezinte o sumă de bani rezultată dintr-o activitate/ serviciu prestat de către Consiliul de mediere mediatorilor contra cost, ca serviciu opțional pentru care trebuie să existe o convenție dintre mediator și Consiliu, permis de lege, distinct de activitatea sa obligatorie, iar acest serviciu suplimentar și opțional pentru mediatori trebuie propus mediatorului și obținut acordul expres în prealabil, acord care în unele situații nu este cerut deoarece Consiliul nu îl consideră necesar, ci prezumat fără temei.
[11] Judecătoria Constanța, secția civilă, Dosar nr. 33732/212/2016, sentința civilă nr. 9159, Ședința publică din data de 11.08.2017, nepublicată; Judecătoria Bistrița, secția civilă, dosar nr. 4677/190/2017, sentința civilă nr. 4.863/CC/2017, Ședința camerei de consiliu din data de 01 noiembrie 2017, nepublicată; Judecătoria Sectorului 2 București, secția civilă, dosar nr. 11587/300/2017, Sentința civilă nr. 9526/2017, Ședința din Camera de Consiliu din data de 20.09.2017, nepublicată; Judecătoria Arad, secția civilă, dosar nr. 17759/55/2017, sentința civilă nr. 478, Ședința camerei de consiliu din data de 23 ianuarie 2018, nepublicată.
[12] Conform art. 21 din Legea nr. 192/2006 privind medierea, Consiliul de mediere își acoperă cheltuielile de organizare și funcționare din venituri proprii, după cum urmează: a) taxele provenind din autorizarea mediatorilor; b) donații, sponsorizări, finanțări și alte surse de venit, dobândite în condițiile legii; c) încasări din vânzarea publicațiilor proprii; d) sumele provenind din amenzile aplicate ca sancțiuni disciplinare; e) alte sume rezultate din activitatea Consiliului de mediere, stabilite prin regulament.
[13] Nu a fost respectat art. 19 alin. (4) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator conform căruia „în exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul de mediere adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor care îl compun”.
[14] A se vedea Asociația Profesională de Mediere Pro Pact în: „Anularea hotărârilor privind taxa profesională anuală” (06.06.2017), disponibil la http://www.medierepropact.ro/noutati/anularea-hotararilor-privind-taxa-profesionala-anuala-39.html (5.03.2018).
[15] Idem.
[16] A se vedea Asociația Profesională de Mediere Pro Pact în: „Anularea hotărârilor privind taxa profesională anuală” (06.06.2017), disponibil la http://www.medierepropact.ro/noutati/anularea-hotararilor-privind-taxa-profesionala-anuala-39.html (5.03.2018).
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.