Considerații generale în legătură cu pajiștile permanente în contextul necesității conservării eficiente a resurselor genetice vegetale pentru alimentație și agricultură, ca mijloc de contracarare a ratei actuale de pierdere a biodiversității la nivel global, regional, național și local

ATENȚIE !!!

Suprafețele de pajiști rămase nealocate se atribuie crescătorilor de animale persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în Registrul național al exploatațiilor.

Asociațiile crescătorilor locali, persoanele juridice cu sediul social pe teritoriul localității respective cu care se încheie contracte de închiriere prin atribuire directă trebuie să fie legal constituite cu cel puțin un an înainte de data depunerii cererii pentru atribuirea directă a contractului.

Asociațiile crescătorilor locali, persoanele juridice cu sediul social pe teritoriul localității respective care solicită încheierea de contracte de închiriere pentru pajiștile aflate în domeniul privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor depun un tabel cu membrii asociației, crescătorii locali de animale având un număr de animalele înscrise în Registrul național al exploatațiilor care asigură încărcătura minima. Consiliile locale au obligația să aprobe amenajamentele pastorale, valabile pentru toate pajiștile permanente aflate pe unitatea administrativ-teritorială în cauză, întocmite de către specialiștii din cadrul primăriilor, al direcțiilor județene pentru agricultură sau de către specialiștii din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic și de vânătoare, după caz, conform ghidului elaborat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov, potrivit prevederilor prezentei

Specialiștii cu atribuții pentru întocmirea amenajamentelor pastorale se vor constitui în grup de lucru prin ordin al prefectului.

III. Interdicții și excepții

Este interzisă scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiștilor din extravilanul localităților.

Prin excepție, scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiștilor situate în extravilan se poate face cu avizul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru:

a) amplasarea obiectivelor de interes național, județean sau local, declarate de utilitate publică, în condițiile legislației în vigoare;

b) înființarea de noi capacități de producere a energiei regenerabile, în condițiile legii, care să nu afecteze buna exploatare a pajiștilor;

 b1) instalarea de elemente de infrastructură fizică subterane sau supraterane, necesare susținerii rețelelor publice de comunicații electronice;

c) lucrări privind apărarea, ordinea publică și siguranța națională, declarate de utilitate publică în condițiile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată;

d) operațiuni și lucrări legate de explorarea, dezvoltarea, exploatarea țițeiului și a altor resurse minerale naturale, desfășurate în baza acordurilor de concesiune petrolieră, operațiuni și lucrări de construcții în legătură cu acestea și operațiuni legate de extracția, depozitarea, procesarea, transportul, distribuirea și comercializarea producției de țiței și resurse minerale naturale;

e) reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare;

f) pajiștile permanente expropriate pentru cauze de utilitate publică, necesare realizării unor obiective de interes național, județean și local;

g) lucrări în cadrul unor programe de dezvoltare locală/județeană/regională inițiate de autoritățile administrației publice locale.

Excepțiile prevăzute la alin. (3) lit. a)[3], c) și d)[4] se realizează cu obligația ca beneficiarul suprafeței scoase definitiv din circuitul agricol al pajiștilor să recupereze din terenurile neproductive o suprafață egală cu cea aprobată a fi scoasă din circuitul agricol. Aprobarea scoaterii definitive din circuitul agricol fără obligația de recuperare se face până la echivalarea suprafeței de pajiști din România cu suprafața prevăzută la art. 6 alin. (2) din Regulament. Recuperarea acestor terenuri se face până la data stabilită în actul prin care se aprobă scoaterea definitivă din circuitul agricol a acestor suprafețe, astfel încât să nu scadă suprafața de pajiști la nivel local, județean sau național, după caz, sub cea prevăzută la art. 6 alin. (2) din Regulament.

Fac excepție de la obligațiile de mai sus amenajările de interes public local aprobate prin hotărâre a consiliului local.

Excepțiile prevăzute la alin. (3) lit. b)[5] se realizează cu obligația ca beneficiarul pajiștilor scoase definitiv din circuitul agricol să recupereze din terenurile neproductive o suprafață egală cu cea aprobată a fi scoasă definitiv din circuitul agricol. Recuperarea acestor terenuri se face până la data stabilită în actul prin care se aprobă scoaterea definitivă din circuitul agricol a acestor suprafețe, astfel încât suprafața de pajiști la nivel local, județean sau național să nu scadă, după caz.

Pe terenurile recuperate se efectuează toate lucrările necesare pentru refacerea covorului vegetal.

Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor având categoria de folosință pajiști situate în extravilanul localităților pentru realizarea obiectivelor de investiții se face numai în condițiile prevăzute de legislația în vigoare, precum și cu respectarea prevederilor regulamentului aprobat prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență.

Pentru scoaterea temporară din circuitul agricol a terenurilor având categoria de folosință pajiști nu se face recuperare.

Pajiștile pot fi introduse în intravilanul localităților cu avizul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și cu condiția respectării prevederilor legale.

Pajiștile proprietate publică și/sau privată a statului, situate în intravilanul localităților, pot fi scoase din circuitul agricol cu avizul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Procedura privind emiterea și eliberarea avizelor), precum și procedura privind recuperarea din terenurile neproductive a suprafeței egale cu cea aprobată a fi scoasă definitiv din circuitul agricol vor fi reglementate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

Modul de gestionare a pajiștilor se stabilește prin amenajamente pastorale.

Consiliile locale au obligația să elaboreze amenajamentul pastoral, valabil pentru toate pajiștile aflate pe unitatea administrativ-teritorială în cauză, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

Fondurile necesare pentru realizarea amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, conform procedurii care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Prevederile O.U.G. nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, nu se aplică următoarelor obiective de investiții la amplasarea pe pajiști a:

a) construcțiilor care servesc activitățile agricole, precum și anexelor la exploatațiile agricole;

b) refugiilor montane, în caz de urgență cu infrastructura necesară;

c) drumurilor de utilitate privată;

d) investițiilor realizate din fonduri europene;

e) locuințelor și investițiilor în cadrul unor programe de dezvoltare/locală/județeană/regională aprobate de autoritățile administrației publice locale;

f) acvaculturii cu infrastructura și utilitățile necesare.

Amplasarea obiectivelor pe terenurile ocupate cu pajiști permanente exceptate sau cărora nu li se aplică prevederile O.U.G. nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, se face în condițiile prevăzute de Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Prin excepție nu se datorează tarifele pentru:

a) amplasarea construcțiilor care servesc activităților agricole, anexele gospodărești ale exploatațiilor agricole, lucrările de îmbunătățiri funciare și regularizarea cursurilor de apă, canalizare, realizarea surselor de apă potabilă, puțuri, aducții de apă pentru exploatația agricolă, obiective meteorologice, obiective de investiții de interes național, județean sau local, declarate de utilitate publică, în condițiile legislației în vigoare;

b) în cazul perimetrelor agricole din satele sau cătunele demolate, aflate în curs de reconstrucție.»

Introducerea în intravilanul unităților administrativ-teritoriale a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu plata tarifului datorat la Fondul de ameliorare a fondului funciar.

Prin excepție tariful nu se plătește pentru introducerea în intravilanul unităților administrativ-teritoriale:

a) a terenurilor agricole din extravilan ai căror beneficiari sunt autoritățile și instituțiile administrației publice, prin Planul urbanistic general/Planul urbanistic zonal;

b) a terenurilor agricole din extravilan în vederea amplasării construcțiilor care servesc activităților și/sau serviciilor conexe, obiectivelor de investiții realizate din fonduri europene, din domeniul agriculturii și/ori industriei alimentare, anexele gospodărești ale exploatațiilor agricole, lucrărilor de îmbunătățiri funciare și regularizarea cursurilor de apă, canalizare, realizarea surselor de apă potabilă, puțuri, aducții de apă pentru exploatația agricolă, obiective meteorologice, obiective de investiții de interes național, județean sau local, declarate de utilitate publică, în condițiile legislației în vigoare;

c) a perimetrelor agricole din satele sau cătunele demolate, aflate în curs de reconstrucție.

Plata tarifului se face în baza notei de calcul emise de către direcțiile pentru agricultură județene și a documentației necesare pentru obținerea avizului prealabil privind clasa de calitate, emis de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Perioada aprobată pentru scoaterea temporară din circuitul agricol se poate prelungi cu încă 2 ani din motive temeinic justificate de către beneficiari, cu plata tarifului.

Prin excepție, tariful achitat la Fondul de ameliorare a fondului funciar se restituie, fără dobândă, în următoarele cazuri:

a) autoritățile competente nu au emis decizia pentru scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol;

b) autoritățile competente nu au emis avizul prealabil privind clasa de calitate;

c) autoritățile competente nu au adoptat hotărârea de aprobare a introducerii terenului în intravilan sau nu au emis autorizația de construire, cu obligația redării terenului în circuitul agricol;

d) Guvernul nu a adoptat hotărârea privind scoaterea din circuitul agricol.»

Amplasarea obiectivelor pe terenurile ocupate cu pajiști permanente exceptate sau cărora nu li se aplică prevederile[6] se face în condițiile prevăzute de Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor agricole situate în extravilan pentru amplasarea construcțiilor prevăzute prin excepție pe terenurile agricole de clasa a III-a, a IV-a și a V-a de calitate, având categoria de folosință arabil, vii și livezi, precum și pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare, situate în extravilan, în baza autorizației de construire și a aprobării scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol, pot fi amplasate următoarele obiective de investiție:

a) care fac obiectul unor proiecte publice și private și pot genera efecte poluante factorilor de mediu;

b) care prin natura lor nu se pot amplasa în intravilan, respectiv: cariere, balastiere, gropi de împrumut, gropi de gunoi, refugii montane, refugii în caz de urgență cu infrastructura necesară;

c) care servesc activităților agricole și/sau serviciilor conexe, precum: depozite de îngrășăminte minerale ori naturale, construcții de compostare, silozuri pentru furaje, magazii, șoproane, silozuri pentru depozitarea și conservarea semințelor de consum, inclusiv spațiile administrative aferente acestora, platformele și spațiile de depozitare a produselor agricole primare, sere, solare, răsadnițe și ciupercării, adăposturi de animale;

d) de interes național, județean sau local, declarate de utilitate publică, în condițiile legislației în vigoare;

e) anexe gospodărești ale exploatațiilor agricole definite la pct. 4 din anexa nr. 2 la Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

f) specifice acvaculturii, cu infrastructura și utilitățile necesare, inclusiv amenajări piscicole/amenajări prin extragere de agregate minerale pe terenuri agricole situate în extravilan;

g) cu destinație militară, căile ferate, șoselele de importanță deosebită, liniile electrice de înaltă tensiune, forarea și echiparea sondelor, lucrările aferente exploatării țițeiului și gazului, conductele magistrale de transport gaze sau petrol, lucrările de gospodărire a apelor, canalizare și realizarea de surse de apă, puțuri, aducții de apă pentru exploatația agricolă, precum și obiective meteorologice;

h) pentru îmbunătățiri funciare și regularizarea cursurilor de apă, respectiv: irigații, desecări, taluzări, protecția malurilor și altele asemenea;

i) infrastructuri de comunicații radio-TV sau telefonie, drumuri publice și private, drumuri tehnologice.

Pe terenurile agricole din extravilan de clasa I și a II-a de calitate, precum și pe terenurile ocupate de parcuri naționale, rezervații, monumente, ansambluri arheologice și istorice se pot amplasa, în baza autorizației de construire și a aprobării scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol, doar construcțiile care servesc activităților agricole, cu destinație militară, căile ferate, șoselele de importanță deosebită, liniile electrice de înaltă tensiune, forarea și echiparea sondelor, lucrările aferente exploatării țițeiului și gazului, conductele magistrale de transport gaze sau petrol, lucrările de gospodărire a apelor, canalizare și realizarea de surse de apă, precum și pentru îmbunătățiri funciare și regularizarea cursurilor de apă, respectiv: irigații, desecări, taluzări, protecția malurilor și altele asemenea.

IV. Temeiuri de drept

Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor agricole situate în extravilan pentru amplasarea construcțiilor se aprobă după cum urmează:

a) prin decizie a directorului direcției pentru agricultură județene, pentru terenurile agricole de până la 1 ha, inclusiv;

b) prin decizie a directorului direcției pentru agricultură județene, pentru terenurile agricole în suprafață de până la 100 ha, inclusiv, cu avizul structurii de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

c) prin hotărâre a Guvernului, pentru terenurile agricole a căror suprafață depășește 100 ha, inițiată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Folosirea definitivă sau folosirea temporară a terenurilor forestiere în alte scopuri decât silvice se aprobă de organul silvic județean, până la 1 ha, de Ministerul Apelor și Protecției Mediului, pentru terenurile în suprafață de până la 100 ha, și de Guvern, pentru cele ce depășesc această suprafață.

DE REȚINUT!!!

Aprobarea este condiționată de acordul prealabil al deținătorilor de terenuri. De asemenea, pentru obținerea aprobării este necesar avizul organelor agricole sau silvice județene și al municipiului București, după caz.

Refuzul nejustificat al deținătorului terenului de a-și da acordul va putea fi soluționat de instanța de judecată, hotărârea acesteia înlocuind consimțământul celui în cauză.

V. Dispoziții tranzitorii

Procedurile inițiate înaintea intrării în vigoare a prezentei legi se finalizează conform legislației în vigoare la data înregistrării cererilor.

Procedura privind emiterea și eliberarea avizelor necesare introducerii în intravilan a terenurilor agricole se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Procedura privind recuperarea din terenurile neproductive a suprafeței egale cu cea aprobată a fi scoasă definitiv din circuitul agricol având categoria de pajiști permanente se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Procedura privind scoaterea din circuitul agricol a pajiștilor permanente se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Pentru terenurile agricole situate în extravilanul unităților administrativ-teritoriale cărora li s-a schimbat categoria de folosință, dar nu a fost actualizată în registrul agricol, înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, se poate solicita schimbarea categoriei de folosință a acestora, cu respectarea legislației în vigoare.

Pentru terenurile agricole situate în extravilanul unităților administrativ-teritoriale, înregistrate ca pajiști permanente la data de 1 ianuarie 2007 și cărora li s-a schimbat categoria de folosință, dar nu a fost actualizată în registrul agricol, înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, se poate solicita schimbarea categoriei de folosință a acestora cu respectarea obligației ca beneficiarul să recupereze din terenurile neproductive o suprafață egală cu cea solicitată a fi aprobată.

Dispozițiile mai sus mențioante sunt aplicabile pe o perioadă de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

ANEXA 1 Având în vedere că o parte importantă a pachetelor de agromediu, respectiv 1, 2, 3 și 6 se aplică pe terenuri agricole din categoria pajiști permanente, în continuare sunt detaliate codurile de cultură, modul de clasificare și utilizarea acestora[7].

Modul de clasificare a pajiștilor:

Criterii de clasificare Pajiști permanente

Proveniența pajiștii Modul de exploatare Codul culturii
Comunale (aparțin comunei) comun (fără limite fizice între parcele) 603 – Pajiști permanente comunale utilizate în comun individual
(parcelele delimitate prin elemente fizice în teren 605 – Pajiști permanente comunale utilizate individual
Altele decât pajiștile comunale ale altor proprietari) comun (fără limite fizice între parcele) 604 – Pajiști permanente utilizate în comun
individual (parcelele delimitate prin elemente fizice în teren) 606 – Pajiști permanente utilizate individual

Pajiștile permanente utilizate în comun de mai mulți fermieri reprezintă suprafețele de pajiști în interiorul cărora nu există nici o delimitare naturală sau artificială, iar animalele pășunează liber sau se cosește pe întreaga suprafață a pajiștii în cauză.

Această suprafață poate coincide sau nu cu suprafața blocului fizic.

Sunt utilizate următoarele coduri de cultură pentru suprafețele de pajiști permanente: Codul 603 – Pajiști permanente comunale utilizate în comun: se completează de către toți fermierii care utilizează în comun pajiștile permanente contractate de la consiliile locale. Consiliile locale înscriu acest cod dacă utilizează pajiștea comunală cu alți fermieri în BF/în interiorul BF nu există o delimitare naturală sau artificială. Codul 604 – Pajiști permanente utilizate în comun: se completează de către toți fermierii care utilizează în comun pajiștile permanente care nu sunt însă contractate de la consiliile locale.

Atenție! Dacă la controlul la fața locului A.P.I.A. descoperă o neregularitate/neconformitate (legată de suprafață, cerințe de ecocondiționalitate, cerințele specifice de agro-mediu), aceasta se aplică proporțional tuturor fermierilor care utilizează în comun suprafața din respectivul bloc fizic.

Codul 605 – Pajiști permanente comunale utilizate individual: se completează de către fermierii care utilizează individual suprafața de pajiști permanente contractată de la consiliile locale. Consiliile locale înscriu acest cod dacă utilizează pajiștea comunală individual (întregul BF / în interiorul BF există o delimitare naturală sau artificială).

Codul 606 – Pajiști permanente utilizate individual: se completează de către fermierii care utilizează individual suprafața de pajiști permanente care nu este contractată de la consiliul local.

Codul 660 – Livada tradițională utilizată extensive

Concluzii

Scoaterea temporară din circuitul agricol sau dacă pentru pajiștile folosite în regim de fâneață sau mixt condițiile de ecocondiționalitate sunt condiționalități care pot fi respectate, pentru pajiștile exploatate prin pășunat aspectele legislative ar putea fi depășite de situația faptică sau pregătirea agricultorilor și educarea/etica acestora prin măsuri nu neapărat sancționatorii ci stimulative. Măsurile coercitive dau roade într-un mediu rural deja novator în care se respectă toate regulile, într-o comuniune rurală la care dacă un singur fermier nu s-ar alinia ar produce perturbații și dezechilibre. De aceea pot exista situații în care suprafețe mari de pășuni din zona montană cu precădere, care deși se primesc subvenții, lucrurile nu sunt întru totul respectate la standard de mediu, pajiștile fiind neîngrijite, un minim de lucrări de întreținere sunt necesare lucrări anuale de întreținere în vederea menținerii și sporirii productivității și biodiversității, pentru care Uniunea Europeană acordă subvenții substanțiale de agromediu. Toate aceste îngrijorări constituie necesitatea ca într-o comuniune să impunem acele măsuri legislative cumulative și măsurabile, nu doar peiorative convenționale, chiar cu aplicarea sancțiunilor.


[3] a) Amplasarea obiectivelor de interes național, județean sau local, declarate de utilitate publică, în condițiile legislației în vigoare.

[4] d) Operațiuni și lucrări legate de explorarea, dezvoltarea, exploatarea țițeiului și a altor resurse minerale naturale, desfășurate în baza acordurilor de concesiune petrolieră, operațiuni și lucrări de construcții în legătură cu acestea și operațiuni legate de extracția, depozitarea, procesarea, transportul, distribuirea și comercializarea producției de țiței și resurse minerale naturale;

[5] b) Înființarea de noi capacități de producere a energiei regenerabile, în condițiile legii, care să nu afecteze buna exploatare a pajiștilor;

[6] O.U.G. nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

[7] http://www.apia.org.ro/files/subpages_files/Anexa_1_%E2%80%93_Clasificarea_paji%C8%99tilor.pdf.

DOWNLOAD FULL ARTICLE
Considerații generale în legătură cu pajiștile permanente în contextul necesității conservării eficiente a resurselor genetice vegetale pentru alimentație și agricultură, ca mijloc de contracarare a ratei actuale de pierdere a biodiversității la nivel global, regional, național și local was last modified: April 6th, 2020 by Lavinia Popescu

Only registered users can comment.

Arhiva Revista

Despre autor:

Lavinia Popescu

Este studentă, Universitatea din București, Facultatea de Drept, București (România), Anul III.
A mai scris:

Adela Safta

Este consilier superior în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.