Considerații asupra infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat la fluviul Dunărea
Maria Murgescu - iulie 1, 2018La frontiera româno-sârbă, se constituie încălcare de frontieră distinctă și încălcarea apelor naționale. Prin aceasta se înțelege orice trecere a liniei de frontieră stabilită pe Nera și Dunăre, fără o aprobare prealabilă. Este de precizat că nu se constituie în faptă gravă trecerea navelor poliției de frontieră prin apele naționale fără aprobare, dacă acestea respectă prevederile acordului interguvernamental româno-iugoslav privind stabilirea și controlul regulilor de navigație, întreținerea și îmbunătățirea condițiilor de navigație în sectorul unde Dunărea formează frontiera între cele două state.
Scopul urmărit de făptuitor nu interesează pentru reținerea infracțiunii în forma tip. Urmărirea scopului de a se sustrage de la tragerea la răspundere penală sau de la executarea unei pedepse ori a unei măsuri educative privative de libertate este de natură să califice infracțiunea, făcând necesară încadrarea ei în varianta agravată.
3.3. Forme ale activității infracționale și sancțiuni
Activitatea periculoasă de trecere frauduloasă a frontierei de stat se poate prezenta în formă de pregătire, tentativă sau formă consumată.
Actele de pregătire pot fi de natura morală sau materială. Sunt acte de pregătire materială: procurarea unui mijloc de orientare, hărți turistice, topografice, schițe, ambarcațiuni, alimente și apă potabilă, în cazul evaziunii pe mare sau pe fluviu.
Actele de pregătire morală pot fi: studiul ghidurilor turistice, a hărților, culegerea de date și informații cu privire la dispozitivul de pază al polițiștilor de frontieră din zona respectivă și chiar recunoașterea traseului (zonei) pe timp de zi sau de noapte. Actele de pregătire nu sunt incriminate, dar sunt verificate pe timpul anchetei.
Tentativa, ca formă, reprezintă încercarea de intrare sau ieșire din țară prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat, deci este posibilă tentativa întreruptă, atunci când făptuitorul a fost descoperit în apropierea frontierei de stat de către organele competente. Tentativa se pedepsește. Tentativa proprie nu este posibilă.
Pentru a încadra corect tentativa, trebuie să se delimiteze, pe cât posibil, actele de executare de actele preparatorii. De exemplu, ne aflăm în prezența unor acte de executare și nu de pregătire ori de câte ori deplasarea persoanei spre linia de frontieră va scoate în evidență, în mod neechivoc, punerea în executare a hotărârii de a săvârși infracțiunea, adică intenția de a trece de pe teritoriul unui stat pe teritoriul statului vecin. Dimpotrivă, nu ne aflăm în prezența actului de executare dacă deplasarea persoanei, în imediata apropiere a frontierei de stat, este echivocă, neputându-se stabili dacă aceasta încearcă să treacă fraudulos frontiera sau să desfășoare anumite activități la frontieră, chiar dacă aceste activități sunt interzise sau persoana nu are aprobările legale.
Se va avea în vedere pentru a distinge între actele preparatorii și cele de executare, următoarele: distanța și poziția față de linia de frontieră, modul de deplasare al persoanei (la vedere sau ascuns), direcția de deplasare, ora la care se va face deplasarea, condițiile meteo și de vizibilitate, comportarea persoanei în momentul descoperirii, obiectele pe care aceasta le are asupra sa (corespondența din străinătate, adrese și numere de telefoane din alte țări etc.). Din punct de vedere probator, este bine să se evite reținerea persoanelor al căror comportament nu indică intenția de a trece fraudulos frontiera, deoarece se poate ajunge în situația neputinței de a proba existența tentativei, iar în acest caz se vor aplica amenzi contravenționale pentru încălcarea normelor privind accesul și circulația în zona de frontieră.
3.3.1. Consumarea infracțiunii si sancționarea tentativei
Consumarea acestei infracțiuni are loc instantaneu, în momentul depășirii liniei de demarcație a hotarului dintre România și statele vecine.
Momentul consumării infracțiunii este diferit, în funcție de tipul frontierei. În momentul deplasării cu o navă sau ambarcațiune, consumarea are loc în momentul în care nava/ambarcațiunea părăsește portul. La Dunăre, daca modalitatea de trecere este înotul, infracțiunea se consumă atunci când este trecută efectiv linia frontierei, conform principiilor și demarcațiilor statuate de România cu statul vecin respectiv.
În tratatele de frontieră încheiate de România cu țările vecine, persoanele care trec în mod fraudulos frontiera, de pe teritoriul unei părți pe teritoriul celeilalte părți, sunt înapoiate pentru a răspunde penal, în conformitate cu legislația părții de pe teritoriul căreia s-a făcut trecerea. De asemenea, în funcție de situație, se aplică dispozițiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală.
3.3.2. Formele agravante
Textul legii potrivit art. 262 alin. (2) a reglementat două forme agravante ale infracțiunii de bază.
Prima formă agravantă este caracterizată de intenția directă, calificată de un anumit scop (cel al sustragerii de la tragerea la răspundere penală sau de la executarea unei pedepse ori a unei măsuri educative privative de libertate).
Împrejurarea agravantă vizează latura subiectivă a infracțiunii, pentru existența ei se cer întrunite două condiții cumulative:
– să fie întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de bază;
– infracțiunea de bază să fie săvârșită în scopul de a se sustrage de la tragerea la răspundere penală, de la executarea unei pedepse sau a unei măsuri educative privative de libertate.
Este de observat faptul că, prin noua reglementare din Codul penal, spre deosebire de vechea reglementare din O.U.G. nr. 105/2001, este incriminată în această variantă agravată și trecerea frauduloasă a frontierei, în scopul sustragerii de la urmărire penală, nu numai de la executarea unei pedepse. În contextul actual, când numeroși infractori înțeleg ca, după începerea urmăririi penale împotriva lor, să părăsească țara prin trecerea frauduloasă a frontierei, pentru a se sustrage procesului penal și, eventual, măsurilor restrictive impuse de organele judiciare (darea în urmărire generală, consemn la frontieră, obligația de a nu părăsi localitatea sau țara, emiterea unui mandat de arestare în lipsă etc.), se impunea și incriminarea trecerii frauduloase a frontierei, în scopul sustragerii de la desfășurarea procesului penal ca modalitate agravantă a infracțiunii tip.
A doua formă agravantă este caracterizată de subiectul activ, care trebuie să fie calificat (străin declarat indezirabil ori căruia i-a fost interzis, în orice mod, dreptul de intrare sau de ședere în țară).
Tentativa se pedepsește și în cazul modalităților agravante ale infracțiunii. Nu sunt pedepsite actele preparatorii pentru niciuna din cele două modalități ale infracțiunii. Există, însă, posibilitatea ca aceste acte preparatorii să îmbrace, ele însele, forma unor infracțiuni (falsificarea unui pașaport sau a unui act de identitate, spre exemplu), caz în care făptuitorul va răspunde penal pentru această faptă.
3.3.3. Sancțiuni
Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de trecere frauduloasă în varianta tip este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Forma agravată se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
Există o cauză de nepedepsire pentru victimele traficului de persoane sau de minori, acestea nefiind pedepsite. Rațiunea acestei cauze de nepedepsire este dată de reglementările internaționale la care România este parte și care prevăd această cauză de nepedepsire a trecerii frauduloase a frontierei de către victimele traficului de persoane și de minori, iar în al doilea rând, acestora din urmă le lipsește libertatea de voință și de acțiune, și, în unele cazuri, chiar responsabilitatea.
Sub aspect procedural, este de menționat faptul că, pentru ambele infracțiuni, acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu, iar organele judiciare competente sunt cele de drept comun.
4. Concluzii
Cu toate că România este stat membru al Uniunii Europene, condițiile de trecere a frontierei fiind mai puțin drastice ca în trecut, incriminarea infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat își are rațiunea în continuare, mai ales în condițiile multiplicării fluxurilor migratorii și perfecționării metodelor de săvârșire ale acestei fapte. Pericolul încălcării normelor legale naționale și comunitare privind trecerea frontierelor este cu atât mai mare cu cât România are încă granițe cu state care nu fac parte din Uniunea Europeană, iar această infracțiune este, de obicei, urmată de altele.
5. Referințe bibliografice:
[1] Legea nr. 286/2009 privind Codul penal;
[2] Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală;
[3] O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României;
[4] Convenția din 18 august 1848 privind regimul navigației pe Dunăre;
[5] Culegere de tratate, acorduri, convenții, protocoale, acte normative interne privind frontiera maritimă și apele de frontieră ale României;
[6] Discuții privind infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei României – Cristian Eugen Grigorie, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova; Marinela Grigorie, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.